O, Maică, sfântă Maică Maria

Mihai Ciubotaru:

O, Maică, sfântă Maică Maria, Împărăteasa lumii, Cea Măreaţă, Maica Pământească,
Maria, Cea Mare, Cea Preacurată, și nu ești Miryam, așa cum te-au botezat fariseii,
Fecioară Divină, care-a-i dat naștere fiului Omului, Mântuitorului și Salvatorului lumii,
Iubitoare Maică, Cea Milostivă și Cea Mărinimoasă, Cea Înțeleaptă,
Ţie ne rugăm:
Îndură-te, Maica Cerurilor, de ţara noastră, România, şi neamul nostru și ajută-l să-şi găsească, în sfârşit, calea cea dreaptă. Iartă-l pe-acest popor rătăcit ce nu mai urmează Sfânta Cruce strămoșească Mântuitoare, ținut în ignoranță de Academia Română, trăiește în minciună și nu vrea să afle adevărul. Spune-le marilor academicieni, scriitorilor de geniu, oamenilor renumiți de cultură, istoricilor falși care s-au vândut pe 30 de arginți, că Adevărul este unul și nu se poate negocia, vinde, nici cumpăra. Luminează mințile lor, ajută-i să-și învingă trufia, iubirea și-nălţarea de sine.
O, Maică, sfântă Maică Maria, Preamilostivă, cea care-ai binecuvântat, ocrotești și-ai grijă de Grădina Ta, România, Țara Ta Sfântă, acest colț de Rai, unde Adevărul a fost scris pe tăblițele De la Tărtăria și pe plăcile de aur de la Sinaia, la fel, prezent și-n cultura Cucuteni, cea mai veche din lume dinainte chiar-a celei din Egipt și Mesopotamia, iar Limba noastră Multimilenară – singura limbă naturală de pe pământ, o limbă-cheie care-a influențat în mare parte toate limbile Europei, pe când celelate limbi sunt artificiale, limbi inventate și impuse popoarelor acestor țări, precum este important de știut că un procent covârșitor din scrierea sacră-a Geţilor Divini se găsește-n scrierea noastră românească, iar elita intelectuală de care, Orbită de duhul minciunii, nu vrea să audă, nici să citească, și cifrele cunoscute ca fiind arabe și folosite de-ntreaga omenire de la-nceputurile ei sunt cifrele primordiale-ale Geților de Aur, un popor de Înțelepți, Adevăratul Popor Ales de Bunul Dumnezeu, spune-le că România de astăzi își are originile-n perioada Vechii Civilizații Europene, în care-atât bărbaţii, cât şi femeile erau egali-n fața Domnului și-și duceau traiul întru binele sfânt-al neamului, pe când domnea o armonie reală-n deplin acord cu energiile creatoare-ale naturii. Spune-le că România este vatra Europei Vechi. Atunci când Europa a fost acoperită de două ori de uriași ghețari, cum a fost cea ultimă, alpină, singurul pământ neacoperit fost-a cel din Carpații de Jos. Deci, cum putea să ia naștere o mare civilizație-n părțile, să zicem, ale Germaniei aflată-n acele timpuri sub gheţarii continentali? În plus, marile civilizații-au apărut și-au înflorit pe văile și la gurile de vărsare-a marilor fluvii: cea egipteană – pe Nil, cea mesopotamiană – ntre Tigru şi Eufrat, cea indiană – pe Ind şi Gange, cea chineză – pe Fluviul Galben, iar cea europeană, cu încuviințarea sau fără încuviințarea celor mai „ mari profesori de istorie şi arheologie”, pe Valea Istrului, Danubiului, în zona Deltei. Așadar, cum ar fi putut lumea occidentală să ia naștere la gurile de vărsare ale Rinului sau ale Senei cufundate-n somnul adânc al gheții?
Și roata, și plugul, și jugul, căruţa cea cu două, trei şi patru roţi, toate vor apărea pentru prima dată-n-astă lume pe pământurile noastre, și tot pe pământurile noastre străvechi va veni pe lume cea dintâi, da, așa a fost, prima țărănime din Europa, în timp ce Albionul cel perfid de-abia era să devină-o insulă. De aici va porni-n lumea cea mare știința mineritului și metalurgia aramei. Tot aici s-au inventat ceasul solar, arcul cel cu săgeți, primele furnale din Europa. Bravii noștri români își păstrează și-astăzi cu sfințenie limba lor ce vine din vremuri străbune, portul ancestral, obiceiurile și tradiţiile, bunurile sufletești moștenite din vechimea timpurilor, zestrea lor spirituală cea mai de preț. Dar va veni Sfânta Zi când şi pietrele vor vorbi adevărul. România este ţara care-a fost clădită prin truda și jertfa strămoșilor noștri vreme de secole. Popor al vieții pașnice, el n-a cucerit, n-a-nrobit și nici n-a prădat alte popoare. Și-a apărat cu credință vatra străbună, nevoile și neamul.
Slobozeşte, o, Maică Sfântă Maria, neamul nostru din jugul minciunii, urii, pizmei
Și-al ipocriziei, trădării și vânzării de țară.
Învaţă-ne, o, Maică Preadivină, să ne iubim unii pe alții și să trăim ca frații-n Lumina Adevărului, căci cei care conduc astăzi România și slugile lor savantlâcoase alogene îl țin ascuns și nu vor binele poporului lor, ci numai binele lor și-al stăpânilor lor, hoarda negustorilor lumii, călăii cei negri, tartorii întunericului.
O, Preasfântă Maică, fii scut de-apărare-n zilele de grea cumpănă când poporul tău iubit este ispitit de idolii acestei lumi și dus pe calea pierzaniei și-a scoaterii pentru totdeauna din istoria neamurilor lumii.
O, Maică Maria, Regina Cerului și-a Pământului, roagă-te de-acolo, din înalturile tale divine, tămăduiește-acest popor de creștini arimini, din vremurile cele străvechi, de la începuturile lumii, cu-o istorie fabuloasă, de neiubirea de neam și duhul slugarnic, așezat În Grădina Ta, Raiul cel Veșnic, de Tatăl Ceresc.
Reîntoarce-i credința cea străbună, iubirea de moșie, de neam și de țară pe care-a avut-o
Cândva și nemurirea sufletului de-odinioară.
Ne-ascultă ruga, Maică Preasfântă, Regina Fecioarelor, Prealuminată. Trezește-acest popor de viteji și credincioși, deșteaptă-l din vraja vremurilor moderne, a modernelor vremuri, a noilor vremuri false.
Și Maica Maria, Maica Iubitoare își împreună mâinile-a rugă la chemarea sufletului celui etern-al neamului și cete de îngeri cu aripi de lumină coborâră pe pământul sacru, România, Grădina Maicii Domnului, unde cresc Mărul roșu, Pomul Vieții, Pomul Cunoașterii binelui și răului și-ncepură-n cor a cânta-o muzică divină și-ntreg neamul se dumeri și tresări la această cântare de suflet în limba sfântă-a zeilor de pe vremea Împăratului-profet Orpheus, Ion Înainte-Mergătorul și de pe vremea celor Doi Gemeni Divini și se bucură de frumusețile din Grădina Maicii Domnului exact ca și-atunci-n-acele Timpuri de Aur, cele de demult din Geția divină. Și, ca să vezi, mai, mai, el era s-o piardă. Își ridică mâinile-a rugă către Tatăl Ceresc și Maica Pământească drept mulțumire pentru Iubirea pe care i-o poartă de la Facerea Lumii și până-n zilele cele de azi.
O, Doamne, ferice de-acel popor care trăiește-n Adevăr și Dreptate, Iubire de neam și de Țară.