ANALIZA COMPARATĂ A LIMBILOR EURO-ASIANE

Petre Morar – Noi nu suntem latini

Przentam mai jos o analiza comparata a unor termeni universal recunoscuţi ca fiind reprezentativi pentru clasificarea unei limbi, cum ar fi numerale, relatii de familie, pronume personale, obiecte comune de subzistenta si cult. Tabelul urmator contine termeni usuali din limba ariana, limba romina ca reprezentant al familiei limbilor rominice si limba latina ca limba crezută a fi reprezentanta a limbilor „latine”.

Avem mai jos un tabel care contine termenii usuali arieni din tabelul de mai sus, alaturi de germana ca reprezentanta a familiei lingistice Teutonice si rusa ca repreentanta a familiei lingvistice slave. Cuvintele sint date in transcrierea fonetica romineasca ca sa prezentam o sintaxa uniforma in scrierea cuvintelor. De altfel, aici nu ne intereseaza scrierea cuvintelor intr-o anumita limba ci pronuntarea lor, care este semnificativa pentru relatiile de rudenie.

Inaintea oricarei incercari de cuantificare sau masurare, sa observam ca prima coloana din tabelul de mai sus, luata in ansamblul ei si considerata la prima vedere, fara a aplica nici un fel de criteriu tehnic ci doar felul in care se simte, nu suna nici a germana, nici a rusa, nici a indiana, etc. Coloana cuvintelor vedice are prin excelenta o sonoritate romineasca si latina ! Limba straveche vedica, peregrinata pe alte continente si separata de noi de peste 4000 de ani, mai suna inca a Plai Mioritic si a straveche limba Sfinta Dacica. Este limba lui Dacia, zeul zeilor vedici, apoi limba intregului Panteon vedic si limba bibliei Rig Veda. Observam ca centrul de greutate sta in coloana romina si latina, ceea ce este in acord deplin cu Demonstraţia Morar a originii Dunarene a poporului arian. De remarcat anumite forme care in romina sint mai apropiate de ariana decit de latina, precum si anumite forme, mai putine ca numar, care in latina sint mai apropiate de ariana. Aceasta intareste inca o data originea ne-latina a limbii romine. Sa observam putinele cazuri de exceptie care sint prezente in tabelul de mai sus, cum ar fi linia eka-unu-unus-aint-odin unde nici o familie europeana nu contine numeralul original vedic. Care ar fi explicatia posibila? Sa ne amintim ca desi limbile europene sint inrudite de la originea lor comuna pre¬istorica, liantul de vocabular este limba ariana-carpatina. Deci, cum se face ca numeralul „unu” raspindit in Europa este diferit de numeralul „unu” ajuns in India? Limba vedica inregistrata la peste 1000 de ani de la sosirea in India nu mai era in totalitate pura, in forma absolut initiala, suferind transformari, neologisme, adaptari indiene, pronuntii specifice locului, etc. Mai observati ca „eka” este singurul numeral care incepe cu o vocala, facindu-ne sa ne indoin de originea lui ariana. Din moment ce legatura directa dintre limba ariana si limba romina este dovedita, putem acum recurge la procesul invers, de analizare a limbii ariene stravechi prin prisma limbii romine de azi care este devenirea limbii vechi. De remarcat multime de cuvinte ariene care exista inca in limba romina de azi dar nu mai existau in latina de acum 2000 de ani, ceea ce ar fi suficient in sine ca sa zdrobeasca orice incredere in originea latina a limbii romine. Aceste cuvinte exista in limba ariana-vedica, nu exista in latina de fel, dar exista in limba romina dupa 2000 de ani de la valul latin, deci radacinile limbii romine sint direct ariene. Analizind coloanele limbii germane si ruse, ca reprezentante a celorlalte familii lingvistice europene, observam ca ambele limbi nu trec de nivelul de slab imprumut de vocabular de la poporul arian-carpatin, proces avut loc cu preponderenta in timpul marii expansiuni ariene, intre anii 2000-1000 i.e.n. Din punct de vedere al vocabularului, se poate aprecia ca limba rusa a preluat elemente ariene-carpatine mai bogate decit limba germana. Aceasta demonstreaza ca marea expansiune ariana a avut o influenta mai puternica asupra nord-estului Europei decit asupra nord-vestului Europei. Limbile din familiile antice ariene, Teutonice si slave erau deja inrudite in esenta lor chiar acum peste 4000 de ani, avind o origine comuna in limba unica europeana raspindita acum peste 10.000 de ani. Inrudirea lor se manifesta la nivel morfologic si gramatical intim al limbii, altfel nefiind inteligibile intre familii diferite. Peste aceste limbi Teutonice si slave se suprapune un val continuu de limba ariana-carpatina timp de mai multe mii de ani, cam ultimii 3000 de ani ai erei trecute. In acest proces, limbile Teutonice si slave preiau elemente bogate de limba ariana-carpatina, majoritatea neologisme generate de dezvoltarea tehnologica care se raspindea dinspre spatiul Carpato-Dunarean, dar si elemente de baza culturala a vocabularului, ceea ce demonstreaza ca influenta ariana a fost puternica, transmisa prin relatii de inrudiri sociale. Este greu de apreciat care dintre limbile ne-rominice au primit influente ariene mai bogate decit altele, aparind un paradox si anume : Europa primeste un flux continuu de limba ariana-carpatina citeva mii de ani, pe cind un loc cum este Iranul sau India au suferit o intrare relativ scurta dar masiva de popor si limba Carpato-Dunareana. Care dintre cele doua locuri au primit elemente Carpato-ariene mai bogate? Arienii-carpatini ajunsi in India au constituit o societate izolata la inceput, intr-o incercare de pastrare a identitatii lor, sau pentru ca pur si simplu nu le placea sa se amestece cu populatiile negroide din India. Arienii ajunsi in toate colturile Europei s-au amestecat cu populatiile locale generind intotdeauna culturi noi, mult mai bogate si infloritoare decit cele precedente. Orice ierarhie este greu de stabilit si se poate afirma ca de exemplu germanii nu sint mai „arieni” decit rusii sau decit indienii, ci toti impreuna au suferit anumite influente ariano-carpatine acum vreo 3-4000 de ani. Din aceste influente ariano-carpatine toate celelalte limbi europene contin la ora actuala o bogatie de cuvinte rominesti, ceea ce in DEX este vazut rasturnat si produce falsa si daunatoarea imagine de ghiveci lingvistic propovaduit de catre Institutul de Lingvistica. Vocabularul limbii romine nu provine din celelalte limbi europene ci vocabularul limbii romine s-a raspindit in toate celelalte limbi europene si Asiane. Limba romina are o pozitie unica europeana, de limba cea mai raspindita in toate celelalte limbi. Limba romina este liantul limbilor europene contemporane.