Constantin Olariu Arimin 0 altă sursă a dovedirii existenţei limbii strămoşeşti şi după ocuparea parţială a Geţiei din anul 106, sunt inscripţiile cultului mitraic. în număr de cîteva mii, aceste insc...
Citește mai mult
În anticitatea greco-romană, Saturn avuse la diferite popoare diferite numiri. De greci, el era numit Kronos, la romani Saturnus, la egipteni Seb, la fenicieni El şi la daci Zalmoxis (zeul mos). Sub n...
Citește mai mult
Roşia Montană, exploatare minieră auriferă (Florin Eşanu/Epoch Times) Adrian Bucurescu Motto: Munţii noştri aur poartă, Noi cerşim din poartă-n poartă. (Doină din Ţara Moţilor) La români, credinţa în ...
Citește mai mult
Tezaurul de la Pietroasa (www.revistaclipa.com) Adrian Bucurescu Forţa sacră a celebrului Tezaur de la Pietroasele s-a arătat cu mai multe prilejuri, fiind limpede că nu este unul obişnuit. Piesele sa...
Citește mai mult
Alexandru Burlacu Pe şantişti, fără milă, Druță îi ia din scurt pe zeci de pagini. Mai reţinem un fragment, mai mult ambiguu decât picant, de data aceasta cu ai să „chişi”, cu ai să „chişi di la noi d...
Citește mai mult
Alexandru Burlacu Căruţa în creaţia lui Ion Druţă este prezentă firesc în cele mai diverse ipostaze şi forme ale existenţei tradiţionale a românului, având o puternică încărcătură simbolică şi emoţion...
Citește mai mult
Păziţi-vă limba mai mult decât lumina ochilor… (Sf. Ioan Gură de Aur) Limba noastră-i graiul pâinii,/Când de vânt se mişcă vara În rostirea ei bătrânii/Cu sudori sfinţit-au ţara. (Alexei Mateevi...
Citește mai mult
Prof. Dr. Const. MIU Adepţii teoriei extra-tereştrilor antici susţin că zeii din culturile şi literaturile din antichitate sunt entităţi din altă lume, una extra-terestră. Într-o emisiune difuzată pe ...
Citește mai mult
Adrian Bucurescu Mătcălăul, numit şi Paştele Mic, se ţine de unii români luni după Paşte, iar de alţii, luni sau marţi după Duminica Tomei. În această zi, flăcăii se prind fraţi de cruce iar fetele,su...
Citește mai mult
Sfinxul Românesc (Dexteryno/Wikipedia) Sfinxul Românesc Adrian Bucurescu Numele Ion, cu derivatele sale, este cel mai frecvent în onomastica românească. Totodată, el este deocamdată şi cel cu cea mai ...
Citește mai mult
Frescele Mânăstirii Argeşului, expoziţie la Muzeul Naţional de Artă (Florin Eşanu/Epoch Times) Adrian Bucurescu Vorbită pe un foarte întins teritoriu, atât la Nord cât şi la Sud de Dunăre, româna a fo...
Citește mai mult
Tablouri, pictură naivă (Florin Eşanu/Epoch Times) Adrian Bucurescu Într-una din legendele geto-dacice se spunea că MARIA „Cea Măreaţă; Cea Milostivă”, Fecioara Divină, a pogorât pe pământ în chip de ...
Citește mai mult
Arheologii români au făcut o descoperire de senzaţie în judeţul Hunedoara: un oraş imens, cel mai vechi din Transilvania, şi chiar mai vechi decât piramidele egiptene, notează cersipamantromanesc.word...
Citește mai mult
Marin Neacşu – Ziua Veche Puţin îmi pasă că voi fi catalogat dus cu pluta. Puţin îmi pasă că unii vor spune că fabulez. Puţin îmi pasă că se vor găsi mai ştiu câţi “progresişti” care sa susţină că ide...
Citește mai mult
Adrian Bucurescu În cultura tracilor, lumea era vegheată de patru mari cupluri de ANSES „Semizei; Îngeri”, fiecare răspunzând de câte un anotimp, un moment al zilei şi un punct cardinal. Cuplul care v...
Citește mai mult
Etimologii propuse pentru denumirea Moldova S-au elaborat numeroase teorii cu privire la constituirea statului medieval Moldova şi la etimologia numelui său deşi în mentalul colectiv s-a înrădăcinat c...
Citește mai mult
„Iar Geţii, cei ce se cred nemuritori… ei cred că nu mor şi că cel care dispare din lumea noastră se duce la zeul Zalmoxis…” (Herodot) Folclorul nostru cred că este cea mai fid...
Citește mai mult
Frumoase basme ne-au legănat copilăria! Unora ni le citeau părinţii înainte de culcare altora ni le spuneau bunicii la gura sobei, privind visători la spuza din cămin. Azi nu prea se mai pune preţ pe ...
Citește mai mult
În urmă cu circa trei milenii, poemele homerice făceau, ultimele, elogiul vechii lumi trace. Lume a cărei măreţie începea să apună într-o aură de mister, păstrându-şi însă neatinsă puritatea timpurilo...
Citește mai mult
Adrian Bucurescu În „Istoria literaturii române de la origini până în prezent”, G. Călinescu plasează Meşterul Manole printre cele patru mituri fundamentale ale noastre. În literatura scrisă, mitul me...
Citește mai mult
Adrian Bucurescu Mai rar se întâmplă, în calendarul arhaic românesc, ca sărbătoarea Rusaliilor să cadă în aceeaşi zi cu a Sânzienelor, întrucât prima este mobilă iar ultima, fixă. Cercetările asupra d...
Citește mai mult
Adrian Bucurescu Muntele ce adăpostea peştera unde se retrăgea marele preot al geto-dacilor se numea Kogaion. În ”Geografia” (VII, 3, 5), Strabon scrie: ”Tot aşa şi acest munte a fost recunoscut drept...
Citește mai mult
Azi se împlinesc 124 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu. Moartea marelui poet național continuă să suscite interesul cercetătorilor. Vă propunem în continuare articolul „EMINESCU – +15 iunie 1889...
Citește mai mult
Teodor Filip Manuscrisul a fost păstrat la Rohone până în anul 1838, când contele Gusztav Batthany şi-a donat biblioteca Academiei de Ştiinţe a Ungariei. De atunci, zeci de oameni de ştiinţă, inclusiv...
Citește mai mult
Curcubeu (Florin Eşanu/Epoch Times) Adrian Bucurescu În peisajul ceresc al geto-dacilor, Curcubeul reprezenta podul sacru pe care treceau spre Rai numai zeii, semizeii, eroii căzuţi în luptă şi cei ca...
Citește mai mult
Teodor Filip ROMÂNUL NU TREBUIE SĂ-ŞI CUNOASCĂ ISTORIA În anul 1997, la Editura Lucreţius, Bucureşti, a fost publicată cartea „Civilizaţia marii zeiţe şi sosirea cavalerilor războinici” al Marijei Gim...
Citește mai mult
Adrian Bucurescu Ca şi Apa, Focul este unul dintre elementele fundamentale ale Universului nostru, la fel de important pentru viaţă; de aceea, în toate mitologiile se bucură de o deosebită cinste, fii...
Citește mai mult
Grătar la iarbă verde (Florin Eşanu/Epoch Times) Adrian Bucurescu Cu mai mult de două milenii în urmă, oamenii de pe meleagurile noastre sărbătoreau ziua de 1 Florar, dată a rememorării unor eveniment...
Citește mai mult
AURELIAN SILVESTRU Suntem coborâtori din stele. Viaţa însăşi s-a născut din praful cosmic. Şi (cine ştie?) poate că lumea noastră e populată de fiinţe care nu se văd. Poate că Dumnezeu, cu toată suita...
Citește mai mult
Ca şi alte populaţii, geto-dacii au moştenit, din vremurile îndepărtate ale societăţii matriarhale, cultul fecundităţii şi al zeiţei-mamă. Ea este prezentă în multe statuete aparţinând culturii Cucute...
Citește mai mult
