CĂDEREA CABALEI – Planul de salvare a lumii

Documentarul cercetătoarei olandeze Janet Ossebaard nu prezintă doar punctele de vedere ale autoarei despre ceea ce se întâmplă în aceste vremuri tulburi, ci și ceea ce un număr vast și tot mai mare de oameni din întreaga lume descoperă de mulți ani.

Această serie nu urmărește să insufle panica, ci să dezvăluie câteva informații tulburătoare despre lumea în care trăim. Mai mult, arată eforturile unor oameni care luptă cu succes împotriva răului, dându-ne speranțe îndreptățite că acesta va fi înfrântă.”

Așteptarea salvării în timp ce noi dormim mi se pare definiția HOPIUMULUI. Ei ne dau fumigene cu speranță ca să ne adoarmă vigilența, iar noi să tot dormim pe noi așteptând salvarea.

Nu vreau să fiu pesimist sau negativist, dar sunt cam sătul de promisiuni și de texte care ne spun că ne crește vibrația și se întâmplă treburi chestii. Mi-e greu să cred că ne crește vibrația când simt bocancul totalitarismului în dinți, când văd copacii tăiați într-un ritm barbar, când văd explozia Big Brother peste tot în lume, implicit în Rusia (pe care unii o cred în opoziție față de NWO sau ceva), când văd cum ard pădurile (mai recent pe la Cernobâl), când văd că unii ca Trump de la care se așteaptă această schimbare, tocmai a sprijinit industria cărneturilor și a lactatelor cu 16 Miliarde de dolari pe motiv de coronavirus, când văd că elitele o duc bine mersi, iar noi stăm prin case și avem nevoie de declarații ca să ieșim afară, dar nu toți, căci sclavii pot merge la cules de sparanghel fără ele, pot circula cu avioanele bine mersi, în timp ce turismul nostru și la nivel planetar se face pulbere, micii întreprinzători se duc direct în cap, o mulțime de afaceri aflate pe linia de supraviețuire, acum sunt pa, corporațiile mai câștigă un pic de teren, legea vaccinării obligatorii (implicit a microcipării nano-metrice conform ID2020) atârnă deasupra capului nostru ca o sabie a lui Damocles. Trebuie să mă prefac că nu văd chestiile astea și să mă culc liniștit că are Alința Q grijă de noi?

Sigur faptul că SUA și Anglia nu mai sprijină WHO (OMS) cu fonduri poate fi considerat un indiciu că treburile se mișcă și în direcție pozitivă, sau că Trump (guvernul SUA) a preluat de la FED capacitatea de a imprima bani, dar alte semne nu prea am văzut.

Dar nu le știu pe toate, iar tipa din documentarul de azi ne prezintă și alte indicii că lucrurile ar evolua în direcție pozitivă. Aș vrea să mă înșel și să vină niște unii să-mi zică „vezi bhă Toma necredinciosule, că se întâmplă lucruri și când tu dormi?” să-mi închidă gura „negativistă”, sceptică, pesimistă, care le strică visarea frumoasă.

Vă spun toate astea să nu vă faceți prea multe iluzii, ca mai apoi să fiți deziluzionați, de asemenea să și acționați în direcția visării pozitive, continuând efortul de a informa pe ceilalți, de a vă informa voi înșivă, DAR totodată de a vă și calma mintea, ieșind din zona de panică (atât de virus cât și de vaccin, atât de controlul autorităților, cât și de haos, frica de orice), realizând o oază personală de liniște și pace în casa și sufletul vostru. Alternați informarea cu lipsa ei, făcând lucruri manuale, ieșind la aer, făcând un hobby sau un sport.

În ciuda avertismentelor mele și al dușului rece vă prezint totuși, acest documentar, în spiritul obiectivității și să vă arăt că deși sunt sceptic, sunt unul deschis către versiunea pozitivistă, nu o neg total. Mi-am exprimat frustrarea și totuși mai sper (așa un pic pe fund) să mă înșel. Hopiumul are încă efect și asupra mea.