ROMÂNA ESTE O LIMBĂ FOARTE VECHE, DE DINAINTEA IMPERIULUI ROMAN

Rezumat al cartii Romana, limba vechii Europe, editata si in engleza, sub titlul Romanian, the first language of Europe,avand in plus, in textul englez,un tabel de peste 1000 de cuvinte romanesti scrise in sanscrita si 300 de nume de localitati romanesti cu inteles in greaca doriana. Limba rumanilor este ancestrala si incepe cu sunetele din natura ce alcatuesc un fond de peste 300 de cuvinte primare, din care deriva alte 1500 intelese numai de catre ei,precum ,tar,poc,hurduc,a tarai,a pocni, a hurduca. Romana Onomatopeica precede epoca neolitica si sta la originea sistemului european de comunicare sonora axat pe limbajul morfemelor romanesti.
Chiar si inceputurile civilizatiei umane au implicat un limbaj adecvat. Pe timpul ultimei gaciatiuni,Wurm,nu se cunosc decat doua centre de locuire umana,unul in vest,in aria Pirineilor si altul in est, in aria Carpatilor. Splendidele civilizatii vestice din Pirinei, ca si cea din Grimaldi, au disparut fara urme acum aproximativ 11.000 de ani si zona a fost repopulata dinspre gurile Dunarii abia 4-5 mii de ani mai tarziu, astfel ca apare logic ca si limba din Carpati sa fi urmat aceeasi cale. Nu a existat nimeni altcineva in spatiul Dunarii de Jos decat neamul romanesc, pana acum 3900 de ani, cand se spune ca au « venit » grecii, astfel ca e firesc ca rumana sa fie prima limba a Europei. Bazinul Dunarii de Jos este locul primului neolitic european care nu poate fi conceput fara o limba continand toti termenii definind cuceririle experientei umane ale epocii.Aici este sediul primului popor de agricultori din Europa,care nu a abandonat niciodata Romania, pastrand de aproximativ 10.000 de ani o limba unitara pe un teritoriu vast, ramificata pana in Pirinei, prin cei care au emigrat inca din preistorie pe caile urmate de aceasta civilizatie, ce se stie ca a plecat de la est spre vest si nu invers. Onomatopeia genuina, pastrata numai in limba rumana, este cea care a condus la un sistem de comunicare numit limbajul morfemelor,un tipar specific al cuvintelor romanesti, indiferent de etimoanele presupuse. Morfemele romanesti compun sonor notiunile europene. Fiecare cuvant romanesc cuprinde o descriere metaforica a
notiunii,copiata de straini cu mici deformari sonore. Cuvintele romanesti sunt scrise in diverse variante ale sanscritei cu aproximativ 1000 de ani inainte de a fi scrisa greaca sau latina,pentru ca atat iranienii sciti cat si hindusii vedici sunt plecati din Romania. La randul lor atat grecii cat si romanii au plecat tot dintre rumani, pentru ca Romania este un mare centru de antropogeneza europeana dupa glaciatiunea Wurm. Ele se gasesc mai mult sau mai putin stalcite in toate limbile europene,dar compunerea metaforica a lor se mentine doar in rumana care a precedat sanscrita. Un exemplu extrem de ilustrativ este NOAPTE. O simpla schimbare a lui P in C duce la sanscritul NOACTA,din care deriva NACT in germana,NOCTIS in latina,NOCI in rusa,NAIT in engleza, NUI in franceza, niste copii sonore in care nu se mai poate deduce nici un fel de explicatie a notiunii de noapte, ce metaforic poate fi o NOUA ru-PTA a unei zile (NOA-PTE). NOA si PTE sunt morfeme cu inteles: NOA derivand din cuvantul NOU si PTE din cuvantul RUPTA. NOU este NAI in germana,NUOVO in latina,NOVAIA in rusa,NIU in engleza, NUVEL in franceza. Ni se spune ca NOU am invatat de la Imparatul Traian,dar rusii de unde au invatat NOVAIA(nou)? NOU este acreditat ca etimon latin.El face parte din limbajul colocvial si nu avea cum sa ajunga la rusi fara un contact direct cu romanii de cel putin 165 de ani,ca la noi,aspect ce lipseste din istorie.Ei sunt amplasati pe fostele teritorii Daco-Getice, recunoscute de istorici,iar Daco-Getii sunt stramosii rumanilor. Ru-PTA e RUPTURE in franceza, FRACTURA in latina,RUHNUTI in rusa, BROUKEN in engleza si germana.A RUPE este un cuvant din limbajul colocvial romanesc si nu a fost importat din Franta de catre pasoptistii rumani pentru a compune cuvantul NOA-PTE.
Cum de nu am invatat de la Traian cuvinte prin care se descriu aspecte specifice civilizatiei Romei de atunci, precum SUTA,CARAMIDA,ZID,CLADIRE,POD,DRUM,MASLINE , fara etimon latin si am invatat APA,AER,SOARE, cu etimon latin, pentru elemente ale naturi pe care nu le-au adus ostasii lui, spre deosebire de COHORTE cu CENTURIONI,CASTRE,URBE,VICUS,facute de ei, dar absente in rumana colocviala. Aspectul contravine unei logici elementare. Latina rumanilor este mai veche decat Roma insasi. Romanescul SUTA este atestat in sanscrita cu 1000 de ani inainte de latinul CENTUM,ca si rumanescul SOARE,inainte de latinescul SOLE. Schimbarea lui P in C duce nu numai de la romanescul NOAPTE la indo- europeanul « primar » NACTA, dar si de la romanescul APA la latinesculACUA,de la PATRU la CETARE rusesc ori CATRO latin. Rumanii nu stiu ca prima agricultura europeana,prima ceramica dupa glaciatiunea Wurm,prima ceramica pictata,prima retea de apa si canalizare,primele orase sistematizate si prima scriere au aparut in Romania. Ei nu stiu nimica despre stramosii lor Masa-Geti ori Sciti si nici ca stramosii lor Iler-Geti si Api au existat in Spania inainte ca Romanii sa fi pus vreodata piciorul in Peninsula Iberica. Ruman este acela care isi are originea in Romania si vorbeste rumana ca limba materna,indiferent sub ce nume este cunoscut. Plecand de la « amanunte » de genul acestora, impreuna cu studiul lexical a peste patru mii de cuvinte primare din fondul colocvial romanesc,comparate cu peste10 limbi de circulatie curenta, se poate intelege de ce Rumana a fost prima limba a Europei Vechi, adica Romanian,the first language of Europe.

Editura Solif cu sediul in Bucuresti, sector 4,str.Harlau,nr. 3,Romania,cod postal 40766, va roaga sa o contactati la aceasta adresa,E-mail hangeonos@xxxxxxxxx sau telefon 0216.855.406,atat pentru exemplarele in limba romana cat si pentru cele in limba engleza.
Cartile pot fi cumparate pe Internet de la Editura Miracol de catre doritori,in cazul cand nu reusesc eu sa le transmit prin posta, cu autograf eventual, la cei care mi le solicita la adresele de mai sus.
Cu deosebita stima, Dr.Lucian Iosif Cuesdean.

.