FIUL MEU DRAG

– MIHAI CIUBOTARU –

Fiul Meu drag,
Te-am făcut din lumină
Ca să te întorci în lumină
Iar tu te-ai făcut din țărână
Și-n țărână te întorci
Ți-am dăruit nemurirea
Iar tu ai ales moartea ca să învii
Ți-am dat Iubirea
Iar tu îți urăști fratele tău
De ce ?
Ți-am dat Înțelepciunea,
Chipul și asemănarea Mea
Iar tu preferi geniul tău
Și te zbați, te zbați să ieși
Din Turnul Ignoranței
În căutarea sensului vieții,
Eternului sens al vieții
Ți-am dat Adevărul Meu
Iar tu preferi Iluzia
Și alergi, alergi după ea
Ca să ajungi în nicăieri
Ți-am dat Dreptatea Mea
Iar tu n-ai urmat legile Mele divine
Și ți-ai făcut legile tale pământești
Și te închini talanților tăi de aur
Și ai devenit robul lăcomiei
Ți-am dat Frăția și încrederea între oameni
Să-ți fie calea în veacuri
Iar tu ai ales dinte pentru dinte, neîncrederea
Și vrajba între frați
Ți-am dat Bucuria Vieții
Iar tu ai ales să duci crucea suferinței
Ți-am dat Pacea,
Iar tu preferi prada războiului
Și sângele fratelui tău
Ți-am dat Pământul, Grădina Maicii Domnului,
Paradisul Meu sacru
Ca să-ți fie casa ta de veci
Iar tu l-ai transformat în Infern
Și vrei să dai bir cu fugiții,
Vrei să pleci, conchistador etern,
Vrei să pleci în căutarea unui nou colț de rai
În lumea largă a împărăției mele necuprinse
Dar unde ? Și e posibil ?