DESPRE SFÎNTA GETIA 3

Constantin Olariu Arimin

Sînt get!, Sînt get!, Sînt getbeget! În limba română cuvîntul are sensul de continuitate, din moşi strămoşi, de la originea neamului, adică am fost dintotdeauna geţi din moş strămoş! În eme-gi san-git semnifică neamul conducător, neamul care stăpîneşte, originea neamului. În limba engleză există cuvîntul get cu sensul de a coborî din, a deveni, a înţelege, a veni, a călători, a se împăca, a pleca si beget cu sensul de a naşte, a da naştere la, a genera. Să le plesnească mintea şi tot ar întrece puterea de înţelegere a celor cu căpăţinele otrăvite de cultura noastră de vită latină!
Romanii ne spuneau daci. În eme-gi cuvîntul dag are semnificaţia de locuinţă, cameră, a locui împreună, trai, existentă, adunare, cinste, respect, luminos, strălucitor, foarte vechi. Dacii/geţii locuiau împreună mai multe generaţii ale aceleiaşi familii în case mari construite din lemn sau piatră. Aşa s-a născut spiritul de comunitate şi ajutor reciproc atît de caracteristic poporului emes, incaşilor si mediului nostru sătesc. Cum traiul troienilor (strămosii latinilor) era asemănător cu al dacilor pentru că erau popoare înrudite, romanii au reţinut termenul de dac cu sensul de cei care locuiesc împreună, care fac parte dintr-un neam sau o familie şi sînt foarte vechi. Ei îi ştiau pe locuitorii ţinutului carpatic ca strămoşi, neam din care s-a născut si stirpea troienilor cu miticul Tros. În limba română cuvîntul tros are semnificaţia de încălţăminte sărăcăcioasă ce se foloseşte la drum lung sau de către cei nevoiaşi. Mai avem cuvîntul troaş cu sensul de luncă sau vîlcea iar Herodot spune despre cetatea Troia că este aşezată pe o luncă(troas, grecii nu aveau sunetul ş). Aşa ne-au transmis ei! Să mai adaug pe Troi cu nume de familie la români foarte apropait de numele cetăţii Troia, adică cea clădită de Troi. Grecii îi mai spuneau Ilion(ili: a fi bogat, a fi vestit + on: neam) cu sensul de cetatea cea bogată sau cea vestită.
Să mai amintesc aici rîul Sargetia unde legenda spune că Diogio(Decebal este interpretarea după urechea romanilor a cuvintelor dage balo – adunarea neamului străbun) ar fi ascuns o comoară fabuloasă. Este un rîu de munte(Strei) ce curge vijelios peste stînci. (sar: pîrîu, a săpa, a goni, a curge, a sări + ge: a zăgăzui + ti: înălţime, pădure + a: apă). În eme-gi cuvintele a, e, i, u, bi, pa, ri, sa, sa, su, tu, ur, za, semnifică apă, a curge, a se revărsa, care se găsesc ca terminaţii la majoritatea covîrşitoare a denumirilor de ape din limba română. Dar să-i mai lăsăm în pace pe latini si să revenim la legătura lingvistică între limba vorbită în Troia si cea vorbită în mileniul ll î.e.n. în nordul Dunării. Rădăcina trebuie căutată în emegi(limba emeşilor care au plecat în mileniul lV din arealul carpato-dunărean) şi care arată că latina este în realitate o ramură firavă a acestei limbi dezvoltată în condiţii diferite fată de limba noastră. După ce au ajuns în peninsula italică troienii (latinii) au intrat în contact cu populaţiile locale suferind influente fonetice si semantice puternice dar mai ales influenta culturii si civilizaţie etrusce.
Voi da în continuare exemple de cuvinte emegi care se găsesc în română si latină. Primul termen este în emegi, al doilea este în română iar al treilea este în latină, în paranteze voi trece explicatiile necesare: a-a-a(exclamare, uimire); ah-ah-ah(exclamare, uimire); acera-aceră-acer(ager, vioi); ac-ac-acus(ac); adu-adu-addo(a aduce, a pune); aduc-aduc-adduco(a aduce, a trage la sine); agrun-agru-agri(ogor); altar-altar-altare(altar); amaru-amaru-amare(amărăciune, necaz); an-an-annus(perioadă de timp); apa-apa-aqua(apă); ara-ara-aro(a ara); arde-arde-ardeo(a arde, a străluci); aria-aria-area(arie, suprafată întinsă); asud-asud-sudo(a asuda); azil-azil-asylum(azil); aur-aur-aurum(aur);
barbar-barbar-barbarus(străin, sălbatic); bini-bine-bene(bine); bun-bun-bonus(bun); bo-bou-bos(bou);
cad-cad-cado(a cădea); cap-cap-caput(cap); car-car-carrus(car); casa-casa-casa(adăpost); cas-cas-caseus(cas); cela-celar-cela(cămară); ceara-ceara-cera(ceară); cearni-cerni-cerno(a cerne); coc-coc-coqua(a coace); cucu-cucu-cuculus da-da-do(a da, a ceda); dac-dac-dac(dac); du-du-duco(a duce);
gena-gena-gena(pleoapă); gura-gura-gula(gură); ira-ira-ira(mînie, supărare);
lac-lac-lacus(lac); libir-libir-liber(liber); lip-lip-lippus(lip, mizerie); loc-loc-locus(loc, tinut); lup-lup-lupus(a înfuleca, lup); lut-lut-lutum(lut, argilă);
mina-mînă-manus(mînă); mendala-mentală-mentis(minte, a gîndi); mami-mama-mater(mamă); mur-mur-morum(mură); mur-mur-murus(zid); mut-mut-mutus;
nas-nas-nasus(nas); nam-neam-natio(neam, natiune); nigru-nigru-nigrum(negru); ningi-ningi-ningit(a ninge); nod-nod-nodus(nod); nora-nora-nurus(noră); nuc-nuc-nucis(nucă, nuc);
o!-o!-oh!(uimire, necaz); ochi-ochi-occulus(ochi); odol-odor-odor(miros); ol-ol-olla(oală); om-om-homo(om); orda-ord-ordo(sir, rînd); os-os-os(os);
pace-pace-paco(pace); pae-paie-palea(paie); palil-palid-pallidus(palid); pana-pană-penna (pană); par-par-palus(par); parta-parte-partis(parte); pila-pila-pila(rotund, ghem); pun-pun-pono(a pune); put-put-puteo(a puţi);
rad-rad-rado(a rade); rara-rara-raro(rar); rapi-răpi-rapio(a răpi); raus-rău-rea(rea, rău); ripa-rîpă-ripa(rîpă); ruga-ruga-rogo(a ruga); ros-ros-russus(rosu);
sacu-sacu-saccus(sac); sar-sar-salio(a sări); salud-salut-saluto(a saluta); sari-sari-sal(sare); saman-samăn-semen(samăn, pereche); samana-samana-semino(a semăna); satu-satu-sat(sat); satur-satur-satur(sătul, săturat); sanggi-sînge-sanguis(sînge); sete-sete-sitis(sete); sangura-singura-singuli(singur); sub-sub-sub(sub);
sug-sug-sugo(a suge); sun-sun-sono(a suna);
sede-sede-sedeo(a sedea); siti-sti-scio(a şti); susur-susur-susurrus(susur);
tac-tac-taceo(a tăcea); taman-taman-tamen(taman); tiamat-tiamăt-timeo(a se teme); tu-tu-tu; tulu-tuli-tuli(a pleca, a purta); tuna-tuna-tono(a tuna); turtur-turtur-turtur(sperios, turturică);
ucid-ucid-occido(a ucide); ud-ud-udus(umed); ulciar-ulcior-urceus(ulcior); unu-unu-unus(unu); urî-urî-uro(ură); ursa-ursa-ursa(ursoaică); urze-urzi-ursi(a urzi); ustura-ustura-ustulo(a arde, a ustura); uz-uz-usus(trebuintă); ulceara-ulcera-ulcero(a fi plin de răni sau bube); zer-zer-serum (zer).
Sînt un total de 115 cuvinte care se găsesc în forme identice sau foarte apropiate în cele trei limbi.Dar noi mai avem comune cu emegi încă 2819 cuvinte ceea ce demonstrează că noi am păstrat mult mai bine cuvintele limbii din mileniile lV-lll î.e.n. care se vorbea în nordul Dunării si pe care au vorbit-o si emeşii timp de 2000 de ani. În fapt, noi cunoaştem latina clasică, o limbă şlefuită sute de ani de poeţi şi funcţionari dar nu ştim nimic de latina care se vorbea în secolul Vl î.e.n. sau cum vorbea poporul roman această limbă. Un lucru este cert, latina era mai mult o limbă literară şi de administraţie iar fiecare grup etnic din peninsula italică îşi vorbea propriul dialect ceea ce a dus la existenta a 12 dialecte în prezent în Italia. Dacă romanii n-au reuşit acasă la ei să dea o limbă unitară după mai multe sute de ani de control absolut, este o aberaţie afirmaţia că ne-au latinizat pe noi în 165 chiar dacă au ocupat numai jumătate din teritoriul Daciei.
Un alt argument care contrazice latinitatea noastră este existenţa unui fond lingvistic de aproximativ 2000 cuvinte(studiul nu este terminat) comune limbilor engleză si română. Engleza păstrează si un bogat fond de origine celtă. Acest popor a pătruns pe teritoriul Daciei la mijlocul secolului Vl î.e.n. şi a trăit în înţelegere sau uneori în ciondăneli cu geţii. Din aceste ciondăneli sîngeroase unii celti(gali sau galaţi cum apar pe tăbliţele geţilor) au coborît în secolul lll î.e.n. în sud fondînd în podişul Anatoliei pe malul Mării Negre un stat efemer numit Galatia, alţii au fost asimilaţi sau si-au croit drum către ţinuturile lor de baştină. Dacă ar fi fost o latinizare a geţilor aşa cum se susţine, atunci aceste cuvinte nu aveau ce căuta în limba română, logica nu înghite asemenea prăpăstii. Ca să merg si mai departe cu argumentaţia voi căuta la cea mai vestică ramură a celţilor să găsesc dovezi că nu suntem urmaşii latinilor. Gaelilor sau irlandezilor cum îi cunoaştem noi, nu le suflă nimeni în ureche că ar fi altceva decît sunt – urmaşii galilor/celtilor, dar limba lor păstrează cuvinte comune sau asemănătoare cu limba română si eme-gi. Această idee năstruşnică mi-a venit ascultînd baladele irlandeze de la Eurovision şi unde am observat inflexiuni ce se găsesc şi în unele melodii populare româneşti. Cum o melodie este păstrată mai uşor dacă este însotiţă de versuri, am considerat că trebuie să mă uit si prin limba irlandeză. Gîndul iscoditor a fost confirmat de realitate, avem cuvinte comune si cu irlandeza ceea ce dovedeşte că acest neam a trăit pe meleagurile noastre înainte de a ajunge acolo unde s-a statornicit.
Cuvinte din limba română ce se găsesc în limba irlandeză şi eme-gi.
altar, oltar: locul unde se aduc ofrandele sau se fac sacrificiile într-un cult religios = altoir: altar = al-tar: a îndepărta prin tăiere, a delimita, a finisa, a grava.
am: posesie, existentă = am: timp, vreme = am: a fi.
ama: zău!, chiar aşa!, ce mai treabă! = ama: ori = ama: cine? pe care? ca şi?
ama: mamă = amaid: femeie caraghioasă = ama: mamă.
an: unitate de măsură pentru timp = an: mare, înalt, foarte important = an: mare, înalt, An Nou, lumină, cer.
angel: înger = aingeal: înger = enger: înălţime, a delimita, de strajă, în spate, în urmă, viitor, a ajuta, a susţine, a sprijini, sfîrsit.
apar: vînzător de apă, sacagiu, corăbier = abar: baltă, a se împotmoli, a se bălăci = abba: lac, mare.
arde: a distruge prin foc, a lumina, a străluci = ard: felinar de noapte, cer = ar-de: a lumina, a radia.
bag: a introduce într-un spaţiu închis, a reţine = baig: sac, pungă, a vîrî în sac, grămadă, a umple = bag: cuşcă, a închide în cuşcă, a apăra de, a vîrî
bal: balot de pînză, balamuc, scandal = ball: marfă, a murdări, a pune în ordine, vagabond, a schilodi = bal: fus, a se roti, a lungi, terminarea unei obligaţii, a dezlănţui un atac.
bală: fiară, monstru = balla: a împiedica, a astupa o gaură, a întări cu ziduri = bala: duşman, inamic, a se revolta, a ataca.
ban: bani, mijloc convenţional de schimb făcut în trecut din aur sau argint = ban: alb, de culoare albă, om de rasă albă = ban: suport, a sprijini, pătimaş.
ban: funcţie administrativă în Oltenia în perioada feudală = ban: ţinut necultivat = ban: a se pleca, a se înclina, a se ploconi.
banda: ceată, fîşie, a lega, a uni = banda: ceată, a lega, a uni, bandaj = banda: grup de tineri, a sprijini.
bară: obstacol din lemn = barra: obstacol = bara: lemn, suport, a lungi, a pune, a întinde, a separa de.
barbar: persoană străină de limba, obiceiurile si locurile în care a apărut, trezeşte nelinişte si suspiciune = barbartha: barbar = bar-bar: foarte străin.
bardăs: barză, cocostîrc, pasăre migratoare care vine odată cu sosirea primăverii si pleacă la începutul toamnei = bardas: grup, burtă mare = bar-dag: a hoinări, a pribegi departe, a colinda.
barim: măcar, cel puţin, încai = barraim: a întrece, a depăşi, a stabili, a lămuri, a fixa = bar-rim: tinut uscat, secetos, pustiu.
be: prost ca o oaie = be: de nefolosit, fată nemăritată = be: îngînfare, a striga, a tipa, a se afla în treabă.
bertă: ţesătură groasă cu care femeile de la tară îşi acopereau capul si trupul = bearrtha: foarfece, croială, bucată de pînză, tăietură, a micşora = bar-tam: a alege, a examina, a aranja.
bine: plăcut, încîntător, satisfăcător = binn: melodios, plăcut, atrăgător = binni: un rîu plin cu peste, un rîu bogat în peste.
buluc: năvală mare, grămadă, droaie, gloată, în masă, cu grămada, unul peste altul, deodată, îmbulzeală, iute, repede = bollog: pîine neagră, a hoinări = buluc,bulug: a se năpusti, a da junghiuri, a trage, a izbi, a fi nervos, musculos.
bou: mascul taurin castrat = bo: vacă, a intimida = bo: a rage, a mugi, a căra.
bui: a tîsni, a da năvală, a se repezi la = bui: invidios, pizmaş, las, rău = bu(i): a fugi, a da năvală, a alerga împrejur, a alunga cu forta, a captura.
ca: prepoziţie = ca: ce? pe care ? unde ? loc = ca: a tipa, gură.
cap: început, partea din fată a corpului animalelor si păsărilor, partea de sus a corpului uman = cab: bot, figură, mutră, rît, cioc, plisc = cap: locul unde se concentrează gîndurile, a creste atenţia, a lega cu sfoară părul, a încorda nervii, conducător, cel din fruntea familiei.
cabană: adăpost simplu, locuinţă foarte simplă = caban: colibă, bordei = cabar: ciobănaş, strungar, stînă.
cabaz: glumeţ, îndrăzneţ = cabanta: îndrăzneţ, obraznic = caba: a tine pentru sine, a păstra, a umbla cu şiretlicuri, a trage pe sfoară.
căi: a plînge = cai: plîngăreţ, a plînge, a striga = ca(i): a plînge, a se strîmba.
cam: aproximare, nesiguranţă, înclinare către = cam: înşelătorie, înclinare, aplecare, a se îndoi, necinstit = cam: a înţelege, a dori, a cere, a schimba.
cana: vas mic pentru băut lichide = canna: cană = cana: a tulbura, a agita, atent.
canon: chin, necaz, supărare mare, jale = canoin: chin, necaz = canon,canun: urlet, strigăt puternic.
car: mijloc de transport cu două sau patru roti folosit atît pentru deplasări cît si în lupte = carr: mijloc de transport = car: a sosi la, a trimite, a călători, a transporta.
cor: rotocol mare de fîn adunat din poloage sau împrăştiat din căpiţe ca să se usuce = cor: învîrtire, rotire, moment, scop = cor,gur: a face o mişcare circulară, a se întoarce, a învîrti la distantă, a transporta, încărcătură, legătură deasupra.
cor: ceată, cerc, horă = cor: gălăgie, a se mişca = cor,gur: cerc, a se învîrti, a se pleca, a înceta, ceată.
cul: aprig, iute = cul: ţintă, a tăia coarnele unui animal = cul: violent, puternic.
cul: soldat, armată = cul: ariergardă, coada unei coloane de soldaţi = cul: a aduce, a uni, mare, apăsător, puternic, violent.
dam: specie de cerb cu coarnele late, cerb lopătar, mascul = damh: bou, mascul, taur = dam: soţ, bărbat.
dam: sură mică, grajd primitiv, bordei, adăpostul unei familii sărace = damh: asociere, frăţie, aptitudine = dam: soţ şi soţie, cei care îşi duc viata împreună si vor lăsa în urma lor urmaşi.
Dana: prenume feminin = dana: îndrăzneţ, curajos, nume de clan = dana: unitate de măsură pentru distantă, marş.
dar: obiect care se dă unei persoane ca recunoştinţă si respect, pomeni, realizări de excepţie în concepţia creştină, a împărţi, a rupe = dar: direcţie, drum, cale = dar: a împărţi, a rupe, a tăia, a culege, sticlă mică, pahar mic.
dara: greutatea ambalajului sau a recipientului în care se păstrează, cîntăreşte sau se transportă o marfă = dara: inferior, al doilea rînd, moment = dar-ra: curea, centură, cordon, pînză de legat, a lega, boccea, leac, soluţie pentru o problemă.
dară: a încuviinţa, a accepta, a primi, soluţie = dara: secundă, clipă, moment, a susţine = dara: remediu.
diliman: netot, găgăuţă = dileaim: a risipi, a împrăştia, a dispărea = dilim: găgăuţă, a aduna cu lingura.
doru: dorinţă puternică de a vedea sau a revedea pe cineva sau ceva drag, dorinţa de a face sau a asculta ceva deosebit = doru: trăire sufletească, sfoară de pescuit, = dor,dur: legătură, datorie, a întări, coardă, fir, şirag, cordonul ombilical.
dubă: puşcărie = dubh: murdar, întunecat, a şterge, a vopsi în negru = dub: a îngrămădi, a picura, a vopsi, a acoperi cu.
dur: tare, puternic, zidărie, întăritură = dur: tare, rezistent, greu de realizat = dur: legătură, zidărie, a întări, a băga.
gagic: iubit, amorez, prieten, amant = gaige: spilcuit, elegant, înfumurat = gagig: bocet, geamăt, plînset, a se jeli, a deplînge, a respinge, a părăsi.
găman: mîncăcios, găucios, lacom = gamal: om prost = gamun: grăunte de chimen, a aduna mîncare.
gir: încredere, nădejde, cinste, omenie = geire: dezgheţat, iscusit, deştept, perspicace, subtil = gir: curat, ordonat, precis.
gobi: a lua, a pune deoparte, a şterpeli = gob: a sta la pîndă, a vorbi de rău, a înhăţa, a batjocori = gobi,gub(i): a opri, a pune deoparte, a descoperi necinstea.
gog: băiat sau tînăr prost, umil, slab de înger = gog: moale, bleg, nătăfleţ = gog,gug: semn, a linguşi.
gui: a vrea, a face, a fi obligat = gui: cerere, rugăciune, chef, a vrea = gu-e: a acoperi, a înveli, a ascunde, a înfăşura.
hudă: casă, locul de unde omul îsi începe ziua = huda: acoperiş, a înveli, cos de sobă = hud(a): adăpost, vizuină, zori.
hulă: blestem, înjurătură, calomnie, ponegrire, bîrfă, defăimare, ocară, dispreţ = hula: a asculta la, a ciuli urechea, a merge după = hul(i): a face rău, a defăima, a strica, a ruina, a face necazuri, a urî.
im: murdărie, lip, jeg, slim, noroi, tină, glod = im: unt, grăsime, a unge cu unt = im: argilă, nămol, mîl.
lac: acumulare mare de apă realizată prin îndiguire = lag: căuş, vale, depresiune, văgăună, a săpa = lac,lag: a se umfla în dimensiune, a se îngrămădi, a se aduna.
lagam: mină, galerie sub pămînt protejată cu trunchiuri de copac să nu se prăbuşească = lagaim: a se micşora, a se scurta, a se strînge = lagab: butuc, bloc, grămadă, lespede, dală, trunchi, tulpină.
mamai: mamă, mămică = mamai: mămică = mami: divinitate emes care a zămislit neamul omenesc din lut, a suflat asupra lui si i-a dat viată.
mana: belşug, bunăstare = mana: prevestirea unei bunăstări, augur = mana: pereche, a convieţui, bogăţie, bunăstare.
mangar: bani, parale, avere = mangaire: vînzător ambulant, colportor = ma-ngar: încărcătura de mărfuri dintr-o barcă, avere de bunuri.
mas: popas peste noapte, găzduire peste noapte, odihnă de noapte = mas: coapsă, melancolie, oboseală = mas: jumătate dintr-un întreg, a oferi, a accepta, aşezare.
mur: perete, zid = mur: perete, zid, a înconjura cu ziduri = mur: a înconjura, a încercui, a păzi, a sfărîma.
ol: vas de lut pentru apă sau alte lichide = ol: a bea, un pahar de băutură = ol,ul: vas mare, unitate de măsură de 36 litri, bucurie.
pac: pungă în care se tine tutunul, legătură = paca: a vîrî în sac, pungă = pac,pag: a ocroti, a apăra.
rac: boală gravă a cailor care se manifestă prin umflături în parte inferioară a picioarelor = raca: chin, tortură, suferinţă, a slei de puteri = rac,rag: a prinde rădăcini, rană adîncă, a provoca, a arde, mers legănat, a trage, gîtar, a suferi.
Rîm: denumirea Romei păstrată în limba veche românească, al cărui imperiu a cucerit si distrus statul get = rim: abuz, a minţi, a se întinde = rim: trupă, armată, mulţime, străin, arogant, inamic, a distruge, ostilitate, răutate, necaz, a nenoroci.
roc: soroc, haină scurtă care se poată la tară = roc: obicei, datină, cută, a se încreţi = roc,rug: a înapoia, a restabili ordinea, a plăti din urmă, a accepta.
sacu: obiect confecţionat din piele, in, cînepă sau lînă, în interiorul căruia se pot pune spre păstrare seminţe, boabe, lichide sau bunuri de valoare = sac: sac = sa-cu: legătură, boccea, labă, mînecă.
ta: formă arhaică pentru cuvîntul tată = ta: a exista, a trece pe la, a valora, a face =ta: fire, caracter, a conduce, a apuca, a sprijini, a tine, autoritate, a tine trează mintea, a sfătui, a lovi, a semăna.
tacă: tăcere, persoană care tace si este atentă, a interzice cuiva să vorbească = taca: a purta de grijă, a susţine, a îndura, a tolera, a opri, a amîna, a merge ţanţoş= taca: a tine mintea trează, a opri, a acţiona, a avea încredere în, a aranja, a începe.
tacla: discuţii inutile = tacla: a discuta despre o problemă, a se pune pe treabă = tacalal: a începe, a povesti, a sosi.
tar: povară, sarcină, veche măsură egală cu 125 ocale, plută din patru table = tar: de-a curmezişul, de-a latul, peste, cruciş, deasupra = tar: a tăia, a executa, a ieşi, a delimita, a stabili, a preciza, a pune capăt la.
tur: spaţiu delimitat, pachet, legătură, sul = tur: scurt, mic, incomplet, inferior, a răspunde la = tur: născut în colibă, ocol de oi, grajd, staul, a repara, a micşora.
ursan: om voinic, plin de forţă = ursan: tînăr voinic si plin de viată = ur-sang: războinic, om tînăr, întîiul, în frunte, viguros, violent.
usuc: grăsimea care iese pe lîna oilor, împreună cu praful formează o substanţă lipicioasă si murdară = usc: ulei, a deveni unsuros, grăsime, a păta cu grăsime = usuc;usug: murdărie, mizerie, femeie în perioada critică.
Cuvinte din eme-gi care se găsesc în limba irlandeză dar lipsesc din limba stramoseasca.
abba: tată, părinte, bătrîn = ab: stareţ.
abgal: înţelept, priceput, renumit = abhal: renumit, deosebit de priceput la.
ah-us: a scuipa = abhus: din această parte, din această direcţie.
ad: tată, străbun, chiot de bucurie, a cînta = adh: şansă, noroc, întîmplare.
adam: colonie, aşezare, cătun, rechiziţie, a impune, a înrola = adaim: a provoca, a îndemna, a se aprinde.
aga: coastă, versant, înapoi, după = aga: interval de spaţiu sau timp.
al-du (altu): a săpa pămîntul = alt: şanţ, canal, rîpă.
a-na-am: astfel, decît, pentru ce? = anam: natură, viată, persoană.
ar: a tăia, a ruina sănătatea cuiva, a ucide = ar: a tăia, a răni, a masacra.
a-ru: a dărui, a face cadou = aru: ziua după sărbătoare.
asa: a duce, a căra, a prezenta, a suferi, a tine legat = asal: măgar.
ad(at): corp, schelet, strigăt, a tipa = at: umflătură, tumoare.
ba: arogantă, trufie, beţivan, a provoca, a învrăjbi = ba: a lătra, gaură într-un gard
ba: suflet, a dărui, a îngriji, a păstra = ba: a tine seama de, a avea legături cu, simpatie, boală, proprietate.
ba-ba: terci din grîu încolţit cu lapte folosit ca hrană pentru copiii mici = bab: copil mic, prunc, minor.
bad: a transporta, a căra, greutate, a fi la o distantă de = bad: a se plimba cu barca, a face cabotaj.
bana: a lega, a susţine, a sprijini, a uni = banna: legătură, obligaţie, datorie, fîşie.
bil: a se înfierbînta, a se încălzi = bille: a se giugiuli, a se dezmierda, atenţie.
cal: avere, consideraţie, respect, apreciere = call: a cere, a merita, dreptate, ordine
cara: a încercui, a asedia, a acuza, a strînge = cara: susţinător, apărător, tovarăş.
dal: a apăra, a ocroti, a adăposti, a transporta = dal: ţinutul unui clan sau trib.
dal: a acoperi, a se ascunde = dall: orb la, care nu vede ceva, lipsit de ratiune.
dil: unic, exclusiv = dil: a îndrăgi, tandru, bun.
dil: singur, o = dil: drag, scump, costisitor.
dul: a ascunde, a acoperi, a apăra, a aduna = dul: a încerca, a merge.
eg: şanţ, canal, dig, a stăvili, a uda, a iriga, a cerceta = eag: tăietură în, trecătoare, spărtură, a se usca.
ga: a smulge, a stoarce de bani = ga: nevoie, strîmtoare, a cere, a încolţi, a lipsi, criză, a pretinde.
gaba: piept, a înfrunta, a fi de partea cuiva = gabh: primejdie, a pune în pericol, a risca, a pune în joc.
gaba-ra: cioban, păstor = gabhar: capră.
gada: in, fuior, pînză de in, rufărie = gad: şnur, pînză, a lega cu sfoară.
gag: pană, a bate, a fixa, tărus, a fura = gag: a se lipi de, a despica, spărgător, hot, hotie, a fura, a bate.
gagar: arie, suprafaţă de cîmp, proprietate = gagach: avere, posesiune, bunuri.
gal: cel mai mare fiu, mare, puternic, tare, cupă largă = gael: irlandez.
gal: a copleşi, a inunda, a înghiţi = gal: putere, energie, a munci din răsputeri.
gala: siloz, pivniţă = gala: veselie.
gar: a primi, a adăposti, avere, a avea încredere = gar: moment potrivit, serviciu bun, a se întoarce.
gar: dimineaţă, lapte bătut, brînză = gar: closet cu apă, convenabil, bun.
garas: proprietate, conducere responsabilă, paie, fîn = garrai: grădină.
gaz: a se certa pentru, a se înghesui, a sparge = gas: a păşi cu arogantă, a urmări.
ge: vînzătoare, servitoare = ge: gîscă, carne de gîscă.
gilim: a dansa, a se pleca, a pleca = geillim: a se supune, a se pleca, a prezenta.
gim: alergător, mesager, a arăta, a tropăi = geim: strigăt, chiot, aclamaţie, a zbiera
gir: jir, fructe ale fagului folosit pentru îngrăşarea porcilor = geir: a îngrăşa animalele, a se îngrăşa.
gin: a face dreptate, demn de încredere, a dovedi o proprietate de către cineva = gin: viată, existentă, fiinţă, prezent.
gu: a debarca, a se aşeza, voce, sunet, lat, capcană = go: a ancora la ţărm, a se aşeza, a traversa, a bănui.
gur: violentă, om mînios, necioplit, a da o raită, a alerga, a se grăbi = gor: atac, ardoare, efort neîntrerupt, a se înfierbînta.
hum: a se încăiera, a se bate, a învineţi, a lovi cu pumnul = hum: cuvinte grele, injurii, a batjocori.
huru: idiot, necioplit, a insulta = hurru: strigăt de provocare, sfidare.
igi: ochi, a privi, a înţelege, a avea grijă = ig: a însemna pe răboj, a cresta, a stirbi o unealtă, semn.
immin: sete, a fi însetat = imim: duşcă, înghiţitură de băutură, a bea.
im-pa: pierdere, încurcătură = impi: rugăminte fierbinte, implorare, grijă.
lag: bucată, a aşeza în grămadă, a se strînge la masă = lag: mic, slab, firav, neclar.
lam: abundentă, belşug, proprietate = lam: proprietate, îndemînare, mînă.
li: scandal, tărăboi, gălăgie = li: strigăt, chiot, a striga după un hot, a ciomăgi.
lili: adiere, parfum de cedru, boare = lile: floare.
lom: a slăbi puterea, a potoli = lom: slab, sărac, a se pleca.
lu: a îngrijora, supărare, necaz, suferinţă = lu: mic, slab, lipsit de tărie, sărac.
lug: mulţime, a roi, a mişuna, a se îngrămădi = lug: a scoate viermii, a se tîrî.
mi: seară, întuneric, noapte = mi: lună.
mi-ri: furtună, furie, violentă = mire: furie, nebunie, frenezie.
nam: destin, soartă = neamh: cer, rai.
ni: prosperitate, a poseda, a recunoaşte = ni: lucruri care aparţin cuiva.
pa: a cere, a cerceta, a socoti, tovarăş = pa: salariu, preţ, răsplată, a purta, a duce.
ra: a veni în gînd, a uimi, a cîntări, a suporta, a bate = ra: grăitor, care spune mult, judecată, fanfaronadă.
re: a da naştere, a conduce, a suferi, a rezista = re: vîrstă, generaţie, a îmbătrîni, a căsători, a aranja, a pune în ordine.
ri: conducere, a pune stăpînire pe, a sili, oraş, district = ri: rege, a domni ca un rege, sef, minunat.
sa: a mulţumi, a satisface, a fi bun = sa: destul, mulţumit, satisfăcut, suficient.
sa: lovitură, atac, a bate, a gîfîi, a răni, pagubă = sa: năvală, atac, lovitură, a înjunghia, a răni, a căuta să facă rău cuiva.
sar: legume, zarzavat, marfă, a vinde, a aduce omagii = sar: marfă de primă calitate, autentic, real.
si: lovitură, a bate, a gîfîi, a pătrunde = si: zor, a se repezi la, a da năvală, a grăbi.
si: trăsătură a fetei, rază, a străluci, a lumina, uşor = si: zînă, vrajă.
silim: a potrivi, a îndrepta, a face bine, a duce la bun sfîrsit = silim: a se gîndi, a crede, a socoti, a cugeta.
sin: a iscodi, a descoase, a înţelege direct = sin: a face un semn cuiva, a arăta.
sin: a strecura, a forţa, a pătrunde prin = sine: sîn, vîrf de munte.
sipa: cioban, păstor, păcurar, păşune, a paste = sipeir: cioban, păstor, păcurar.
sit: măsură, a socoti, a calcula, a memoriza, a face schimb = sith: linişte, calm, înţelegere, ordine publică.
te: obraz, neruşinare, a înfrunta, a răspunde la, a ataca = te: fierbinte, aprins, cu ardoare, cu mînie.
ti: rude, nevastă, trai, a locui, a se aduna = ti: locuinţă, a adăposti, a primi în casă.
tir: mulţime, popor = tir: tară, regiune, provincie.
tul: rezervor, cisternă pentru apă = toll: căus, văgăună, cavitate, rezervor.
ub: a se ascunde, groapă acoperită cu frunziş = ubh: a îndemna, a instiga.
ud: cînd? în timp ce, de la, de = ud: acolo, după, care? pe care? atît de.
ul: a înflori, mugur, bucurie, satisfacţie = ull: măr.
um: a supraveghea, a îngriji, înţelept, generos = um: în jurul, lîngă, aproape de, referitor la, cu privire la.
ur: a mesteca, masă, a cugeta la, inimă, suflet, fiinţă = ur: proaspăt, sănătos, dulce, cu lapte.
uru: oraş, piaţă, sat, centru administrativ, furtună foarte mare = uru: eclipsă, întunecat, confuz, a întrista.
us: a fi alături de, a merge în urmă, a retine, a lăsa pentru = us: interes, participare, folos, a interesa.
us: gîscă = usc: gîscă, grăsime de gîscă.
Cuvinte din limba română care se găsesc numai în limba irlandeză
ab: alb în istroromână = ab: stareţ
abitir: distins, remarcabil, strălucit, mai bine = aibitir: alfabet.
abras: rău, sucit, mofturos = abhras: in sau lînă pentru ţesătură.
acru: gust specific fructelor necoapte = acra: acru
aer = aer
agod: treabă, rînduială, plan = agoid: împotrivire, dezaprobare.
aice: în apropiere de, lîngă = aice: apropiere, vecinătate.
alean: dor, durere sufletească determinată de plecarea cuiva drag, melancolie = aillean: iubit, drag, drăguţ, scump.
alinta: a pronunţa incorect, a se alipi de cineva = ainleanta: care nu ştie carte, incult, care pronunţă greşit.
Ardeal: regiunea istorică din România = airdeall: a avea grijă de, atenţie, treaz.
aiste: aceştia = aiste: a face o încercare.
altă-aia: monstru, epilepsie, nebunii, toane = allta: sălbatic, nebun, înnebunit.
arm: încheietura braţului si a genunchiului, coapsă, armă = arm: armată, armă.
armas: om de arme, luptător = armas: haină de soldat.
baftă: moment favorabil, şansă, întîmplare = babhta: întîmplare, moment, ocazie, ţintă, scop, şansă.
baire: sfoară, curea, salbă de bani, talisman, adîncime, barieră = baire: ţintă, aruncătură de bani, a vîna, a juca pe bani.
balas: varietate de rubin = balach: piatră, a căuta, a cerceta.
Balc: numele unuia dintre întemeitorii Moldovei feudale = balc: mulţime puternică, animal urmărit.
Baraolt: localitate în judeţul Harghita, situată într-o regiune muntoasă de unde izvorăşte rîul Olt = baraoid: pantă, povîrniş, înclinare, pornire, curgere, vîrf ascuţit, nu departe, în apropiere.
barcă = barc: barcă.
bască: ridicătură de pământ care proteja o fortăreaţă în afara zidurilor ei = bascaim: a avaria, a distruge.
bată: cingătoare lungă si îngustă cu care se înfăşoară mijlocul sau se pune ca întăritură la îmbrăcăminte = bata: a se lipi.
bîlbă: prostie, greşeală = balbh: prost.
bîrligan: şarlatan, escroc, pungaş, nemernic = bearlagar: ipocrit, fals, făţarnic.
beilic: casa în care erau găzduiţi gratuit beii veniţi de la poartă, muncă grea pe gratis, clacă, bir pentru stăpînire = beillic: gaură sub pământ, bordei.
Biertan: localitate în judeţul Sibiu = beartan: parcelă, lot, a împărţi.
bleg: lipsit de tărie, slab, sărăcăcios = beag: lipsit de tărie, neînsemnat, slab.
blidar: dulap în care se păstrează vasele pentru bucătărie si mîncarea = bladar: a linguşi, a umbla cu interese ascunse. bliantă: lovitură dată uşor cu palma unui copil care se obrăzniceşte cu cineva bătrîn = blianta: vîrstă.
boactăr: paznic, strajă = bothar: drum, cale.
boaite: vite slabe, oameni prosti si răi = baoite: a hărţui, a da mîncare calului sau buaite: a cîştiga, a-si atinge scopurile.
boască: resturile de struguri rămase în teasc după stoarcere = bosca; cutie, a închide, a strînge.
bobaru: cel care dă în bobi = bobarun: prost, găgăuţă, neîndemînatic.
bologan,bolocan: om prost, netot, neghiob = bolog: scăfîrlie, a hoinări, a petrece timpul trîndăvind, a-si pierde vremea.
botu: a face botu, a se supăra pentru o greşeală comisă = botun: greşeală, a comite o greşeală.
brăcui: a alege ce este mai bun dintr-o grămadă, a trage pe sfoară = braca: a jefui
brad: specie de conifere = brad: ladă de lemn.
Bran: trecătoare între Ardeal si Muntenia = brean: a bara trecerea, a înfunda, rău
brat: unul din membrele superioare ale omului = brat: a acoperi, a semnaliza, a atîrna moale, a se moleşi.
bre: formă de adresare la tară = brea: arătos, prezentabil, afectuos.
brodi: a potrivi, a nimeri, a spune prostii = brod: a-si face merite din, a se mîndri cu, arogantă.
brus: cocolos, bot făcut din resturi sau firimituri = brus: rămăşiţe, resturi.
brut: efort fizic deosebit, greutate mare = bruth: efort neîntrerupt, nesăbuit, necugetat, imprudent.
buiac: despre plante – fertil, rodnic, îmbelşugat, despre oameni – răsfăţat, îmbuibat, nebunatic, nesocotit = buaic: culme, apogeu, a ridica în slăvi, a lăuda.
buartă: gaură, cu sens figurat lipsă de bani, pagubă, sărăcie = buartha: necaz, îngrijorare, a tulbura, a fi îngrijorat, a se întrista, trudă, osteneală.
buclă: îndoitură, ondulare = bucla: a încheia cu o cataramă.
bulă: cîrpă, femeie stricată = bulla: chef, cupă, castron, farfurie de supă, a se rostogoli, a murdări.
bulibăseală: zăpăceală, încurcătură, haos = bullabaisin: încurcătură, dezordine, învălmăşeală, zăpăceală.
bulan: vînă de bou folosită în închisori pentru bătut = bullan: bou.
bun: acţiune pozitivă, deosebit, gust plăcut = bun: esenţă, cauză, forţă, tel, scop, a se sfîrsi, început.
cablă: unitate de măsură pentru poame corespunzătoare unei găleţi, baniţă = cabla: greutate mare legată cu frînghie.
cain: a se plînge, a suferi o nedreptate = cain: a imputa ceva cuiva, a învinui de.
camhă: stofă de mătase = camtha: a cerceta cu atenţie, a îndoi, a face nod.
campa: a face tabără, a tăbărî = campa: tabără, a aşeza în tabără.
cantă: zăpăcită, aiurită, neroadă = canta: încurcată, simplu, destul de.
cat: cuvînt cu care se alungă pisica = cat: pisică.
Călan: oraş în judeţul Hunedoara = callan: gălăgie, vacarm, zarvă, tărăboi.
călăi: plăcinte = collai: gras, corpolent.
căoaci: fierar = caoch: perdea de, care nu vede ceva, fără deschizătură.
căoi: a bolborosi, a chiorăi = caoi: obicei, stare, ocazie.
căulă: plută mică folosită ca pod plutitor = caol: loc îngust de trecere peste mare.
căule: femeie rea si duşmănoasă, femeie proastă = caol: meschin, mărginit, a distruge, sărăcăcios.
ce? = ce?
ceda: a permite, a lăsa = cead: a permite, a lăsa.
ceată: grup mare, grămadă = ceadta: o sută.
ceap: apucătură, siretlic = ceap: a-si bate joc de cineva, a-i juca un renghi.
ceapane: curele de la opinci, nojiţe = ceapan: picioare, a încurca, a aranja.
cear: păr, cosite, împletirea cositelor = cearr: a confunda.
ceardă: cîrciumă, han = ceardai: comerciant, negustor.
ceartă: dispută, gîlceavă = cearta: dreptate, ordine, corect, în bună stare, a croi o minciună.
ceasma: plasă pentru prins peste, prostovol = ceasna: a tulbura, a agita, trudă.
chel: a fi lipsit de păr pe cap = cheal: a fi lipsit de, lipsă, vai!
ciala: îndemn adresat boilor să o cotească la dreapta = ciall: sens, a înţelege.
cinie: făcătură, vrajă = cinnim: a hotărî, a convinge, a cauza, a pune capăt la.
ciob: bucată dintr-un vas spart = giob: bucată, ciob, resturi, fragment.
ciocan: unealtă de lovit, a îngheţa ciocan – a îngheţa foarte tare = siocan: ger foarte puternic, vremea îngheţului, a îngheţa.
ciolan: os cu carne = ceolan: copil scîncind. De obicei scîncesc după mîncare.
cior: fior, tresărire, atîţare = cior: a atîţa, a porni, a se impune, a da importantă.
cioros: fioros, aprig = ciarog: îmbufnat, a se aprinde de mînie, negru de supărare.
cioru: spaimă, fior = ciorru: a tăia elanul cuiva, a scurta, a privi de sus, a privi cu dispret, a cerceta.
cire: fire de păr, smoc = cire: smoc de păr, coamă.
cios: paznic de cîmp, pîndar, jitar = cios: a tocmi un muncitor, recompensă.
citov: întreg, nevătămat, zdravăn = citog: mîna stîngă.
cîntar: instrument pentru măsurat greutatea = cuntar: tejghea, contrapartidă, prăvălie, a face cumpărături.
clab: mucos, obraznic, neserios = clab: gură cască, a striga, a fi înrăit după.
clampar: guraliv, zurbagiu, flecar, certăreţ = clampar: dispută, ceartă, a se certa.
cling: sunete scoase de clopote = cling: sunete scoase de clopote.
cneaz: conducătorul unui sat sau a unui teritoriu = cneas: obraz, deasupra. Mai este termenul cneasta cu sensul de cinstit, integru, sincer, de treabă, nobil.
coardă: funie răsucită din plante lungi cu care se leagă căpiţele de fîn, parte componentă a arcului de aruncat săgeţi, şnur, sfoară groasă = corda: sfoară, şnur, coardă de arc, a lega cu sfoară, a încorda un arc.
coiman: prostănac, nătărău = coilean: persoană proastă şi înfumurată.
coimăni: a se osteni din greu, a fi cu mare grijă = coimead: supraveghere, grijă, care tine, a păzi, a apăra.
colb: strat de praf sau nisip fin = colbha: strat de piatră, a forma un strat.
corcan: copac scorburos si bătrîn, vită bătrînă = corcan: vas, oală, a doborî.
corn: partea osoasă de pe capul vitelor care era folosită si ca pahar pentru băut = corn: subţire ţi răsucit, mers legănat, gălăgie, a rostogoli un butoi, a curge, cupă.
cos: a coase, a cosi = cos: a lua în mînă, a conduce, familie.
cotu: articulaţia mîinii care se sprijină pe ceva = cothu: suport, sprijin, rezemare.
creatură: fiinţă, om = creatur: creatură, fiinţă, marionetă.
credeam: credinţă, încredere, respect = creideamh: credinţă, încredere, cinste.
cultuc: pernă mică, sac mic pentru piaţă = cultaca: rezervă, cumpărătură, măsură.
cumas: stofă scumpă folosită pentru hainele boiereşti = cumas: putere politică, posibilitate, iscusinţă.
dadă: mătuşă, femeie în vîrstă căreia îi porţi respect = dada: titlu de respect, plin de lapte, a hrăni cu lapte, părticică.
Dan: prenume masculin = dan: destin, soartă.
Didina: prenume feminin = didine: adăpost, protecţie, a apăra, sanctuar.
doină: melodie tristă ce evocă unele fapte din trecut = doineann: plîns puternic, a chinui sufletul, a rezista unei furtuni.
doine: cîntece triste cu subiect din lumea satului si prezintă fapte trecute = duine,daoine: viata omului, existentă, prezent, bărbat, sot, omenire, colectivitate, suflet, personificare, fiinţă, libertate, tînăr, bătrîn, cîntec, muzică populară.
doini: a cînta doine = duinni: a depăşi tristeţea, a învinge melancolia.
Doman: rîu si munte în judeţul Caras-Severin = domhan: lume.
dona: a ajuta pe cineva la nevoie, a da cu titlu gratuit unui nevoiaş sau unei instituţii = dona: sărman, nefericit, nenorocit.
Dorna: rîu si munte în judeţul Suceava = dornan: cap, a sparge.
doru: stare sufletească ce exprimă o dorinţă pentru ceva sau către cineva, alean, nostalgie, melancolie = doru: legătură gingaşă, a uni privirile, a se lumina, a înveseli, a face să scînteieze ochii, a se aprinde.
dos: ascuns, ferit de vedere, chiulangiu ca în expresia ,,dai dosu” = dos: trîntor, a lenevi, a tărăgăna.
dram: puţin, mărunt, cu măsură = dramh: înghiţitură, duşcă.
drăcoi: diavol, om rău, vrăjitor = draoi: vrăjitor, scamator.
dres: a repara, a îndrepta, a se întoarce la = dreas: a se întoarce, a se învîrti, a se strica, a-si îndrepta atenţia, întorsătură.
Drislea: localitate în judeţul Botoşani = drisle: a dispărea, a pieri, a înceta.
Dunăre: fluviu = dunaras: a insista cu putere, a se întări cu propriile forte.
durd: viguros, plin de energie, puternic = dord: viguros, energic, puternic.
durlă: om nepăsător, fire, nepăsare = dulra: fire, fel, caracter.
iad: rădăcina răului absolut = ead: bănuială, invidie, ură, ticăloşie.
Ianca: localitate în judeţul Galaţi = eanga: trecătoare, defileu, a însemna pe răboj
iască: specie de burete care era folosită la aprinderea focului cu amnarul = easca: uşor, natural, repaus, repede, iute, isteţ.
faide: folos = faide: lung, a întinde, care se opreşte.
fai: stofă de mătase neagră cu fir gros, tafta = fai: voce, a plăti, a exprima.
fain: subţire, de calitate aleasă, frumos, elegant, bun = fainne: a răsuna de, a vibra de, a împodobi cu inele, cercel.
faiere: mustrări aspre, frecuşuri = faire: a sta la pîndă, a trezi, vai!, ocară, a face de ruşine, a batjocori.
fală: trufie, dispută fără rost = fala: a invidia, a găsi de obiectat, a avea necaz pe cineva, a supăra.
falsă: mincinoasă, contrafăcută, neadevărată = falsa: fals.
falsar: plăsmuitor de acte false, de semnături false = falsoir: înşelăciune, fraudă, escroc, a înşela, a umbla cu escrocherii.
fară: neam, clan, gintă, soi = fara: a conduce, a însoţi, a urma, a fi împreună.
fee: zînă = fea: fag, pădure de fag.
fie: fiică, fată = fi: a ţese, a urzi, a lucra la război.
fig: smochină = fige: smochină.
file: pagini dintr-o carte sau caiet = file: poet.
finie: legătură sufletească dintre fini si nasi = finne: bun, frumuseţe, sinceritate, relaţie directă.
fior: stare sufletească, emoţie, teamă = fior: natural, neprefăcut, adevărat, sincer.
fior: jneapăn, ienupăr = fior: a potrivi, formă, a îndrepta.
fioru: emoţie puternică, tresărire = fioru: a produce un efect, a se preface că.
firet: şnur din mătase folosit ca podoabă vestimentară = firead: panglică de mătase dau de bumbac.
fire: caracter = fire: sinceritate, onestitate, cinste, adevăr.
fiu: copil, persoană străină foarte apropiată datorită meritelor sale = fiu: valoarea unei persoane, merite.
flanea: pulover gros de lînă purtat la tară, flanelă = flainin: flanelă.
floc: smoc de lînă sau de păr = flocas: smoc, floc.
forăi: a sforăi, a respira zgomotos = foras: josnic, simplu, necioplit, inferior.
fosăi: copil mic care doarme si respiră profund = fos: odihnă, somn, a dormi.
fostă: trecută, de asemenea = fosta: de asemenea, adăugat la, în legătură cu.
fuga: a pleca pe neaşteptate, a alerga = fogha: alergare, grabă, fugă, a năvăli, a se repezi, a ataca brusc.
fugar: persoană care rezistă la fugă, a sta ascuns = foghar: sănătos, teafăr, solid.
fulangiu: individ care se fofilează şi nu vrea să facă treabă = fulaingim: a trece cu vederea, a tolera, a admite, a suporta.
furcă: unealtă agricolă ce se foloseşte la mînuitul si depozitatul păioaselor = forc: furcă, a mînui cu furca.
fustan: fustă mare = fostan: legătură de pînză, bandă, fîşie, a lega, a se căsători.
fustar: persoană care se tine după femei, fustangiu = fustar: a se agita, pripă, a zori, alergătură.
gagiu: tînăr cu ifose, tînăr îngrijit = gaigiul: îngrijit, dichisit, sclifosit.
Galda: localitate în judeţul Alba = gallda: străin, neaparţinînd de.
geaba: fără rost, degeaba = geab: a trăncăni, flecăreală.
ger: frig foarte puternic = gear: tăios, aspru, înverşunat, pătrunzător.
ginim: a descoperi, a pune la cale ceva, a ochi = ginim: a da naştere la, a genera, a stîrni, a pricinui.
gleb: prenume = gleibe: pământ, ogor.
guanga: gînganie, bondar = gunga: a se micşora, a se scurta, a se da înapoi.
habar: rost, cunoştinţă, socoteală, rezultat = habha: a opri, a aprecia.
haiste: casă rămasă neterminată = haiste: cuibar, a începe o construcţie.
hală: om mîncăcios, mîncău, flămînd = halla: casă, cameră de folosinţă comună.
iar: după, pentru că, aşa, ulterior = iar: după, după ce, ulterior, către, spre.
idenie: încercare = ide: soartă, destin.
închin: rugăciune, respect, cinste fată de, admiraţie = inchinn: minte, inteligentă.
încredere: cinste, onoare, respect = inchreidte: credibil, de crezut.
ioc: nimic, de fel, nu există = ioc: a se lecui, a vindeca, plată.
iongar: băiat tînăr, ajutor de miner care curăţă locul de muncă = iongar: lîngă, a strînge puternic.
Ion: prenume masculin = ion: curat, natural.
iotă: nimic, cîtuşi de puţin, deloc, ioc = iota: uscat de sete.
laba: partea de jos a piciorului de la om sau de la animale = lapa: laba.
lac întindere de apă stătătoare = loch: lac.
ladar: tîmplarul care face lăzi = ladar: polonic, cofă, lopăţică, făraş, căuş.
lăpăi: a lovi cu laba în apă = lapa: a lovi cu laba.
leapa: a se juca în apă, a lăpăi = leapa: albie de rîu.
leagăn: scrînciob, dispozitiv care se balansează sau se învîrteşte în cerc = leagan: a trînti la pământ un om, a doborî un copac, cădere bruscă, a se rostogoli.
larg: întins, spaţios = learg: cîmpie, spaţiu mare, lărgime.
leasă: împletitură de nuiele ca un grătar pe care se usucă legume sau fructe = leasu: a îmbunătăţi, a conserva, a pregăti.
lin: apă care curge liniştit, pantă domoală = lin: baltă, porţiune largă si liniştită.
lin: jgheab de lemn în care se calcă strugurii = lin: băltoacă, a sfărîma, a se scurge.
liopă: lovitură dată cu palma = liopa: lovitură, obrăznicie, a lovi.
loc: spaţiu precizat = log: loc, parte, piaţă, loc potrivit.
macră: carne fără grăsime, carne fragedă = macra: tinereţe, tînăr.
maslă: cele patru culori ale cărţilor de joc, a trage pe sfoară = masla: insultă.
miara: a fi uimit, a fi tulburat = meara: neliniste, nebunie, nesiguranţă.
merli: a păţi ceva rău = meirleach: răufăcător, răsculat, a se răscula.
milă: compasiune, înţelegere pentru suferinţa altora = mile: milă.
mili: a fi cuprins de milă, a se îndura, a se înduioşa = mili: paloare, suferinţă.
mîrlan: necioplit, bădăran, topîrlan = murlan: necioplit, bădăran.
mîrlă: om răutăcios si sucit, cărpănos = mirle: plin de noduri, a se ghemui.
nasc: a aduce pe lume un copil = nasc: căsătorie, legămînt, datorie, a se lega.
neata: formă de respect folosită la tară = neata: drăguţ, simpatic, curat.
nod: a avea nod în gît, a respira sau a vorbi cu întreruperi = nod: suspin, oftat.
nod: nod la plante sau nod de funie = noda: nod, legătură, a înnoda.
olog: persoană neputincioasă, persoană bătrînă = olog: măslin.
păgîn: necredincios, musulman = paganach: păgîn, necredincios.
pas: trecătoare, defileu, a merge = pas: defileu, loc de trecere, a înainta.
pleasc: a plesni, a se sparge, a crăpa = pleasc: a plesni, a se sparge, a crăpa.
plod: rod, mulţime, grămadă = plod: mulţime, gloată, a se îngrămădi.
poc: lovitură, poceală = poc: lovitură, a bate.
polog: mulţime, grămadă = pollog: grămadă de peste.
puca: femeie sau fată cu purtări rele, a hoinări = puca: urmă, suflet, a umbla.
put: a puţi, a-si da aere, iz, miros greu = puth: a puţi, a-si da aere, iz, miros greu.
rabă: cîştig, profit = rabach: risipitor, a risipi,
răpcăni: scîrtîitul uşii deschisă si închisă repetat, a intra si a iesi mereu din casă = rabhcanai: cîntăreţ de balade, cel care repeta la fiecare casă aceleaşi cîntece.
răcan: pui de broască, broască tînără care orăcăie toată ziua, recrut = racan: a face tărăboi, plimbare cu barca, ceartă.
repăd: plec grăbit pînă la, dau o fugă = reabadh: galop, a fugi, a tîşni, a smulge, a da buzna.
Reghin: oraş în judeţul Mureş = righin: rezistent, durabil, trainic.
roată: dispozitiv circular anexat la unele mecanisme care ajută la deplasare = roth: roată.
Rona: localitate în judeţul Maramureş = ronna: picurare, curgere.
rost: ordine, a aduce, folos, a socoti = rosta: a persifla, săpuneală, a rîde de.
roz: culoare de roşu deschis = ros: trandafir, roz.
rudă: prăjină, par, drug, proţap, oişte = rud: lucruri, obiecte, unelte.
ruga: a cere, a dori, a insista, a vrea = rogha: a vrea, a cere, a alege.
rui: roşcat, cu barbă roşie = rua: rumen, rumenit la foc.
ruptă: desprinsă din, sfărîmată, desfăcută =roptha: brînci, lovitură, a izbi, a băga
sat: plin de, sătul = saithi: sătul de, plin de.
sailă: însăilare, îmbinare grosolană a două pînze = seala: îmbinare, încheietură.
scafă: unealtă de tîmplărie = scafa: a rade de coajă, a juli, a coji un lemn, cuţit.
scandal: ceartă, gălăgie, balamuc, tămbălău, tărăboi = scannal: scandal.
scandalos: certăreţ, gălăgios, agresiv, guraliv = scannalach: scandalos.
seamă: aminte, atenţie, socoteală = seam: a ţintui privirea, a întări o părere.
searbăd: livid, palid, sec, slab, acrit = searbhan: amărît, posac, sec, acru.
sia: strigăt cu care se dă unei ambarcaţiuni, comanda de mers înapoi = sia: distantă, mai depărtat.
seacă: a se usca, a dispărea apa, ,,ger de seacă pietrele” ,,este un ger de te seacă”= seaca: ger, chiciură, a îngheţa, temperatură sub zero grade.
slad: resturi de la borhot = sladai: firimituri, a apuca, a lua de la.
slană: slănină afumată si păstrată agăţată într-un spaţiu aerisit = sleanna: a agăţa, a străpunge.
slănină: grăsime de porc tăiată în bucăţi lungi sărată si afumată = slanaim: a conserva alimente prin afumare, uscare.
slim: strat de murdărie de pe pielea nespălată, de pe hainele purtate îndelung sau de pe obiectele folosite mult = slim: unsuros, gras, uleios, lustruit, lucios.
slim: strat subţire de aluviuni depus ce fertilizează solul = slim: subţire, mic, neînsemnat, neîndestulător.
smead: cu fata negricioasă si palidă, om slăbit si chinuit = smeadar: nenorocire mare, a sufla greu, a gîfîi.
smugă: murdărie, mizerie = smuga: lichidul ce curge din nas sau bot.
snagă: putere, nărav, dorinţă = snag: a întrerupe vocea cuiva, a adopta un obicei, a prinde o melodie.
snapan: hapsîn, lacom, zgîrcit, şarlatan, potlogar = snapanna: a lua de la, înşfăcare, a smulge, a înşfăca.
soba: construcţie specială într-o casă în care se face focul = sioba: ţîşnitură de flăcări, a împinge, a stîrni.
sodal: ucenic, calfă = sodar: mers grăbit, a învăţa, a arăta, a fugi.
sonc: schilod, şchiop = sonc: ghiont, a lovi cu cotul, a face atent la.
soncăi: a schilodi, a deplasa un obiect = soncail: a da ghionti, a lovi cu cotul, a face atent la, a împinge cu cotul, cotitură.
soran: ţesătură groasă lucrată grosolan = soran: mulţime de păduchi.
sorean: peste mic si iute care trăieşte în apele dulci = soran: mulţime de păduchi.
spagă: mită = spaga: pungă, bani, avere, recompensă în bani.
spartă: străpunsă, găurită, distrusă = sparrtha: cui, a străpunge, a găuri.
spin: ghimpe = spion: spin, ghimpe.
sponci: puţin, cantitate mică = sponc: scînteie, licărire, strop, obiect mic.
spor: pornire, creştere, înmulţire = spor: a stimula, a îndemna.
stat: trup, condiţia fizică a unui individ = stat: stare, condiţie, situaţie.
stol: masă = stol: scăunaş, taburet.
straie: îmbrăcăminte, vesmintele care erau primul indiciu din ce zonă venea persoana respectivă = strae: a colinda, a umbla, a hoinări, rătăcit, a cutreiera.
sugaci: beţivan, pilit, cherchelit = sugach: cherchelit, afumat, vesel.
sui, suim, suite: a se căţăra, a se cocota, a urca = sui, suim, suite: a se cocota, a se urca, a se aşeza pe.
sula: obiect lung si ascuţit din metal sau lemn care se foloseşte la găurit = sula: dinainte, în fată, înaintea.
taifas: discuţie, analiză, cercetare = taifeach: analiză, cercetare.
taifet: taifas = taifead: informaţii date cu privire la, reputaţie, a tine minte.
tain: porţia de hrană pentru un animal pe o zi, obligaţia proprietarului de animale de a plăti în alimente către cioban sau văcar, păşunatul oilor sau vitelor = tain: iarbă, a mîna vitele, a păşuna.
tal: porţiune de pământ arabil, parcelă = tal: recoltă, producţie, venit.
talam: cameră de dormit, pat = talaim: a ascunde, a se feri, a dosi.
talan: termen depreciativ pentru un cal bătrîn si slab, gloabă = tallann: toană, supărare, stare trecătoare.
taman: tocmai, în special, mai ales, numai ce, chiar aşa = tamall: a aşeza la intervale, răstimp, intervale de timp, distantă.
tană: pîclă, ceată = tanai: subţire, transparent, a se rări, a atenua.
tapă: crestătură în copac, tăietură la capătul unui lemn pentru a se îmbina cu altul = tapa: forţă, activitate.
tarbă: femeie uşuratică, a trata cu dispreţ, a batjocori, pungă = tarbh: mascul, de necrezut, absurditate, greşeală de interpretare, speculant la bursă.
tarla: suprafaţă agricolă cultivată delimitată de drumuri sau alte culturi = tarlu: încrucişare de drumuri, confluentă.
tarlan: persoană care păzeşte o tarla = tarlaim: a se întîmpla, a risca, a merge în întîmpinarea cuiva, a înfrunta, a sfida.
tarpan: cuţit mare cu care se taie trestia = tiarpan: povară mare dusă în spate.
tatu: tatăl tău = tathu: a se uni, împreunare, a se împreuna.
tăgîrtaci: intrigant, sucit, a căuta nod în papură, priceput la toate = tagarthach: isteţ, a găsi repede răspuns, priceput.
tăgîrta: a se agăţa de cineva, a tîrî = tagartha: a se adresa, a trimite la, a se referi la, a face aluzie la.
tănăi: nătărăi, tonţi, prosti = tanai: superficial, slab, descărnat.
tăsca: a păcăli, a înşela = tasca: a răspîndi zvonuri despre.
tătîn: tată = tathan: unire sau împreunare fizică.
tîlc: înţelepciune, putere de convingere, exemplu de urmat = tailc: convingător, de neînvins, adevărat.
tîrgălău: tîrg mare, mulţime mare de oameni adunată la tîrg = tiargalai: primul cumpărător, a cerceta, agent comercial.
teacă: obiectul în care se păstrează sabia sau pumnalul, parte din lujerul fasolei unde sunt boabe = tiacha: raniţă, sacoşă.
teamă: frică, emoţie = teamh: încălzire.
teas: cuvînt cu care se alungă gîştele sau ratele de pe baltă, a repeta acelaşi lucru = teas: persoană cicălitoare.
teasac: cuţit mare cu care se taie porcii = teasai: cu sînge rece, a se mînia, calm, a fi stăpîn pe situaţie.
tontu: prostănac, diliu = tiontu: a se învîrti, a i se face greată, a se răsturna, interpretarea unui gest.
toir: băt, a supăra = toir: urmărire, a căuta, a urmări un scop, a cere.
tolbă: traistă mică, buzunar mare, pungă mare din piele pentru săgeţi = dolba: proeminent, umflat.
trasnaie: necaz, supărare, belea = trasna: necaz, supărare, înşelătorie, fraudă.
trăsnim: minţim, contrazicem = trasnaim: a nega, a contrazice, înşelătorie.
trăda: a înşela încrederea cuiva, a se vinde duşmanului = tradalai: a specula bunătatea cuiva, a profita de.
trii: trei = tri: trei.
troiene: acumulări mari de zăpadă datorită viscolului = troime: greutate, apăsare, copleşire, inerţie.
tron: scaun mare pe care stătea domnitorul = trom: mai mare, persoană mai în vîrstă, respectată.
tron: ladă mare în care ţăranii îsi păstrează diverse obiecte = trom: greu, mare, încărcat, adînc, acoperit
tulă: cărămidă din pământ groasă, nearsă, chirpici = tulach: dîmb, movilă.
tulca: tradiţie de Anul Nou de a se merge cu capra la casele oamenilor = tulc: a cînta la un instrument, a purta, a bucura.
turnam: a turna, a curge dintr-un vas = turnamh: cădere de apă.
tinti: a ochi, a lovi cu ceva = tinti: furios, violent, a lua foc.
urla: a striga, a răcni = urlar: a trînti pe cineva la pământ, a învinge, a reduce la tăcere, a băga în groază.
urlă: tub gros din ceramică pus la ieşirea din horn care protejează să nu curgă apa de ploaie în vatră sau să îl distrugă, burlan = urla: parte de jos a unei streşini de paie pe care se scurge apa.
ura: strigăt de victorie = urra: forţă, putere, rezistentă.