NUME ARIENE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

arian

(Urmare)

4.4.4.1. Numele vedice din Bulgaria.
De la nord de Marea Neagra, prin spatiul carpatin, prin Panonia si pina la Marea Tracica sau Egee, chiar si spre Asia Mica, era pamintul popoarelor rominice, cunoscute sub diferite nume regionale, dar avind aceeasi limba rominica si aceeasi cultura. De la populatia romina locala, bulgarii mostenesc denumiri de locuri si localitati care supravietuiesc peste o mie de ani mai tirziu in nomenclatura locurilor aflate politic intre frontierele Bulgariei de azi.
Cultura stramoseasca vedica ancestrala avea aceeasi raspindire ca si poporul rominic cu mii de ani in urma, toata zona rasariteana si sudica a Europei. Dam mai jos, in ordine alfabetica, numele stravechi ariene ramase de la stramosii nostri daci din zona balcanica.
DEVA. Stramosii nostri ziceau „suryadeva” pentru „zeul soare”, „apayadeva” pentru „zeul apa”, etc. Mai tirziu acest cuvint a devenit „dava” sau „deve” dar se mai pastreaza sub forma „deva” in nume stravechi. Gasim acest nume prin Bulgaria de azi, cum ar fi Deve-Dere, Devedzhi, Deveen, Devene, Deventsi, Deventsi, Devesilitsa, Devesilovo, Devetak, Devetaki, Devetashko Plato, Devetatsite, Devetintsi, Deveti Rayon, Devetnitsi, Devetsu, Devette Dola, Devin, Devine, Devino, Devinska, Devinska Reka, Devitatsit, Devna, Devne, Devnenska Reka, Devnensko Ezero, Devninskiy Liman, Devnya, Devnya Gradska Obshtina, Devnya Lacul, Devnyanska, Devovo. Multe din numele de mai sus sint slavizate, dar radacina acestor nume este tot stramosescul cuvint arian „deva”. Am gasit citeva nume rominesti care-ti aduc lacrimi in ochi numai auzindu-le : Devnenski Izvori, Deveni, Deveti Septemvri ! Avem aici alte multe sate rominesti adaugate la lista continuitatii rominesti la sud de Dunare.
ILA. Daca cel care inalta soarele pe cer este „surya”, cel care controleaza anotimpul iarna, omatul si frigul este „ila”. Zeul vedic Ila este prezent peste tot in România de azi, chiar prin toti barbatii si femeile care-i poarta numele stravechi de Ilie si Ileana.
Stramosii nostri daci traiau peste tot in zona centrata pe arcul carpatin, pina la Marea Egee sau Marea Tracica. La sud de Dunare era provincia Tracia Inferioara de acum 2000 de ani, centru puternic de rominitate, de la care ne-au ramas pina azi numele noastre stravechi, care au intrat in gura si graiul navalitorilor bulgari.
Gasim la peste o mie de ani de la venirea bulgarilor numele zeului nostru strabun Ila, peste tot in Bulgaria de azi : Ilakov-Rat, Ilakov Rut, Ilakow-Rat, Ilakurat, Ilandzhik Nos, Ilandzhilar, Ilaniik Punctul, Ilanlac, Ilanlak, Ilanluk, Ilansko, etc. Observati ce nume „Bulgaresti” de sate pot fi gasite in ziua de azi la sud de Dunare : „Ilanlac”, „Ilakurat”, etc. pur rominesti, acolo din zorii umanitatii pe Tera.
MARUT. Zeii razboinici Ares si Marte, din culturile greaca si latina, nu sint altii decit zeul razboinic arian-carpatin cu numele de „Marut”, devenit mai tirziu si planeta Marte, ziua de Marti, numele de Marius, Maria, Martolea, etc.
Bulgarii au mostenit de la poporul autohton romin de la sud de Dunare si numele lui Marut. Gasim pina in ziua de azi numele de Maritsa Simeonovgrad, Maritsa Ognyanovo, Maritsa, Maritsa, Maritsa Gradska, Maritsa Obshtina, Maritsa Spirka, Mariza, Mariza, Marulevo, Marulewo Vaklinovo, Marulewo. Am gasit un loc cu numele nederivat si nedistorsionat dupa mii si mii de ani de la apogeul culturii vedice : „Marutsekovtsi” ! Se vede ca pamintul vechii Tracii era plin de rominitate si cultura vedica la sosirea bulgarilor la sud de Dunare.
MITRA. Zeul vedic Mitra este o prezenta de dorit, luminoasa si optimista. Este frecvent insotit de Varuna sau „Maria sa Vara” de astazi. Mitra este si el prezent la sud de Dunare, vatra romineasca ancestrala, de la stramosii nostri arieni incoace.
Gasim pe Mitra ramas pe vecie in numele locurilor din vechea Tracie, unde s-au asezat navalitorii bulgari : Mitovska, Mitowska-Mach, Mitrina Vrukh, Mitrovtsi, Mitrovtsu, Mitrowzi, Mitschkowzi. Chiar daca zeul strabun Mitra a avut numele slavizat intre timp, este tot acolo si va ramine pina la sfirsitul timpului drept marturie de continuitate romineasca vesnica.
SOMA. Faimoasa, mult cautata si totusi eluziva bautura Soma curge la vale si . la sud de Dunare, asa cum curge la vale in Transilvania, in Panonia, peste tot in Pamintul vedic. Gasim in bulgaria de azi nume cum ar fi Somovit si Somonik. Din nou stravechile nume vedice sint inca prezente in pamintul ocupat de navalitorii slavi. Bulgarii au gasit inca cel putin trei sate rominesti la sud de Dunare si stim aceasta peste o mie de ani mai tirziu.
VARUNA. L-am pomenit mai sus pe zeul strabun Varuna, insotit de Mitra in mod frecvent. Varuna face soarele Surya sa urce pe cer in toiul Verii, aduce plenitudine si bucurie in suflete.
Varuna este prezent peste tot in România de azi, dar ieri era pomenit si iubit peste tot in jurul României de azi, in toata Dacia Mare. Este inca la loc de cinste in pamintul in care s-a nascut, din Basarabia pina la Marea Egee.
Ne uitam in jurul nostru la sud de Dunare si-l gasim incrustat pe vecie in memoria lumii : Varana, Varna, Varnenska Oblast, Varna, Varna Gara, Varna Gradska Obshtina, Varna Letovishte, Varna Bay, Varna-Devnya, Varna Lacul, Varnenski Okrug, Varnenski Zaliv, Varnensko Ezero, Varnensko Zaliv, Varnentsi, Varnik, Varos, Varovnik. Zeul nostru strabun Varuna este pe veci marturie a continuitatii rominesti in toate paminturile stravechi vedice.
VEDA. Gasim urmele culturii noastre strabune Veda la sud de Dunare in numele localitatilor Vedel, Vedrare, Vedrina, Vedrovo, etc. toate provenite de la „cel ce vede” sau din verbul rominesc „a vedea” dupa cum am demonstrat anterior. La venirea lor in Europa, bulgarii au gasit cel putin patru sate rominesti la sud de Dunare ! Noi stim aceasta peste o mie de ani mai tirziu si nu sint singurele …
4.4.4.2. Rominitatea … bulgarilor.
Bulgaria a mostenit puternice traditii rominesti de la rominii care locuiau toata zona balcanica de mii de ani. Exemplele de mai sus nu sint singurele care dovedesc continuitatea spiritului rominesc in toate paminturile mostenite de la stramosii nostri arieni si de la zeii nostri vedici.
Rominitatea bulgarilor este bogata, la nivel genetic, lingvistic si cultural. Bulgarii ne poarta opincile, ne joaca jocurile populare si ne vorbesc vorbele. Cu toate acestea, au incercat sa nege prezenta neintrerupta a rominilor in spatiul carpatin, cu intentia de a-si crea lor insile radacini in pamintul rominesc stramosesc. Este o atitudine comuna a tuturor navalitorilor, sa nege spiritul si radacinile celui navalit, fie ca sint rusi, maghiari sau bulgari.
Radacinile noastre in paminturile Daciei Mari sint prea adinci ca sa poata fi vreodata smulse, pentru ca n-au fost plantate niciodata ci au izvorit din saminta pusa de zeii nostri vedici, de Dacia insusi. Noi rominii ne-am nascut in spatiul carpatin la inceputul istoriei europene si vom fi aici pe veci.

4.4.5. Iugoslavia, pamint vedic
Iugoslavia de azi este situata pe stravechi pamint vedic rominesc. Sirbii se bat inca cu vecinii lor pentru „pamintul sirbesc”, care este de fapt straveche vatra de cultura si civilizatie romineasca ! Sirbii nu si-au incheiat inca disputele teritoriale cu vecinii lor, in urmarirea visului de „Serbia Mare”. Daca Serbia este Mare sau Mica, tot pe pamint strabun rominesc sta. Daca se bat inca cu vecinii lor, sa nu uite ca se bat pentru ce nu este al lor, ci este smuls de la locuitorii stravechi ai acestui pamint, rominii dintotdeauna.
Sa nu uitam ca la venirea sirbilor in Europa, intreaga regiune se numea Moesia Superioara, cu zona unde este azi Serbia numita Dacia Aureliana, ca sa se deosebeasca de Dacia proprie. Prin urmare, sirbii nu s-au asezat pe pamint pustiu ci s-au asezat in Dacia noastra strabuna.
Daca sirbii s-au trezit dintr-o data navaliti, chiar prin mijloace pasnice, de catre populatia albaneza, sa nu uite ca si ei au dobindit pamintul de azi al Serbiei prin mijloace similare, chiar mai violente, de la poporul romin si de la albanezii insisi.
Se pare ca sirbii n-au invatat nimic din experienta trecutului. Au dovedit-o inca o data cind Banatul a fost rupt pe din doua, pe motiv ca era „sirbesc”. Foarte putine sate rominesti au mai Ramas in Banatul „sirbesc”, majoritatea rominilor luind drumul strainatatii intre timp. Daca au uitat lectiile istoriei, se pare ca au uitat si lectiile crestinismului cu „ce tie nu-ti place, altuia nu-i face”.
Poate a sosit timpul sa-si deschida ochii si sa vada perspectiva istorica corecta. Pot incepe prin a-si revizui atitudinea fata de rominii care au mai ramas pe vechiul pamint stramosesc, unde este Serbia de azi.

4.4.5.1. Numele vedice din Serbia.
De la nord de Marea Neagra, prin spatiul carpatin, prin Panonia si pina la Marea Tracica sau Egee si chiar spre Asia Mica, era pamintul popoarelor rominice, cunoscute sub diferite nume regionale, dar avind aceeasi limba rominica si aceeasi cultura. De la populatia romina locala, sirbii mostenesc denumiri de locuri si localitati care supravietuiesc peste o mie de ani mai tirziu in nomenclatura locurilor aflate politic intre frontierele Serbiei de azi.
RIG VEDA. Numele stravechii culturi vedice pot fi inca gasite in Serbia de azi, chiar la peste o mie de ani de la ocupare. Numele culturii „Rig Veda” este inca prezent prin numele de Rigonce, care de la romini se trage, iar numele de vedici, Vedrilo care desi slavizate sint tot stravechile nume rominesti, de la strabunii nostri arieni si zeii lor vedici.
A sosit poate timpul ca sirbii sa inteleaga cam ce au simtit rominii din Dacia Aureliana cind s-au vazut dintr-o data coplesiti de multime de popoare straine, cautind pamint si apa din trupul Daciei. Rominii, putinii care mai sint in Sebia, trebuie respectati ca stapini dintotdeauna si vesnici ai acestui pamint.
SOMA. Credeti oare ca Somesul curge la vale doar in Transilvania, ca straveche bautura Soma nu se gasea decit in interiorul arcului Carpatic? Daca numele Somei rasuna pina in India, cum sa nu rasune la sud de Dunare in Serbia de astazi, in Dacia Aureliana, cum a fost numita de catre romani?
Gasim in Serbia numele stramosesc al Somei prin Somaljice, Somnik, Sombor, etc. Moesia Superioara, prea aproape de Marea Adriatica, a fost printre primele victime ale Imperiului Roman in expansiune impotriva patriei mame Dacia, apoi a fost lovita de navalitori si instrainata peste o mie de ani.
Zeii nostri strabuni adasta inca in pamintul Sfint si este datoria noastra sa le pastram memoria pe vecie.

4.4.6. Ungaria, pamint vedic
Ungaria de azi este situata pe stravechi pamint vedic rominesc. Maghiarii sint de origine fino-ugrica, familie larga din care fac parte la ora actuala Finlandezii, maghiarii, turcii, Mongolii si Coreenii. Maghiarii au aparut in extremul rasarit al Europei, zona muntilor Urali, pe la inceputul erei noastre, venind dinspre Asia Centrala. În secolele care urmeaza ii gasim migrati la nord de Basarabia unde se amesteca cu triburile turce care urmau aceeasi cale. în migrarea lor ajung la gurile Dunarii pe la 900 e.n. facindu-si aparitia pe scara istoriei europene.
Imperiul roman de rasarit ii angajeaza impotriva bulgarilor, care se solidarizeaza cu Pecenegii impotriva maghiarilor, etc. Maghiarii trec muntii Carpati si ajung astfel in Panonia, loc deschis, unde populatia locala romineasca le facea cu greu fata. Este deja dupa 900 e.n. Maghiarii numarau cel mult 25.000 de oameni de la mic la mare dar pe cimpia intinsa a Panoniei regii locali romini sint invinsi unul dupa altul. Pe la 907 ii inving si pe germanii care se intinsesera pe Dunare in jos pina la vest de Panonia, zona Austria de azi. Maghiarii pornesc apoi campanii de jaf pina in Spania, Franta, Roma in Italia si chiar Constantinopol.
4.4.6.1. Pastoralismul rominesc si centralismul maghiar.
Cum a fost posibil ca o mina de maghiari sa produca haos peste jumatate din Europa, de la Constantinopol pina in Spania? Este aceeasi explicatie care se poate da succesului bulgarilor, apoi a turcilor, etc.
Secretul maghiarilor era in caracterul lor … migrator. Erau putini la numar intr-adevar, dar absolut toti, de la mic la mare, de la tinar la batrin, barbati si femei, erau pe spatele calului. Panonia era locuita de mii de ani de romini, asezati in sate si sedentari, populatie pasnica si pastorala cum au fost intotdeauna. îmaginati-va acum o multime de 25.000 de calareti, chiar femei si copii intre ei, sa apara la marginea satului dintr-o data, mergind din sat in sat. Nimeni din Europa nu era pregatit sa le faca fata, mai ales in cimp deschis unde terenul le era prielnic.
în continuare maghiarii vor domina intreaga zona Banat-Panonia-Transilvania pentru secole la rind, desi erau in continuare o minoritate chiar in zona centrala Panonica in care s-au asezat. Cum se poate explica dominarea ulterioara pe care au exercitat-o, de multe ori dusa la extrem? De la bun inceput maghiarii s-au organizat statal, sub un singur rege, organizare care rominilor nu le-a placut niciodata in decursul istoriei lor milenare. înaintea maghiarilor, bulgarii se amesteca cu rominii si se organizeaza statal devenind o putere locala recunoscuta de catre Constantinopol pe la 800 e.n. Putin mai tirziu, sirbii asezati printre romini, se organizeaza statal devenind si ei o putere in zona. Maghiarii se organizeaza si ei statal de la bun inceput si domina zona Panonia. Mai tirziu, maghiarii se organizeaza chiar supra-statal si formeaza Austo-Ungaria care va domina o zona si mai larga, centrata pe Panonia.
în comparatie cu noii veniti in Europa, rominii vor deveni un stat unitar abia in secolul XX ! dupa unirea de la Alba îulia. Respingerea formei centralizate de organizare statala a fost trasatura constanta a poporului arian-carpatin din toate timpurile, trasatura care s-a intors impotriva acestuia cind au aparut formele statale europene. Aceasta trasatura a rominilor provine din stravechea cultura pastorala ariana-carpatina, din infratirea cu codrul, din respingerea formelor urbane de organizare sociala. Dupa ce pastoralismul nostru ariano-carpatin a cuprins lumea, lumea s-a intors impotriva noastra, intr-un reflux care va zgudui din radacini stravechea cultura Dunareana pentru mai mult de un mileniu.

4.4.6.2. Caderea Panoniei
Pozitia initiala a maghiarilor a fost mijlocul Panoniei, mai usor de cucerit de la populatia romineasca locala, din cauza terenului foarte accesibil. Marginile Panoniei, deluroase si muntoase, au fost cucerite mai tirziu, incetul cu incetul. [EB,HUNGARY] „periferia (Panoniei) muntoasa si fara drumuri de acces, a fost numai gradual adusa sub control, iar in acele zone, populatia ne-maghiara bastinasa, desi cucerita, a continuat sa traiasca mai departe „.
Aceasta „populatie bastinasa” la care [BRITANICA] nu-i spune pe nume din motive politice, este poporul romin de la care maghiarii mostenesc numele vedice stramosesti de Soma, Agni, Riga, Veda, Deva, etc. peste tot in Panonia de astazi. [BRITANICA] nu se dezminte nici aici prin deformarea istoriei prin omisiune. Maghiarii insisi inregistreaza luptele avute cu regii locali romini iar [BRITANICA] se refera la romini in mod voalat drept „populatie bastinasa”. Cine citeste [BRITANICA] ce poate intelege despre poporul care locuia in Panonia de mii de ani la sosirea maghiarilor? Ca erau „bastinasf din Panonia, fara nume si limba !
Actiunea de dezinformare din [BRITANICA] nu se face doar prin omisiune ci si prin referinte inverse, de genul „nu te iubeste” folosit pentru „te uraste”. Astfel poporul romin din Panonia este referit drept „populatia ne¬maghiara”, ceea ce este anti-rominism pe fata comparat cu expresia corecta de „populatia romineasca”. Deci, potrivit [BRITANICA], Panonia era locuita de „populatia ne-maghiara” la sosirea maghiarilor, unde se foloseste cuvintul „ne-maghiar” in loc de „romin” ! N-am gasit nici unde in [BRITANICA] ca Anglia era locuita de ne-latini la sosirea latinilor, de ne-celti la sosirea celtilor, etc. Alegerea cuvintelor din [BRITANICA] este departe de a fi doar un accident lingvistic, fiind constant si consistent anti-romineasca.
Tribul Magyars s-a asezat in final in vestul Panoniei, iar tribul Kavars s-a asezat in estul Panoniei, in jurul Tisei. De aici din Panonia au inceput o agresiune continua asupra Europei, Germaniei, Frantei, Italiei pina la Roma, Constantinopol, Banat, Crisana, Transilvania, invingindu-i pe regii romini Gelu, Glad si Menumorut. Au fost declarati „pericolul numarul unu” al Europei si sufera o infringere dezastruoasa la 955 in fata lui Otto (î), decis sa-i nimiceasca cu totul.
în aceste conditii extreme, maghiarii si-au schimbat atitudinea radical, decisi sa se impace cu Europa cu orice pret, ca sa evite distrugerea totala. Calea aleasa de Arpad a fost de integrare culturala in Europa prin credinta Crestina, iar pe plan politic de inrudire cu germanii prin casatorie. S-a format astfel baza viitorului imperiu Austo-Ungar care prin asuprire si teroare a devenit mai tirziu nenorocirea vestica a poporului romin, similar celei estice rusesti si celei sudice turcesti.
Pe plan religios, ii gasim pe maghiari sub o puternica influenta initiala romineasca. Pentru ca nu aveau nici o credinta la venirea in Europa, maghiarii nu opun Crestinismului nici o rezistenta morala. [EB] „Multi dintre conducatorii lor (maghiarii) adoptasera deja Crestinismul Bizantin „. De unde a ajuns crestinismul ortodox in rindurile mai marilor maghiari inainte de 1000 e.n.? De la aceeasi „populatie bastinasa”, de unde au mostenit si toate numele vedice, ca altcineva nu era in zona ! îata-i si pe conducatorii maghiari de credinta ortodoxa, inainte de crestinizarea oficiala catolica, credinta care tot de la romini le venea.
Pe la 975 e.n. maghiarii sint botezati sub nepotul lui Arpad, dar nu de catre biserica de la Constantinopol care le-a refuzat dreptul de a isi unge un episcop, ci de catre Biserica de Apus, care le-a recunoscut acest drept. Devin acum si pe plan religios opusul rominilor care erau ortodocsi de la inceputul
Crestinismului prin Constantin cel Mare. Duc in continuare o politica de agresiune umana, culturala, lingvistica si religioasa impotriva populatiei rominesti bastinase, tintita la desfiintarea acesteia. Pentru ca rominii erau majoritatea, maghiarii au recurs continuu la o politica de maghiarizare fortata.
Din aceeasi politica anti-romineasca, au scindat mai tirziu Biserica Ortodoxa Romina, prin crearea ramurii dezbinatoare numita biserica „Greco-Catolica” care este cea mai mare bresa in unitatea culturala romineasca din toate timpurile. Pentru ca rominii se impotriveau cu desavirsire ritului catolic care este strain sufletului rominesc, au pastrat numele de „greco” ca sa nu fie socul ruperii de ortodoxism prea mare, dar ca sa-i desfiinteze pe romini religios, le-au impus ritul catolic, creindu-se ghiveciul „greco-catolicism” care este o contradictie in termeni.
Maghiarii nu au reusit sa desfiinteze limba romina deoarece rominii au fost intotdeauna majoritari in toate paminturile rominesti, din Panonia, Banat, Crisana si Transilvania. Traditiile rominesti sint tot acolo, cultura romineasca este tot unitara, sufletul rominesc este tot pastoral si unitar, dar maghiarii au reusit sa produca dezbinarea religioasa care se face simtita pina in zilele noastre.
Biserica greco-catolica s-a creat prin presiuni, amenintari si pedepse aplicate preotilor ortodocsi romini, parte din care au cedat maghiarilor, producind cea mai importanta bresa in cultura altfel omogena romineasca. De remarcat ca majoritatea preotilor ortodocsi romini si-au facut datoria fata de poporul romin, de multe ori cu pretul vietii, nerenuntind la ritul vechi, apropiat sufletului rominesc. Majoritatea rominilor sint inca tot ortodocsi, cum au fost de la inceput, de cind Marele Constantin a legiferat Crestinismul in Imperiul Roman la 327 e.n.
Locul de azi al Ungariei, Cimpia Panonica, este un pamint incarcat cu rominitate si istorie straveche romineasca, parte din Dacia Mare dintotdeauna, care merge inapoi pina la stramosii nostri arieni, vorbitori ai limbii ariene-carpatine.

4.4.6.3. Continuitatea romineasca din Banat si Panonia.
Mentionam politica maghiara seculara de derominizare a Panoniei si Transilvaniei, pentru a putea aprecia corect urmele de rominitate care au supravietuit peste tot in Ungaria de azi : a) maghiarii nu au preluat voit nici un element de rominitate b) orice element de rominitate a fost sistematic distrus de secole. Prin urmare, orice element de rominitate care a supravietuit in Panonia, Ungaria de azi, trebuie sa fie extrem de valoros pentru continuitatea romineasca.
Vom arata mai jos ca rominitatea a supravietuit in Panonia, Ungaria de azi si ca prezenta rominismului este masiva in Ungaria mergind inapoi in timp pina la stramosii nostri Daci, iar multumita zeilor nostri vedici, pina la inceputul istoriei lumii. Rominitatea a existat in Panonia dintotdeauna si va ramine acolo pe vecie.
AGNI. Focul din sufletul stramosilor nostri arieni, Agni insusi, straluceste inca in Panonia, Cimpia Banilor, luminindu-ne sufletul si mintea, dupa cum a facut-o in vremurile de demult. Ne uitam in jurul nostru si gasim locurile numite Agnesakna, Agnesforras, Agnesmajor, etc., toate purtind numele lui Agni. Multumim lui Agni ca straluceste din nou asupra noastra, aducindu-ne lumina cunoasterii din nou.
DEVA. Limba stramosilor nostri arieni din spatiul carpatin era multimilenara limba vedica, devenita limba daca acum trei mii de ani. Cuvintul arian pentru „zeu” era „deva” in vremurile vechi, devenit „dava” in limba geto-daca. Acest cuvint multimilenar a devenit cu timpul un nume propriu conform Postulatului (I) Morar, cistigindu-si nemurirea in Atlasul Lumii.
Sa vedem ce fel de nume au mostenit vecinii nostri maghiari de la populatia romineasca din Cimpia Panonica, la venirea lor in Europa : Devavanya, Devavanya Vasutallomas, Devecser, Devecserihegy, Devecser Vasutallomas, Devenyitanya, etc., prea multe ca sa fie insirate toate, avind radacina „deva”, cuvint vechi de 5000 de ani.
Observati numele profund rominesc de „Devecser” pronuntat „deveter”, care desi maghiarizat, este format din „deva+tara”, cu sensul de „Tara Sfinta”. De remarcat ca amindoua componentele numelul Devecser sint stravechi nume ariene, numele Deva si zeita Tara. Maghiarizarea numelor straine este caracteristica limbii maghiare, care produce un nume maghiar pentru orice alt nume strain. Aceasta este cumva specific intregii familii, prin natura morfologica a limbii. Maghiara, similar limbii turce sau Coreene, poseda la nivel morfologic o structura consonantica care este completata fie cu vocale deschise, fie cu vocale inchise, niciodata amestecate. Un nume cum ar fi „Satul Mare” nu este pronuntabil in maghiara, devenind „Sotmari”. Cuvintul „brinza” este din nou nepronuntabil in maghiara, continind o alternare vocalica „deschis-inchis”, devenind „brinza” care se inscrie in sonoritate. Desi numele „Devecser” este maghiarizat, provine din numele ariene multimilenare. Multi dintre cei care azi spun „Devecser” spuneau „Deva Tara” cu mai putin de 10 secole in urma, fiind „populatia ne-maghiara (!)” din Panonia la venirea maghiarilor, dupa cum sustine [BRITANICA].
Numele „Deva” raspindit in toata Ungaria de azi, arata ca Panonia, ca si toate celelalte provincii rominesti din Dacia Mare, era grea de istorie, de romini si de rominitate la venirea navalitorilor maghiari. Sa evidentiem acum numele care sint inca pure din punct de vedere sintactic, fara alterari, exact cum sint scrise in biblia Rig Veda multimilenara, Deva-vanya, Deva-vanya Vasutallomas.
ILA. Zeii nostri vedici continua sa fie cu noi si dupa ce uitarea ne-a intunecat mintea pentru o vreme. Sint alaturi de noi azi, in fata navalitorilor maghiari, care au asuprit populatia romineasca din Panonia pe toate planurile, fizic, lingvistic si cultural. Politica lor se dovedeste inca o data esuata, prin cultura straveche romineasca care a supravietuit prin secole de asuprire.
îl avem si azi pe maritul Ila, sau Ile, sau Ilie, care inca-si poarta pasii prin stravechiul pamint rominesc-vedic al Panoniei, dupa cum aratam aici : Ilatanya, Ilikefolyas, Ilimany, Ilimany, Iliny, Ilis, Ilk, Ilkahaza, Ilkamajor, Ilkapuszta, Ilkamajor, Ilkamajor, Ilkapuszta, Ilkapuszta, Ilkater, Ilkateto, Illancs, Illesmajor, Illesytanya, Illiman, Ilimany, Illocska, Ilmamajor, Ilmamajor, fara a fi toate urmele lui îla din Ungaria.
Observati forma „iliman” compusa din „ila” si „man”, unde primul este Maritul îla, iar al doilea este „om”, sau „uman” din romina. Forma „iliman” vine deci din limba ariana pura si inseamna „omul îla” sau „barbatul îla”.
Tot ce vedeti mai sus, desi maghiarizat peste secole, este Maritul Ila sau Ilaya, azi îlia sau îlie. Zeii nostri isi intorc iar fata catre noi, fiind din nou alaturi de poporul lor ales, rominii. Dragostea zeilor nostri vedici pentru noi rominii este mai statornica decit istoria insasi : sa nu-i mai uitam vreodata si sa-i cinstim, ca o datorie de frunte.
Sa evidentiem acum numele care sint inca pure din punct de vedere sintactic, fara alterari, exact cum sint scrise in Rig Veda multimilenara, Ila-tanya si Ila-ncs.
RIG VEDA. Numele zeilor nostri strabuni vedici, toate documentate prin stravechea biblie Rig Veda, stau marturie peste milenii ca Panonia era incarcata de rominism la venirea navalitorilor maghiari acum 900 de ani.
Gasim urmatoarele nume pur vedice in pamintul rominesc Panonia, in ziua de azi chemat Ungaria, slavindu-l inca pe Regele Vizionar : Rigacs, Rigalyos, Rigoc, Rigoci-arok, Rigocikastely, Rigoc-patak, Rigoderdulo, Rigoderteto, Rigoderteto, Rigodulo, Rigohalom, Rigohegy, Rigohegyalja, Rigopuszta, Rigos, Rigoscsatorna, Rigosfocsatorna, Rigotanya, Rigyac, Rigyaci, Rigyaciypatak, etc, prea multe ca sa fie insirate aici, toate din radacina „riga”, de origine vedica.
Panonia a fost puternic locuita de populatia romineasca la sosirea maghiarilor in Europa. Nici Regele Vede nu este necunoscut in nomenclatura locurilor. Gasim Vedres-dulo, Vedreshaza, etc. care se trag de la Veda straveche.
SOMA. Numele vedice multimilenare de la noi sint o constanta a prezentei noastre pe pamintul sfint vedic dintotdeauna si in ciuda tuturor navalitorilor. Sa vedem ce alte nume vedice au mostenit vecinii nostri maghiari, in Cimpia Panonica, centru de dezvoltare a poporului arian.
Numele „Panonia” este tot rominesc, cu sensul de „voievod” sau „ban”, ca in „Banat”, transformat in „pan” si apoi chemat „panonic”. Acesta nu este singurul element de nomenclatura care dovedeste continuitatea poporului romin-vedic in Cimpia Panonica.
Misterioasa, oculta si faimoasa bautura Soma curge la vale in pamintul rominesc Panonia, azi chemat Ungaria : Somaly, Szamos, Somhat, Somhegy, Somlo, Somlyo, Somashazac, Somodor, Somogy, Somogyvar, Somos, Somoshegy, Somosko, etc., literalmente sute de nume pe care nu le mai insiram aici.
Sa observam numele care sint inca pure din punct de vedere sintactic, fara alterari, asa cum sint scrise in Rig Veda multimilenara, Soma-ly si Soma-shazac. Sa mai observam structura numelui „somodor” compus din „soma+dor” la care nu mai avem cuvinte.
De unde au mostenit maghiarii bogatie de nume vedice ariene? De la locuitorii romini ai Panoniei, pamint greu de istorie multimilenara, de la strabunii nostri arieni care vorbeau limba ariana-carpatina. Panonia n-a fost si nu va fi vreodata pustie de rominitate : zeii nostri strabuni vedici nu vor permite aceasta.
4.4.6.4. Rominitatea … maghiarilor.
Comparata cu toate zonele inconjuratoare României de azi, Cimpia Panonica, devenita intre timp Ungaria, este pamintul cel mai greu de mostenire straveche romineasca-vedica. Exista multimi de sate in Panonia, atestate arheologic ca find acolo din Neoliticul timpuriu.
Zona numita Dunarea de Mijloc, care se intinde pe ambele maluri din zona Banat si Panonia, impreuna cu Dunarea de Jos, a fost unul dintre izvoarele demografice ariene majore din Europa, focar de cultura si tehnologie neolitica, pamint roditor si leagan al culturii stravechi europene.
Cultura europeana straveche si in special cultura romineasca straveche, a avut doua focare fierbinti de dezvoltare si raspindire, avind arcul carpatin cuprins la mijloc, puternica simetrie a determinismului geografic rominesc : zona Moldova-Basarabia impreuna cu Danarea de Jos si zona Banat-Panonia in zona centrala a Dunarii. Arcul carpatin transilvan devine in acest fel centrul de greutate a culturii Dunarene antice, centru care a si rezistat timpurilor intunecate a mileniului migratorilor si apoi a expansiunii imperiilor europene.
Ungaria nu este o exceptie in rindul tarilor vecine rominiei care s-au asezat pe pamintul sfint al Daciei, avind la ora actuala un puternic fond genetic rominesc in vine, vocabular rominesc in limba si puternice trasaturi culturale rominesti.
Cu 10 secole in urma, maghiarii aratau mici de statura, inchisi la culoare si cu trasaturi Asiatice, care foarte rar mai pot fi intilnite la ora actuala. în ziua de azi, majoritatea sint inalti si blonzi, cu trasaturi noi Euro-Asiane. De unde le vine acest fond genetic european? în general de la vecini si in majoritate de la romini, doar s-au asezat printre romini si au trait printre romini de 1000 de ani incoace. M-as astepta ca majoritatea fondului genetic maghiar de la ora actuala sa fie rominesc, fara a nega singele german pe care l-au preluat prin vecinii lor vestici si legaturile de familie de multe secole incoace.
Portul popular rominesc a devenit maghiarizat prin selectia de motive si culori dar este alcatuit tot din camasa inflorata, fusta si fote devenite sort, pieptar strins si inflorat, care nu are nimic de a face cu trasaturile culturale Fino-Ugrice initiale. Jocurile lor populare se cheama „ciardas” dar sint in esenta lor rominesti iar muzica populara maghiara, desi cu sonoritate proprie, poate fi fond muzical pentru orice joc rominesc. Daca asculti cintecele maghiare de petrecere, echivalentul romantelor rominesti, nu poti sa nu tresari ca la auzirea lautarilor din hanurile medievale rominesti.
Poporul arian stravechi a cucerit lumea toata pe plan genetic, lingvistic si cultural. Nu este decit in spiritul istoriei ca destinul noilor veniti in Europa sa nu fie diferit, cu atit mai mult cu cit au venit catre nucleul poporului arian, spatiul Carpato-Dunarean.

4.4.7. Concluzii la continuitatea ariana in România si imprejurimi
Rominii sint singurul popor european care nu este venit de nici unde, ci s¬a nascut si a crescut in spatiul Carpato-Dunarean, de la inceputul timpului. Noi stim cind si de unde au venit grecii, germanii, slavii, maghiarii si turcii. Poporul carpatin a fost martor al tuturor acestor veniri si a tinut piept tuturor acestor navalitori, in peste 2000 de ani de istorie.
Noi nu putem intra in polemica de intiietate cu nici unul dintre vecinii nostri, pentru ca le-am oferi o competitie din care ei nu fac parte. întiietatea si continuitatea romineasca in intreaga Dacie Mare este mai presus de orice discutie, pentru ca noi rominii ne-am nascut in sfintul pamint vedic de la inceputul timpului, din saminta sfinta vedica.
Popoarele migratoare din primul mileniu al erei noastre, vorbind de cei care mai exista si azi, germanii, slavii si maghiarii, au bintuit Europa in toate directiile incercind sa-si gaseasca un loc intr-o Europa in care de milenii nu era loc pentru navalitori. Poporul arian pornise din Europa cu 2000 de ani mai inainte, deci numai loc pentru noi veniti nu era. în timpul migratiilor, cel mai mult de suferit a avut poporul romin, care era raspindit pe zone imense in centrul si sud-estul Europei, intre Cehia de azi si Anatolia in Asia Mica si intre mult la nord de Carpati si Marea Egee si Adriatica.
Daca este un element comun care leaga popoarele migratoare intre ele pe plan politic, este negarea dreptului la existenta a populatiei bastinase rominesti din toate teritoriile in care migratorii s-au asezat, dupa secole de tulburari, suferinte si distrugeri. Este poate in psihologia navalitorului dorinta de negare a drepturilor navalitului, pentru a-si justifica navala si a o face legala din punct de vedere moral.
Rusii ii neaga pe romini si ajung sa sustina ca Moldovenii sint un fel de rusi, deci trebuie sa li se interzica limba si cultura, asa cum au facut si fac inca peste tot in Rusia, nu numai in Moldova. Toti pamintenii sint un fel de rusi, doar au ochi, miini si picioare ! Bulgarii ii neaga si ei pe romini, aceasta la poarta capitalei Imperiului Roman Dacic, dar si-l revendica pe … Alexandru drept stramos ! Maghiarii ii neaga si ei pe romini, aceasta in inima izvorului rominitatii antice, Banatul si Panonia, de unde au pornit arienii in colonizare lumii vechi.
Zeii nostri vedici nu ne-au parasit de tot din moment ce ne lumineaza iar mintea, asa cum au facut-o in vechime in jurul focului sacrificial. Pedeapsa lor asupra dusmanilor poporului ales este cumplita, condamnindu-i pe toti cei care-i neaga pe romini la pronuntarea zilnica a numelor stravechi rominesti pina in vecii vecilor. Prin numele ariene stravechi, vecinii nostri nu vor uita vreodata ca s-au asezat in pamintul vedic pe care trebuie sa-l respecte : Varna, Somovit, vedici, Deveni, Agnesakna, Ilatanya, Rigacs, etc.
De jur imprejurul României de azi, numele zeilor nostri stravechi sint prezente peste tot si sint chemate zilnic de cei care acum locuiesc acolo, marturie peste milenii a prezentei rominismului si rominilor in toate teritoriile Daciei Mari la venirea navalitorilor. Daca bulgarii au orasul Deveni, doar de la romini puteau sa-l mosteneasca. Daca sirbii au orasul Somaljice, doar de la romini puteau sa-l mosteneasca. Daca maghiarii au sute de nume vedice, doar de la o puternica populatie romineasca puteau sa-l mosteneasca.
Poporul romin a continuat sa existe peste tot in Dacia Mare, in timpul intunecatului mileniu al migratiilor. Toti noii veniti, asezati de jur imprejurul Daciei Mari au preluat de la populatia romina toate numele zeilor strabuni arieni, ramase marturie vesnica a sfinteniei pamintului Daciei. Numele stravechi rominesti rasuna azi nu numai pe Plaiul Mioritic, ci de jur imprejurul României, in limba bulgarilor, sirbilor, maghiarilor si rusilor.
Exista o singura cale de reconciliere istorica intre poporul romin si popoarele migratoare de acum un mileniu asezate pe pamintul Daciei Mari : incetarea negarii rominismului, recunoasterea oficiala de catre vecinii nostri a trecutului rominesc a tuturor provinciilor de jur-imprejurul României unde ei s-au asezat, scrierea acestor fapte in cartile lor de istorie de la scoala si redarea de drepturi depline la toti rominii care au mai ramas in paminturile cotropite.
Se poate enunta acum inca o consecinta a Demonstratiei Morar, rezultata din Postularul (II) Morar si anume Consecinta (III) Morar : „Poporul romin are o existenta neintrerupta in toata Dacia Mare, din vremurile vedice imemoriabilepina in zilele noastre”.