CULTURA CUCUTENI: Campanie pentru noul brand de ţară pornită de la Piatra Neamţ pentru România

Ovidiu Slătineanu, preşedintele Asociaţiei Neokoolt, susţine că România ar putea fi mai bine reprezentată de Cultura Cucuteni, „originea Europei”, decât de brandul lansat de Ministerul Turismului în urmă cu patru ani. Absolvent al liceului de Artă Victor Brauner din Piatra Neamţ, Ovidiu Slătineanu (31 de ani), nu este specializat în istorie sau arheologie, dar a dezvoltat în ultimii ani o pasiune pentru studiul Culturii Cucuteni. În 2010 a înfiinţat Asociaţia non-guvernamentală Neokoolt având ca scop principal schimbarea modului superficial al majorităţii de a se raporta la cultură şi la moştenirea noastră ca neam. Unul din proiectele recente lansate de Ovidiu Slătineanu şi de membrii asociaţiei este cel de rebranding de ţară, de conştientizare a valorii autentice pe care o are Cultura Cucuteni şi care poate aduce beneficii imaginii României, dacă este promovată aşa cum trebuie. „Cultura Cucuteni este originea Europei, şi de aceea trebuie să ne mândrim cu ea. În primul rând e vorba de vechime, anul 5.000 înainte de Hristos, de întindere – peste 350.000 de km patraţi, peste o parte din România, Republica Moldova şi Ucraina, până la Urali. Cei 3 milioane de locuitori trăiau în aglomerări de tip metropole, şi circa 2500 de ani au avut preocupări meşteşugăreşti şi chiar artistice” spune preşedintele Neokoolt. Muzeul Cucuteni din Piatra Neamţ, unic în ţară Ovidiul Slătineanu recunoaşte că a fost atras de studiul acestei culturi din neolitic mai ales prin faptul că în Piatra Neamţ a găsit cea mai bună documentare în unicul muzeu din ţară destinat exclusiv Culturii Cucuteni. De altfel, la centrul de cercetare şi în sălile muzeului din Piatra Neamţ se află 70% din patrimoniul cucutenian românesc. „Ceramica de Cucuteni e faimoasă, cea de uz casnic se ardea la groapa cu foc sau în cuptoare. Aveau unelte, prelucrau metale, au descoperit roata, mai exact a sistemului de roţi pe ax – taurul cu roţi pe ax, cu 2500 de ani înaintea descoperirii oficiale a roţii acceptată de comunitatea istorică europeană. Nu cunoaştem dacă aveau un limbaj, cu toate că la Vadu Rău, la noi în Neamţ, s-au găsit 120 de tăbliţe inscripţionate din perioada respectivă”, mai spune Slătineanu. VIDEO Cucuteni-Tripolie, semne ale unei civilizaţii (prezentare Neokoolt):

adevarul.ro