EVANGHELIA DACILOR sau VIAŢA LUI IISUS MARELE INIŢIAT DIN DACIA

CAPITOLUL 7

Pandera vine la Ierusalim. Iisus îi alungă pe vânzătorii din templu. Vicleşugul celor de la templu. Cina cea de Taină. Pe Muntele Măslinilor. Trădarea lui Iuda şi prinderea Lui Iisus. Lepădarea lui Petru. Iisus în faţa sanhedrinului. Plat şi Irod Îl judecă pe Iisus. Iisus este condamnat la răstignire.

1Primăvara, devreme, Pandera sosise la Ierusalim.
2 Pe Iisus Îl observa de departe fără să-I spună că venise. Ba chiar de câteva ori Pandera a intrat în templu, îmbrăcat în haine evreieşti, şi-L asculta pe Iisus cum le vorbea oamenilor.
3 Şi se gândea Pandera cu sperantă: „Cu ajutorul Lui Dumnezeu, fiul meu îi va lumina pe aceşti oameni”.
4 Într-o zi Iisus a intrat în templu şi a văzut pe multi care vindeau şi cumpărau. Şi le-a răsturnat mesele vânzătorilor şi i-a dat afară din templu zicându-le: „Asta-i casă de rugăciune nu peşteră de tâlhari”.
5 Arhiereii şi cărturarii au auzit cele întâmplate şi de atunci căutau să-L piardă, dar se temeau de popor.
6 La acel timp erau arhierei Anna şi Caiafa.
7 Se apropia sărbătoarea Paştilor, a Azimelor, şi arhiereii şi cărturarii căutau să-L omoare pe Iisus.
8 Atunci s-au folosit de un vicleşug şi l-au chemat pe Iuda Iscarioteanul, care era din numărul celor doisprezece care-L urmau pe Iisus.
9 Că-şi ziceau ei: „Dacă acest Iuda tine punga cetei lui Iisus, atunci este iubitor de arginti”.
10 Iuda s-a dus la templu şi a stat de vorbă cu arhiereii şi cu levitii care păzeau la templu.
11 Lui Iuda i-au dat bani şi s-au învoit ca el să-L dea în mâinile lor într-un loc unde să nu fie multime de oameni ca să-I ia apărarea.
12 Şi când a venit ziua de Paşti, Iisus le-a spus lui Petru şi lui Ioan: „Mergeti în cetate şi ne pregătiti Paştile ca să mâncăm.
13 Când veti intra în cetate să vă uitati la oamenii care trec. Şi dacă veti vedea un om ducând un ulcior plin cu apă acesta este semnul cel mai bun.
14 Să vă luati după acel om şi la casa în care el va intra să spuneti stăpânului acelei case că Eu vreau să vin cu ucenicii Mei să mănânc Paştile într-o odaie pe care ne-o va pregăti el acolo”.
15 Petru şi Ioan au făcut precum le spusese Iisus.
16 La ceasul potrivit Iisus a stat la masă cu apostolii Lui şi le-a spus: „Am dorit foarte mult să mănânc Paştile cu voi mai înainte ca Eu să pătimesc”.
17 Apoi Iisus a luat ulciorul cu apă, a multumit Domnului, a băut apă şi le-a spus ucenicilor: „Luati-l şi împărtiti apa vie între voi. De acum nu voi mai bea apa vietii cu voi până la venirea împărătiei Domnului”.
18 Apoi Iisus a luat pâinea, a multumit Domnului şi a frânt-o în bucăti zicând: „Luati şi mâncati ca să vă întăriti trupurile.
19 Bând din apa vie şi mâncând din azima care dă vigoare trupului este Legea cea Nouă pe care voi să o urmati întru pomenirea Mea”.
20 Aşa ucenicii au aflat că Iisus nu va mai fi curând printre ei.
21 Şi ei vroiau să ştie cine va rămâne să conducă grupul lor.
22 Şi Iisus le-a dat învătătură: „Să luati aminte că legea cea nouă este iubirea de oameni. Când omul are iubire de oameni poate să săvârşească orice lucru bun în viată, că Domnul prin oameni îşi arată bunătatea.
23 Cel mai mare dintre voi să fie asemenea celui mai mic. Dacă este căpetenie să fie asemenea celui ce slujeşte.
24 Chiar dacă Eu stau la masă cu voi sunt asemenea celui ce slujeşte.
25 Când Eu voi merge la Tatăl Meu vă voi rândui să veniti şi voi acolo cu sufletele atunci când veti muri. Şi în împărătia Mea nu se bea şi nu se mănâncă, că trupuri nu veti mai avea.
26 Şi când veti sta în împărătia Mea vor veni odată şi vremurile de pe urmă când veti judeca semintiile lui Israel. Dar mult timp va trece de la Tatăl Meu până atunci”.
27 În sinea lui Simon Petru se îndoia de cele spuse de Iisus şi se întreba: „Oare cine este Tatăl Său de ne vorbeşte aşa?”
28 Iisus îl ştia bine pe Petru că adesea îşi pierdea credinta şi i-a spus ca să-l întărească: „M-am rugat pentru tine ca să nu-ti piară credinta cu care să-i întăreşti pe fratii tăi”.
29 Atunci Petru a zis: „Doamne, cu Tine sunt gata să merg oriunde şi-n temnită şi la moarte”.
30 Şi Iisus i-a spus: „Ţi-o spun eu tie Petre că astăzi nu va cânta cocoşul până ce tu de trei ori te vei lepăda de Mine, cum că nu Mă cunoşti”.
31 După ce au terminat cina, Iisus a ieşit din casă şi urmat de ucenicii Săi, dintre care lipsea Iuda Iscarioteanul, a plecat către Muntele Măslinilor să aprindă focul sacru şi acolo să se roage. 32Când a ajuns le-a zis tuturor să se roage şi ei.
33 Dar El s-a îndepărtat ca la o aruncătură de piatră şi îngenunchind se ruga: „Părinte al Meu de voieşti depărtează această suferintă de la mine, dar chiar dacă-Mi va fi greu voia Ta să se facă!”
34 Şi când s-a întors Iisus la ucenicii Săi i-a găsit adormiti în jurul focului, şi acesta era un semn rău.
35 Atunci noaptea a venit o gloată de oameni, arhiereii, căpeteniile templului şi bătrânii ca să-L prindă.
36 În fruntea lor se afla Iuda Iscarioteanul care, la lumina tortelor, L-a
37 arătat pe Iisus celor cu care venise. Iar El i-a zis: „Mă vinzi tu pe Mine Iudo?” Că ştia ce făcuse Iuda Iscarioteanul.
38 Iar ucenicii văzând ce avea să se întâmple au scos săbiile.
39 Petru cu sabia lui l-a lovit pe o slugă a arhiereului şi i-a tăiat urechea dreaptă.
40 Dar Iisus i-a oprit pe ucenici să lupte şi a luat urechea rănitului, i-a pus-o la loc şi l-a vindecat.
41 Iisus era mâhnit de cei care veniseră să-L prindă şi le-a zis: „Ca la un tâlhar ati ieşit cu săbii şi ciomege. Când eram în templu şi învătam norodul nu v-ati întins mâinile asupră-Mi, că vă era frică de popor. Iată că a sosit ceasul când arătati că sunteti sub stăpânirea negurei!”
42 Şi iudeii L-au prins pe Iisus şi L-au dus la casa arhiereului.
43 De departe Petru îi urma.
44 Noaptea, cei care-L aduseseră pe Iisus, au aprins focul în mijlocul curtii şi Petru a venit să se încălzească şi el.
45 Pe Iisus Îl tineau deoparte în frig.
46 O slujnică l-a recunoscut pe Petru ca unul dintre cei ce stăteau la foc şi le-a zis: „Şi acesta era cu el!” Atunci Petru s-a lepădat zicând: „Femeie, nu-l cunosc!” Dar un alt om din multime i-a zis: „Şi tu eşti dintre ei!” Petru iar a tăgăduit zicând: „Omule, nu sunt!” Mai târziu un altul, uitându-se atent la Petru, le-a zis celorlalti: „Negreşit şi acesta a fost cu el, că e galileean după grai”. Dar şi a treia oară Petru nu a recunoscut zicând: „Omule, nu ştiu ce spui!”
47 Şi atunci a cântat cocoşul, Iisus a privit spre Petru care şi-a adus aminte de cuvintele Domnului care-i spusese: „Ţi-o spun eu tie Petre că astăzi nu va cânta cocoşul până ce tu de trei ori te vei lepăda de Mine, cum că nu Mă cunoşti”.
48 Şi ieşind afară din curte Petru a plâns cu amar.
49 Când s-a făcut de ziuă au venit la sanhedrin bătrânii poporului care erau arhierei şi cărturari şi L-au adus acolo pe Iisus.
50 Şi ei i-au zis: „Spune-ne nouă dacă eşti tu Mesia?”.
51 Iisus le-a răspuns: „Ce vă voi spune oricum nu veti crede. Dacă vă voi întreba ceva nu-Mi veti răspunde şi nici nu Mă veti elibera.
52 De acum Fiul Omului va şedea în putere de-a dreapta Tatălui”.
53 Cei prezenti, nu au înteles vorbele Lui Iisus, care însemnau că cel care spune adevărul dobândeşte puterea Domnului.
54 „Eşti tu Fiul Domnului nostru?” au întrebat ei.
55 Iisus l-a răspuns: „Nu eu spun asta, ci voi!”
56 Şi adunarea din sanhedrin L-a condamnat zicându-I: „Ce trebuintă mai avem de altă mărturie? Că noi înşine din gura lui am auzit blasfemie!”
57 Şi arhiereii L-au dus în fata guvernatorului roman Pontiu Pilat şi L-au pârât zicându-i: „Acest om ne răzvrăteşte neamul împiedicându-l să dea dajdie cezarului şi zicând că el este Mesia Împărat”.
58 Atunci Pilat L-a întrebat pe Iisus: „Eşti tu împăratul iudeilor? Iată iudeii, neamul tău, şi arhiereii mi te-au adus să te judec. Spune-mi ce rău ai făcut?”
59 El i-a răspuns: „Este adevărat că Eu sunt Împăratul Iudeilor. Dar împărătia Mea nu este din lumea aceasta şi nu amenintă nici o altă împărătie.
60Nu am slujitori ca să lupte pentru mine. Nimic rău nu am făcut.
61 Am mărturisit pentru adevăr că împărătia Mea este în suflet”.
62 Pilat era cunoscător într-ale filosofiei şi I-a zis: „Ştim noi oare ce este adevărul omule?”
63 Atunci Pilat a ieşit afară la iudei şi a zis către arhierei şi către multime: „L-am judecat şi nu găsesc nici o vină în omul acesta”.
64 Dar ei stăruiau că Iisus întărâta poporul şi era galileean din Nazaret. 65Şi Pilat i-a trimis la Irod Antipa, care era tetrarhul Galileii şi se întâmplase să fie şi el atunci la Ierusalim.
66 Irod Antipa s-a bucurat când L-a văzut pe Iisus şi nădăjduia să vadă vreo minune săvârşită de El, din cele ce auzise că face.
67 Şi I-a pus multe întrebări, dar Iisus nu i-a răspuns nimic.
68 Arhiereii şi cărturarii Îl tot învinuiau, dar Irod Antipa nu L-a găsit vinovat şi ei au mers cu El înapoi la Pilat.
69 Când Pilat i-a văzut din nou, le-a zis: „De ce ati mai venit? Pe omul acesta l-am cercetat deja în fata voastră şi n-am găsit nici o vină din cele pe care voi le aduceti împotrivă- i.
70 Şi văd că nici Irod nu l-a găsit vinovat de vreme ce ati venit iar la mine.
71 Omul acesta n-a făcut nimic vrednic de moarte. Îl voi condamna la biciuire, dar apoi îl voi elibera”.
72 Pilat tot mai credea că arhiereii şi cărturarii nu şi-au pierdut pe de-a-ntregul simtul dreptătii. 73 Şi era atunci obiceiul ca de praznicul iudeilor guvernatorul roman să elibereze un întemnitat, pe care-l vroiau ei.
74 Şi Pilat ştia că cel mai rău dintre întemnitati era un om numit Baraba. Atunci Pilat i-a întrebat: „Pe care vreti să vi-l eliberez: pe Baraba sau pe Iisus?”
75 Atunci multimea, care ştia că Baraba era un criminal şi un răscolnic, a cerut sfat de la arhierei şi bătrâni.
76 Pe când Pilat şedea în scaunul de judecată, femeia lui a trimis pe cineva la el să-i spună: „Nimic rău să nu-I faci Dreptului Acestuia, că am aflat despre El.
77 Este un om venit din tinuturile tracilor, dar mama Lui este de aici, şi El a fost născut în Iudeea.
78 Iudeii vor să-L omoare că El le aduce o învătătură nouă care să le lumineze mintile”.
79 Când Pilat a ieşit şi a întrebat multimea pe cine să elibereze, ei au strigat să-l elibereze pe Baraba.
80 Dar Pilat vroia neapărat să-L scape pe Iisus pe care multimea îi cerea să-L răstignească. Şi i¬a întrebat a treia oară: „Dar ce rău a făcut omul acesta? Eu nu am găsit în el nici o vină vrednică de moarte”.
81 Multimea întărâtată striga şi mai tare: „Să fie răstignit! Să fie răstignit!”
82 Pilat le-a zis: „De ce nu-l răstigniti voi, că eu nici o vină nu găsesc în el”.
83 Iudeii i-au răspuns: „Noi avem o Lege, şi după Legea noastră el trebuie să moară pentru că s-a făcut pe sine fiu al Domnului.
84 Dar nouă nu ne este îngăduit să omorâm pe nimeni că suntem sub stăpânirea romană”.
85 Şi Pilat a intrat din nou în pretoriu, şi-a amintit de vorbele trimise de nevasta lui. Şi L-a întrebat pe Iisus: „De unde eşti tu omule?”
86 Dar Iisus nu i-a răspuns.
87 Atunci Pilat I-a zis: „Mie nu-mi vorbeşti? Nu ştii că am putere să te eliberez sau să te răstignesc?”
88 Şi Iisus i-a răspuns: „N-ai avea nici o putere asupră-Mi dacă nu ti-ar fi fost dat de sus din cer. 89 Dacă mă condamni n-ai nici o vină. Păcatul mare este al celor care M-au dat în mâna ta”.
90 Când Pilat a auzit acele cuvinte vroia să-L elibereze pe Iisus chiar atunci.
91 Dar iudeii l-au prins la strâmtoare şi i-au zis: „Dacă-i dai drumul nu eşti de partea cezarului. Ştii bine că oricine se face pe sine împărat este împotriva cezarului”.
92 Şi Pilat s-a temut de uneltirile iudeilor şi a vrut să scape de orice vină.
93 A ieşit afară din pretoriu şi L-a adus acolo şi pe Iisus.
94 A şezut pe scaunul de judecată şi le-a zis iudeilor: „Iată pe împăratul vostru care vrea să vă aducă lumină în suflete!”
95 Atunci ei au strigat: „Ia-l, ia-l, răstigneşte-l!”
96 Pilat le-a zis: „Cum asta? Pe împăratul vostru să-l răstignesc?”
97 Arhiereii au răspuns: „Noi nu avem împărat decât pe cezarul!”
98 Şi Pilat luând apă şi-a spălat mâinile în fata multimii zicând: „Nevinovat sunt eu de sângele acestui om drept. De acum pe voi vă priveşte ce faceti cu el!”
99 Iar iudeii răspunzându-i au zis: „Nu ne temem că facem o faptă rea. Sângele lui să cadă asupra noastră şi a copiilor noştri dacă greşim!”
100 „Să fie precum ziceti” a spus Pilat şi le-a eliberat pe Baraba.
101 Apoi Pilat a mers în pretoriu şi a chemat sutaşul şi câtiva soldati romani şi le-a spus în taină: 102 „Purtati-vă mai blând cu omul ăsta, că nu vreau să moară. Nu-i puneti crucea suferintei în spinare. Nimeni să nu afle vreodată ce v-am spus eu acum”.
103 Apoi sutaşul a pus soldatii să-L străjuiască pe Iisus şi L-au dus la cohortă.
104 Şi aşteptau ordine de la Pilat când să pornească ca să-i răstignească pe osânditi.
105 Soldatii au pregătit crucile şi Pilat a pus să se scrie pe crucea Lui Iisus cu litere greceşti, latineşti şi evreieşti: Acesta este împăratul iudeilor.
106 Şi Pilat a vorbit cu Pandera, despre care ştia că era tatăl Lui Iisus, şi i-a spus planul lui.
107 Şi era împăcat în cuget că n-o să încalce vorbele drepte pe care i le trimisese femeia lui despre Iisus ca să nu-i facă nici un rău.
108 Apoi sutaşul cu ostaşii romani i-au luat pe osânditi să-i ducă să-i răstignească. Şi multimea venea după ei.
109 Domnul Dumnezeu privea din cerul Lui de purpură la zbaterile oamenilor pe pământ şi vedea sufletele luminii şi ale întunericului trimise în trupuri de oameni ca să înfăptuiască planul Lui de mântuire.