Revista Basarabia Literară

Reviste  româneşti publicate în Republica Moldova – „Basarabia literară”,cotidian online din cartea „Contribuţii la cercetareaziarelorşirevistelorculturaleromâneşti din străinătate-mileniul al lll-lea : analize, clasificări, caracterizări de Prof. Dr. Cornelia Păun Heinzel– PRIMA CARTE DESPRE PRESA CULTURALĂ ROMÂNEASCĂ DIN STRĂINĂTATE DIN MILENIUL AL TREILEA / PERIOADA POSTREVOLUŢIONARĂ

Revista „Basarabia literară” reprezintă o situaţie aparte, un caz deosebit, comparativ cu celelalte reviste românești publicate în străinătate,cercetate și prezentate anterior în cadrul studiului, deoarece, deşi este o publicaţie românească pe alt teritoriu, decât cel aparținând României, aceasta nu este realizată de diasporeni.

Basarabia are o tradiţie semnificativă în editatea revistelor literare. Amintim de prima publicaţie periodică de limbă română, ziarul”Basarabia”, – care a contribuit la revigorarea mişcării naţionale a românilor basarabeni, având tematică religioasă- , de prestigioasa“Viața românească”, de publicațiile periodice basarabene “Cuvânt moldovenesc”, “Moldova de la Nistru”, “Poetul”, “Itinerar”și până la Unire,presa naționala“Basarabia”, “Cuvântul moldovenesc”(revistaşiziarul), “SfatulȚării”, revista“Viața Basarabiei”,Chișinău, (ianuarie 1932 – iunie 1940;București, iulie 1940- iulie 1944)și precursorul său“Moldova de la Nistru” – “revista ilustrata scrisa pe înţelesul poporului”, Chișinău, (ianuarie 1920 – aprilie1922). Se remarcă publicații locale“Pagini basarabene” şi“Cuget moldovenesc”,iar în anii ’30 publicațiile locale “Bugeacul,” “Familia noastră”, “Generația nouă”, “Poetul”, “Itinerar”,  etc.

Titulatura revistei este foarte precisă, indicând locul și domeniul publicației. Pe frontispiciu, alături de denumirea publicației, “Basarabia Literară”, apare ca subtitlu scris „Societatea Scriitorilor Români din Basarabia”, cu precizarea „cotidian online”. Este una din publicațiile online care conține articole video, aceasta fiind una din caracteristicile semnificative ale revistei, fiind singura, alături de publicația defunctă “Confluențe literare”, Australia, care conține articole cu această facilitate.

Specificitatea revistei, marcată puternic de suflul patriotic ce marchează conținuturile, dă senzația unei publicații atemporale, aparținând altor timpuri, elaborată fie de scriitori ca cei pașoptiști, de Iosif Vulcan sau de Mihai Eminescu.

De o estetică elegantă, prima pagină are scrisul imprimat negru, pe fond alb, în combinație cu dungi late orizontale de o nuanţă de roșu plăcut, în partea dreaptă tronând imaginea lui Mihai Eminescu. Poetului de geniu îi este dedicată rubrica publicației intitulată “Eminesciana”, în care sălășluiesc articole inedite despre marele poet.

Revista are ca redactor şef pe Mihai Ciubotariu, scriitor și profesor care scrie editorialul publicației, conducând activitatea redacțională a revistei. Alături de el activează Ioan Deceneu, secretarul redacției, care se ocupă de rubrica “Literatură”, respectiv de poezie, de critică și de realizarea interviurilor.

Redactorul Ion Bălan coordonează articolele de proză din cadrul aceleiași rubrici și concepe rubricile de corespondență și de opinii. Activitatea sa este extinsă cuprinzând și literatura străină, traducerile, cărțile noi. Ion Bălan este autorul rubricii „Presa de peste hotare” și al articolelor referitoare la publicistică, redactând rubrica „Presa din Republica Moldova”.

Vitalie Jereghi are în vedere articolele despre artă, despre evenimentele politice și culturale și informează lectorii revistei asupra mișcării literar-artistice existente.

Rubricile publicației sunt „Editorial”, „Literatură”, „Arta și cultură”, „Dacologie”, „Eminesciana”, „Filozofie și istorie”, „Opinii”, „Religie și mitologie”.

Inedite sunt rubricile „Eminesciana” și „Dacologie”, care nu se regăsesc în nicio publicație românească cercetată anterior.

Articole remarcabile  în cadrul rubricii „Literatură” sunt: „O poezie-manifest”, de Prof. Constantin Miu, care expune poeme ale scriitorului Mihai Ciubotaru, poet patriot, din ultimul său volum, din anul 2023. Crezul său literar este redat în „Arta de a fi om”, Paul Goma despre cartea sa „Săptămâna roșie” 28 iunie-3 iulie 1940 sau „Basarabia și evreii”, „Dragoste de Cernăuți” de Cornelia Păun Heinzel.

În rubrica „Filozofie și istorie” lecturăm:  o „Lecție de istorie Paul Goma” despre 27 martie 1918, despre „Carpato-dunărenii”„ de Mircea Caraiman, „Românii au cea mai veche scriere din lume” de Teodor Filip.

La „Artă și cultură” citim articole despre „Vechea civilizație a românilor”, „Simboluri sacre ale ornamenticii populare românești”, „Istoria scrisă în aur a românilor, între strălucire și miracol”.

Rubrica „Dacologie”, inedită ca nume şi preocupări, nemaiexistând în nici o altă publicaţie românească din străinătate, înglobează articole care stârnesc interesul cititorului de la simpla lectură a titlului cuprinde:  „Regele Decebal. Ascensiunea politică şi militară” de Daniel Roxin,  „Legenda lui Zamolxe, cea mai frumoasă legendă a lumii”, „Dacia hiperboreană Centrul spiritual şi cultural al lumii vechi”, „Cine era Sfântul Valentin la geto-daci”, de Adrian Bucurescu, „Geţii s-au născut creştini”, de Carmen Pankau, „Ştefan cel Mare, în oastea lui Zamolxis” de Adrian Bucurescu, „Revelaţii lingvistic : Onomatopeele – De la omul “Preistoric“ la traco-geto-daci versus DEX”, de Iulia Brânză Mihăileanu, „Creştinismul s-a inspirat din zamolxism”, de Adrian Bucurescu, „Psalmii lui Zamolxe”, etc

„Eminesciana”, rubrică unicat în publicistica românească aprofundează aspecte inedite referitoare la poetul de geniu Eminescu și taina Daciei, mitul dacic în creația lui Mihai Eminescu, istoria și spiritualitatea dacilor fiind caracterstice acestuia, articolele „Eminescu nemaivăzut” de Sergiu Mihalcea, „Mitologia străveche getică în opera eminesciană”, de Olimpia Cotan-Prună, „Mihai Eminescu și tainele zamolxiene”, de Adrian Bucurescu, „Dacia secretă – povești, și doine, ghicitori, eresuri…”, „Mitologie și istorie – Luceafărul – un poem inițiatic”, „Rugăciunea unui dac” de Adrian Bucurescu, „Dacia secretă”, de Napoleon Săvescu, „Eminescu și dacii”. Deosebite sunt înregistrările video referitoare la viața lui Mihai Eminescu, elaborate de Daniel Roxin, însoțite fiind de explicații inedite ale jurnalistului, scriitorului Miron Manega, directorul editorial al revistei „Certitudinea”, purtător de cuvânt al „Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România” –  „Copilăria și familia”,  „Destinul fraților săi”,  „Exuberanța adolescenței”, „Începuturile poetice și jurnalistice”,  „Războiul pentru Transilvania și Bucovina în care Eminescu a fost implicat”, „Eminescu și societatea conspirativă Carpații”, „Prietenii și dușmanii”, „Marea iubire Veronica Micle”, „Eminescu – jurnalistul și sociologul”, „Conspirația anti-Eminescu”, „Șah mat la tot ce s-a spus despre bolile lui Eminescu”, Lect. Univ. Dr. Mihaela Gheorghiu.

Datorită existenței  videoclipurilor online, în care conținuturilesuntaudiateșivizionate online, revista ”Basarabia literară” corespunde tipurilor de reviste “Video”, dar dacă considerăm rubrica “Eminesciana” cu preponderență, se poate spune că din punctul de vedere al acestei clasificări, revista se află la granița cu revistele literare radio, prin rubrica specificată anterior, deoarece cuprinde înregistrări ale întâlnirilor și ale intervievărilor, încadrul cărora se realizează un schimb de idei prin intermediul mijloacelortehnicemoderne, informatice.

Observația mea referitoare la faptul că majoritatea conducătorilor de reviste românești sunt profesori, se verifică și în acest caz, acesta fiind un element comun al revistelor cercetate și prezentate în cadrul studiului întreprins.

Am specificat anterior că elementele comune cu creatorul publicaţiei mă ajută să înțeleg mai bine conceperea revistei – în acest caz, profesiunea didactică a acestuia – profesor de Limba franceză – concepțiile sale și modul de gândire idealist, valorile considerate.

Din punct de vedere al clasificării, având ca reper creatorul revistei, acesta aparține primei categorii specificate anterior, având în vedere studiile și mediul familial intelectual din care provine, respectiv părinții, activitatea profesională fiind de la început, cea didactică, imediat după finalizarea studiilor universitare.

Prof. Dr. Cornelia Păun Heinzel, jurnalistă, scriitoare