BRAŞOVUL, RESEDINŢA LUI SATURN, REGELE PELASG?

În anticitatea greco-romană, Saturn avuse la diferite popoare diferite numiri. De greci, el era numit Kronos, la romani Saturnus, la egipteni Seb, la fenicieni El şi la daci Zalmoxis (zeul mos).

Sub numele de Kronos mai avea în teogoniile greceşti și epitetul de neotatos (de la neos), cu înţelesul de „cel mai tânăr” între fiii lui Uran, ori „cel mai tânăr” între zei.

Sub această numire particulară, figurează Saturn şi în poemele epice ale poporului român, a căror vechime se reduce la timpuri foarte edpărtate. În aceste cântece tradiţionale, Saturn este numit Novac, un cuvânt care în limbile slave meridionale însemnează „tânăr”. Novac corespunde astfel, după forma şi înţelesul său, de grecescul neos, de unde se formase în literatura grecească epitetul de neotatos.

Sub numele de Noachus şi Noe, Saturn ne apare şi în legendele poporale din părţile de apus ale Europei (…) În diferitele regiuni ale Franciei, Noel.

Noe din legendele religioase ale ebreilor este aceeaşi personalitate cu Saturn. După tradiţiunile chaldee, diluviul biblic se întâmplase în timpurile lui Saturn.

În ce priveşte naţionalitatea lui Novac, el ne apare în cântecele epice româneşti ca un viteaz din Lătânii cei bătrâni (Prisci Latini), ca un român viteaz, numit Novac Kara-Iflak (Novac Negrul Valach).

Ca personalitate istorică, el este un domn român, un fecior de împărat. În fine, mai este numit Zeu-împărat. Aparţine prin urmare dinastiei divine, vechi pelasge.

(…)

Saturn a fost unul dintre cei mai războinici regi ai dinastiei divine. Aceeaşi tradiţiune o avem în cântecele epice române despre Novac. El spune fiului său că până a fost încă tânăr: „şapte războaie a spart şi la război când pleca, groaznic la duşmani era”.

(…)

În poemele epice româneşti, patria lui Novac se numeşte în general Țara Românească, „Țara cea română de la Dunărea bătrână”

(…)

Reşedința lui Novac se numeşte, în cântecele epice româneşti „Dalbă Curte” şi „Cerdacul lui Novac”. Ea se afla situată în „munţii Ardeal”, numiţi şi Starideal, Sterideal, Cearideal şi Cerdeal, din care cauză, Novac şi fiii săi sunt adeseori numiţi „voinici ardeleneşti”.

La Pindar, curţile lui Saturn sunt numite tyrsis. Ele aveau, aşadar, forma unui turn (castel) de zid sau de lemn, construit pe un vârf de deal, ori munte, după sistemul arhitecturei tursenice şi al triburilor pelasge, numite mosyneci.

„Cerdacul lui Novac” se afla în apropiere de Braşov, iar după alte variante lângă frontiera de apus a Ţării Româneşti, ori pe Dealul Feleacului, lângă Cluj.

„Munţii Sterii Dealului,
La cerdacul lui Novac …
Frumoas masă-i întinsă,
De mulţi boieri e cuprinsă …
Tot bunii Braşovului
Şi tartorii târgului”

Fragment din Dacia Preistorică de Nicolae Densușianu (1913) editura Obiectiv Craiova