
EUROPA ŞI PERICOLUL DAC
Marin Neacșu Puţin îmi pasă că voi fi catalogat dus cu pluta. Puţin îmi pasă că unii vor spune că fabulez. Puţin îmi pasă că se vor găsi mai ştiu câţi “progresişti” care sa susţină că ideile mele sunt...
Citește mai multMarin Neacșu Puţin îmi pasă că voi fi catalogat dus cu pluta. Puţin îmi pasă că unii vor spune că fabulez. Puţin îmi pasă că se vor găsi mai ştiu câţi “progresişti” care sa susţină că ideile mele sunt...
Citește mai multGHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU ,, Îi iubesc pe oameni şi pentru mântuirea lor, urmez drumul Crucii. Iubesc viaţa, dar numai în perspectiva eternităţii.” (Sfântul Valeriu Gafencu) DRAGOBETELE Vei avea a...
Citește mai multMitul dacic ocupă în creaţia lui Mihai Eminescu un loc privilegiat. Istoria şi spiritualitatea dacilor, reprezintă pentru el un timp eroic, ce se deapănă într-un spaţiu edenic aflat sub tutela zeului ...
Citește mai multCred că fiecare dintre românii cu o minimă inteligență se întreabă de ce autoritățile științifice românești par să fie dezinteresate de a aduce în prim-planul opiniei publice naționale și internaționa...
Citește mai multMoto:„Suntem români, vrem să rămânem români şi cerem egala îndreptățire a națiunii noastre” Mihai Eminescu PROBLEMA RENAŞTERII NAŢIONALE Preambul: „Dacia Mare” a constituit un proiect etno-politico-st...
Citește mai multÎn urmă cu un an, într-un interviu luat de prietenul meu de la TVR Cluj, Cristian Mireşanu, fostului consilier al Papei Ioan Paul al II-lea, Micheal Ledwith, acesta din urmă făcea o declaraţie video ş...
Citește mai multAgatârşii, poporul care se tatuau pe tot corpul Herodot este acela care ne aduce primele ştiri despre agatârşi (agathyrsi) şi el afirmă că sunt oameni foarte luxoşi şi poartă podoabe de aur. Ei îşi ta...
Citește mai multTăbliţele de la Tartaria sunt, în mod, clar datate într-o perioadă în care sumerienii nici măcar nu ştiau că aveau să devină sumerieni. Un mare savant german, Harald Haarmann, specialist în istorie cu...
Citește mai multIstoria antică a Europei ar trebui rescrisă! Înainte ca Roma să ia fiinţă, înainte ca Grecia să înflorească, neamurile traco-geto-dacice au stăpânit teritorii vaste din continentul european şi şi-au l...
Citește mai multDaniel Roxin Dacă privim în jurul nostru la degradarea umană care a devenit un fel de normalitate a acestei ţări, pare să nu existe prea multe speranţe pentru noi, românii. Şi totuşi, s-ar putea produ...
Citește mai multConstantin Olariu Arimin 0 altă sursă a dovedirii existenţei limbii strămoşeşti şi după ocuparea parţială a Geţiei din anul 106, sunt inscripţiile cultului mitraic. în număr de cîteva mii, aceste insc...
Citește mai multÎn anticitatea greco-romană, Saturn avuse la diferite popoare diferite numiri. De greci, el era numit Kronos, la romani Saturnus, la egipteni Seb, la fenicieni El şi la daci Zalmoxis (zeul mos). Sub n...
Citește mai multRoşia Montană, exploatare minieră auriferă (Florin Eşanu/Epoch Times) Adrian Bucurescu Motto: Munţii noştri aur poartă, Noi cerşim din poartă-n poartă. (Doină din Ţara Moţilor) La români, credinţa în ...
Citește mai multTezaurul de la Pietroasa (www.revistaclipa.com) Adrian Bucurescu Forţa sacră a celebrului Tezaur de la Pietroasele s-a arătat cu mai multe prilejuri, fiind limpede că nu este unul obişnuit. Piesele sa...
Citește mai multAlexandru Burlacu Pe şantişti, fără milă, Druță îi ia din scurt pe zeci de pagini. Mai reţinem un fragment, mai mult ambiguu decât picant, de data aceasta cu ai să „chişi”, cu ai să „chişi di la noi d...
Citește mai multAlexandru Burlacu Căruţa în creaţia lui Ion Druţă este prezentă firesc în cele mai diverse ipostaze şi forme ale existenţei tradiţionale a românului, având o puternică încărcătură simbolică şi emoţion...
Citește mai multPăziţi-vă limba mai mult decât lumina ochilor… (Sf. Ioan Gură de Aur) Limba noastră-i graiul pâinii,/Când de vânt se mişcă vara În rostirea ei bătrânii/Cu sudori sfinţit-au ţara. (Alexei Mateevi...
Citește mai multProf. Dr. Const. MIU Adepţii teoriei extra-tereştrilor antici susţin că zeii din culturile şi literaturile din antichitate sunt entităţi din altă lume, una extra-terestră. Într-o emisiune difuzată pe ...
Citește mai multAdrian Bucurescu Mătcălăul, numit şi Paştele Mic, se ţine de unii români luni după Paşte, iar de alţii, luni sau marţi după Duminica Tomei. În această zi, flăcăii se prind fraţi de cruce iar fetele,su...
Citește mai multSfinxul Românesc (Dexteryno/Wikipedia) Sfinxul Românesc Adrian Bucurescu Numele Ion, cu derivatele sale, este cel mai frecvent în onomastica românească. Totodată, el este deocamdată şi cel cu cea mai ...
Citește mai multFrescele Mânăstirii Argeşului, expoziţie la Muzeul Naţional de Artă (Florin Eşanu/Epoch Times) Adrian Bucurescu Vorbită pe un foarte întins teritoriu, atât la Nord cât şi la Sud de Dunăre, româna a fo...
Citește mai multTablouri, pictură naivă (Florin Eşanu/Epoch Times) Adrian Bucurescu Într-una din legendele geto-dacice se spunea că MARIA „Cea Măreaţă; Cea Milostivă”, Fecioara Divină, a pogorât pe pământ în chip de ...
Citește mai multArheologii români au făcut o descoperire de senzaţie în judeţul Hunedoara: un oraş imens, cel mai vechi din Transilvania, şi chiar mai vechi decât piramidele egiptene, notează cersipamantromanesc.word...
Citește mai multMarin Neacşu – Ziua Veche Puţin îmi pasă că voi fi catalogat dus cu pluta. Puţin îmi pasă că unii vor spune că fabulez. Puţin îmi pasă că se vor găsi mai ştiu câţi “progresişti” care sa susţină că ide...
Citește mai multAdrian Bucurescu În cultura tracilor, lumea era vegheată de patru mari cupluri de ANSES „Semizei; Îngeri”, fiecare răspunzând de câte un anotimp, un moment al zilei şi un punct cardinal. Cuplul care v...
Citește mai multEtimologii propuse pentru denumirea Moldova S-au elaborat numeroase teorii cu privire la constituirea statului medieval Moldova şi la etimologia numelui său deşi în mentalul colectiv s-a înrădăcinat c...
Citește mai mult„Iar Geţii, cei ce se cred nemuritori… ei cred că nu mor şi că cel care dispare din lumea noastră se duce la zeul Zalmoxis…” (Herodot) Folclorul nostru cred că este cea mai fid...
Citește mai multFrumoase basme ne-au legănat copilăria! Unora ni le citeau părinţii înainte de culcare altora ni le spuneau bunicii la gura sobei, privind visători la spuza din cămin. Azi nu prea se mai pune preţ pe ...
Citește mai multÎn urmă cu circa trei milenii, poemele homerice făceau, ultimele, elogiul vechii lumi trace. Lume a cărei măreţie începea să apună într-o aură de mister, păstrându-şi însă neatinsă puritatea timpurilo...
Citește mai multAdrian Bucurescu În „Istoria literaturii române de la origini până în prezent”, G. Călinescu plasează Meşterul Manole printre cele patru mituri fundamentale ale noastre. În literatura scrisă, mitul me...
Citește mai mult