Reprezentantul cetăţenilor români din Republica Moldova în Parlamentul Românei, deputatul Eugen Tomac, şi-a deschis birou parlamentar la Chişinău. Tomac a spus că numărul cetăţenilor români din Republica Moldova este foarte mare şi problemele cu care se confruntă sunt din ce în ce mai mari, şi de aceea a fost necesar acest birou. Deputatul a mai spus că va veni la Chişinău o dată la două săptămâni, împreună cu alţi deputaţi români, pentru a organiza audiențe cu cetăţenilor şi pentru a le oferi consultanţă. La eveniment a fost prezentă şi europarlamentara Elena Băsescu, fiica preşedintelui României.

Bucureşti, România/Romanian Global News

Zi istorică în Parlamentul României. Cu o majoritate zdrobitoare Parlamentul a aprobat că etnonimele de vlahi, aromâni, istroromâni, moldoveni etc. denumesc pe cea de român. Din acest moment oricine îşi spune moldovean, aroman, vlah este recunoscut ca român de pretutindeni, transmite Romanian Global News.
Astăzi Camera Deputaţilor, împotriva avizului negativ dat de Ministerul de Externe, a votat cu o majoritate zdrobitoare proiectul de lege care spune că:
Articol unic: Legea nr. 299 din 13 noiembrie 2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, se modifica dupa cum urmeaza:
Articolul 1, alineatul (1) a) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
ART. 1. alin (1) a) drepturile persoanelor care îşi asumă în mod liber identitatea culturală română - persoanele de origine română cele aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor Romaniei, indiferent de modul în care aceştia sunt apelaţi (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuţovlahi, daco-români, fărşeroţi, herţeni, istro-români, latini dunăreni, macedoromâni, macedo-români, maramureşeni, megleniţi, megleno-români, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi,vlasi, volohi, macedo-armânji, precum şi toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni;
Iniţiată de senatorul Viorel Badea dar sprijinită, spre cinstea lor, de toate partidele din Parlamentul României, modificarea legii a avut împotrivă doar două voturi. Unul fiind al lui Costică Canacheu, adică al intereselor neromâneşti pe care acesta le reprezintă.
Practic acest vot dă demnitatea de a fi român la milioane de români care ca urmare a evoluţiei istorice departe de Ţară şi-au însuşit sau au fost denumiţi cu denumiri istorice româneşti.
Avizul negativ dat de Ministerul de Externe aruncă o pată de mizerie pe obrazul acestui minister, pată care miroase a trădare a intereselor naţionale.
Romanian Global News mulţumeşte celor care văzuţi sau nevăzuţi, ştiuţi sau neştiuţi au contribuit la acest vot istoric din Parlamentul României.

Viorica Joiţa
Info Prut. ro

Din cauza lipsei de atitudine din partea autorităţilor locale din Chişinău referitor la nenumăratele apeluri de anulare sau modificare a locului desfăşurării concertului organizat de către Ambasada Rusiei în Piaţa Marii Adunări Naţionale, Platforma Civică Acţiunea 2012 va protesta pe 7 şi 8 mai.
Potrivit unui comunicat, membrii Platformei Civice Acţiunea 2012 vor iniţia acţiuni de protest în faţa primăriei municipiului Chişinău la data de 7 şi 8 mai, începând cu orele 10:00, prin intermediul cărora se va cere anularea sau modificarea locaţiei concertului organizat de către Ambasada Rusiei în PMAN şi declararea zilei de 9 mai – zi de doliu, în memoria tuturor ostaşilor căzuţi în timpul celui de-Al II-lea Război Mondial.
De asemenea, membrii Platformei Civice Acţiunea 2012 vor iniţia, joi- 9 mai, începând cu ora 11:30, în faţa Monumentului lui Ștefan cel Mare, o „acţiune de comemorare a tuturor ostaşilor basarabeni căzuţi pe câmpul de luptă în timpul celui de-Al II-lea Război Mondial, dar şi a tuturor victimelor regimului sovietic din Basarabia”.
Organizatorii transmit că toţi participanţii se vor prezenta în tricouri negre în semn de doliu pentru victime dar şi pentru a aminti încă o dată că „Piaţa Marii Adunări Naţionale, locul de unde a pornit lupta pentru renaşterea naţională, încă mai reprezintă un simbol al libertății noastre”.

.

PMAN ne-a eliberat de URSS

Platforma Civică Acţiunea 2012 îşi exprimă nemulţumirea şi indignarea faţă de autorizarea manifestaţiilor organizate de către Ambasada Rusiei în Republica Moldova la data de 9 mai în Piaţa Marii Adunări Naţionale.
În acest sens, având la bază hotărârea Parlamentului din 12 iunie 2012 cu privire la interzicerea simbolurilor comuniste, Acţiunea 2012 cere autorităţilor abilitate anularea concertului în cadrul căruia aceste simboluri vor fi „omagiate” şi sancţionarea celor care încă le folosesc.
Spaţiu cheie în anii 89-90 ai luptei pentru limbă şi independenţă faţă de URSS, Piaţa Marii Adunări Naţionale a devenit în timp un simbol al celui de-al doilea stat românesc, simbol care este subminat şi sfidat odată cu aceste acţiuni de elogiere a unui stat ce a provocat milioane de morţi în timpul existenţei lui.
În momentul în care criza politică din Republica Moldova s-a acutizat, iar instituţiile statului nu-i pot asigura integritatea teritorială, facem apel către societatea civilă spre a lua atitudine în faţa unor astfel de acţiuni umilitoare. Ziua de 9 mai în Republica Moldova are drept să existe doar ca şi zi neagră în calendar, spre memoria celor care au căzut pradă războiului. De aceea cerem insistent: 9 mai – zi de doliu naţional.
Reprezentantul platformei unioniste, Pavel Munteanu, a menţionat: „Desfăşurarea unui concert într-un spaţiu cu o mare încărcătură simbolică naţională este o insultă adusă fiecăruia dintre noi. Părinţii noştri au ieşit în stradă cu zecile de mii, pentru ca după aproape 22 de ani să domine secera şi ciocanul comunist în acest spaţiu? Piaţa Marii Adunări Naţionale ne-a eliberat de URSS, cerem să nu se uite acest lucru.”
Amintim că, Platforma Civică Acţiunea2012 este o coaliţie de organizaţii non-guvernamentale şi grupuri de iniţiativă care susţin unirea Republicii Moldova cu România şi militează pentru realizarea obiectivului generaţiilor trecute, prezente şi viitoare de regăsire a românilor de pe cele două maluri ale Prutului în cadrul aceluiaşi stat.

12 echipe formate din tineri unionişti au concurat sâmbătă, la Chişinău, în turneul de fotbal ,,Cupa Unirii”. Unirea Bălţi, Faptă nu Vorbă, Spartanii, Arhiva Naţională, Red Dogs Basarabia, Oastea Fiară, Dacia, Clubul Liceenilor Liberali, FC Prut, Plutonul Rapidiştilor, Băieţii Veseli şi Gruppo Chişinău au participat într-o competiţie sportivă organizată sub egida Platformei Civice Acţiunea 2012, cu obiectivul de a iniţia tinerii cu viziuni patriotice în procesul reunirii celor două state româneşti, precum şi de a-i stimula în vederea implicării în evenimente care vizează revenirea Basarabiei acasă, se arată într-un comunicat de presă al coaliţiei unioniste.
,,Şi fotbalul uneşte, iar asta a fost demonstrat în teren. Acest turneu se înscrie într-o serie de acţiuni unioniste care au menirea să consolideze şi să mobilizeze rândurile tinerilor unionişti, antrenându-i în procesul de promovare şi sprijinire a românismului în Republica Moldova, scopul fiind reunirea românilor de pe ambele maluri ale Prutului într-un singur stat”, a precizat Sergiu Croitor, unul dintre organizatorii competiţiei turneului.
Evenimentul care a avut loc la 27 aprilie, în Sectorul Ciocana, în incinta unui centru comercial MEGAPOLIS MALL, s-a înscris în seria de acţiuni organizate de către Platforma Civică Acţiunea 2012 cu ocazia Zilei Tricolorului, sărbătoare instituită în Republica Moldova din anul 2010.

FOTBALUL ROMÂNESC NU ARE FRONTIERE

Trofeul Unirii

Pe fonul scandărilor unioniste ale suporterilor adunaţi să-şi susţină formaţiile favorite, echipele Dacia şi Dinamo din Chişinău, împreună cu Băieţii Veseli din Iaşi au învins în cadrul mini-turneului de fotbal „Cupa Unirii”. Eveniment sportiv ce a reuşit să adune suporteri ale echipelor de fotbal de pe ambele maluri ale Prutului, alături de tineri din diferite organizaţii obşteşti şi politice, care au demarat o adevărată luptă în vederea cuceririi Trofeului Unirii.

Echipa Băieţii Veseli, Iaşi

Iftode Bogdan, membrul echipei din Iaşi, spune că nu este pentru prima dată la Chişinău şi că vine des pentru a-şi vizita prietenii şi a participa alături de ei la diferite acţiuni sportive şi nu numai, menţionând că atât galeriile cât şi oraşele, Chişinău şi Iaşi, sunt înfrăţite. De asemenea, Bogdan s-a arătat indignat de faptul că frontiera dintre cele două state româneşti continuă să fie o barieră în calea socializării şi cunoaşterii reciproce între românii de pe ambele maluri ale Prutului: “prietenii mei din Chişinău ajung mai greu la Iaşi din cauza vizelol, iar eu nu mă simt într-o țară străină aici şi nu consider corect că ori de câte ori vreau să vin la Chişinău trebuie să deţin paşaportul”, a declarat acesta.

Echipa Dacia Chişinău

Teut Vasile, capitanul celei mai bune echipe unioniste din acest an, Dacia Chişinău, crede că asemenea acţiuni sunt binevenite pentru tinerii de pe ambele maluri ale Prutului, dar nu le considera îndeajuns pentru realizarea idealului Unirii, de aceea el se aşteaptă la mai multă implicare nu doar din partea societăţii civile dar şi a autorităţilor. De asemenea, una din dorinţele lui Vasile este să vadă şi echipele de fotbal din cele două state româneşti în cadrul aceluiaşi campionat naţional.
Co-organizatorul mini-turneului de fotbal, Sergiu Croitor, a declarat că această competiţie sportivă reprezintă evenimentul care încheie seria de acţiuni coordonate sub egida Platformei Civice Acțiunea 2012, organizate cu ocazia Zilei Tricolorului. Datorită succesului din acest an, mini-turneul de fotbal “Cupa Unirii” nu este la ultima sa ediţie. Astfel, coordonatorii proiectului au precizat că vor continua să organizeze şi alte ediţii în cadrul cărora să adune şi mai multe echipe.
Acesta a mai adăugat că “mini-turneul de fotbal “Cupa Unirii” a dovedit că fotbalul românesc nu are frontiere şi a reuşit să adune un număr considerabil de tineri ce simt româneşte”. Aceştia au venit din mai multe localităţi ale Republicii Moldova şi România cu scopul de a marca Ziua Tricolorului la Chişinău.
InfoPrut aminteşte că Patforma Civică Acţiunea 2012 este o coaliţie de ONG-uri unioniste care a marcat Ziua Tricolorului prin mai multe activităţi, printre care se regăsesc următoarele: flash-mob cu genericul „Uniţi sub tricolor” (L. T. „Natalia Dadiani”), concurs de creaţie „Îmi iubesc tricolorul pentru că…”(Colegiul de Informatică), expoziţie de pictură „Chipuri tricolore” (L. T. „Traian”), expoziţie de desene intitulată „Tricolorul – simbolul care ne uneşte” şi proiecţie de film (L. T. „Mihai Eminescu”). Acţiunile menite să promoveze tricolorul şi subiectul unirii au debutat prin campania „Tricolor pentru şcoala ta”, în cadrul căreia au fost implicate peste 100 de instituţii de învăţământ din Republica Moldova.

Nicu Guşan
Info Prut

Scriitorul Paul Goma a primit cetăţenia Republicii Moldova şi ar putea reveni acasă. Anunţul a fost făcut astăzi de scriitorul Andrei Ţurcanu, care a menţionat că Goma va prelua conducerea Centrului de studiu al comunismului din Basarabia şi Bucovina, care a fost înfiinţat la începutul anului curent de Uniunea Scriitorilor din Moldova.

Paul Goma s-a născut în 1935 în satul Mana, judeţul Orhei. După încheierea Pactului Molotov-Ribbentrop, scriitorul s-a refugiat în România de unde a fost expulzat, împreună cu familia, în 1977, în Franţa.

Goma a scris romanul anticomunist “Ostinato”, publicat în zeci de limbi europene, precum şi volumele “Camera de alături”, “Săptămâna roşie: 28 iunie – 3 iulie sau Basarabia şi Evreii” şi altele. Uniunea Scriitorilor l-a înaintat pe Goma la Premiul Nobel pentru literatură.

La 20 aprilie 2013, la Chişinău, , a fost lansată la Biblioteca Naţională din capitală, cartea ”Nicolae Simatoc, legenda unui fotbalist basarabean de la Ripensia la FC Barcelona”, semnată de Octavian Ţîcu şi Boris Boguş, carte care-l aduce acasă pe marele sportiv român basarabean de la Grimăncăuţii Bricenilor.
Moderatorul manifestării a fost publicistul, scriitorul Efim Josanu. ”Soarta basarabeanului se înscrie în circuitul de răspîntii ale unor timpuri dramatice, marcate de avînturi, dar mai ales de ameninţări, împrejurări ce-l determină pe Simatoc să devină fugar apatrid, impus mereu să-şi schimbe numele într-o lume hăituită de demenţa sceleraţilor ajunşi să conducă popoare. Periplul său este pe cît de neordinar şi fascinant, pe atît de imprevizibil ca finalitate. Era firesc ca autorii să poposească mai întîi la izvoare, la Grimăncăuţii Bricenilor, baştina lui Colea Şmatoc, căci aşa îl numeau părinţii şi sătenii”, a subliniat el în debutul lansării.
Octavian Ţîcu, actualmente ministru al Tineretului şi Sportului în exerciţiu a notat importanţa evenimentului. ”Această carte este viaţa lui Nicolae Simatoc intercalată în diferite ţări, culturi. A reuşit să dribleze trei regimuri totalitare, regăsindu-se în final în Australia. Prestaţia lui la FC Barcelona în 1950-1951 a fost deosebită prin cucerirea celor cinci titluri. A avut marea capacitate de a se acomoda la situaţii, viaţă, iar în fotbal s-a impus prin tehnica sa impecabilă”, a remarcat el.

Renumita echipă catalană de fotbal Barcelona a decis să aducă un omagiu primului fotbalist român care a evoluat la acest club, în perioada anilor 1950-1952. Originar din Republica Moldova, mijloocaşul Nicolae Simatoc a fost glorificat în România, Ungaria, Italia şi Spania.
Lidera fotbalului internaţional la nivel de cluburi, gruparea Barcelona şi-a manifestat interesul pentru editarea unei monografii şi realizarea unui documentar despre activitatea primului fotbalist din spaţiul românesc care a îmbrăcat tricoul catalanilor.
Legendarul mijlocaş Nicolae Simatoc, născut la Briceni cu peste 90 de ani în urmă, a avut o carieră sportivă pe cât de interesantă, pe atât de necunoscută pentru microbiştii din Moldova.
Pentru prima dată, numele său a fost adus în prim-plan acum trei ani, când doctorii în ştiinţe Boris Boguş şi Octavian Ţâcu au editat monografia „Fotbalul în contextul transformărilor democratice din Europa de Est. Cazul Ucrainei, României şi Republicii Moldova”. La festivitatea de prezentare a lucrării, autorii au vorbit despre fotbalistul Nicolae Simatoc, iar în versiunea engleză, apărută ulterior, a fost publicat şi un capitol aparte dedicat acestui mare sportiv.

A MERS PE URMELE TATĂLUI

După ce a fost editată monografia în limba engleză, Octavian Ţâcu a fost contactat de Silvio Simatoc, fiul regretatului fotbalist. El a transmis autorului cărţii că mai multe personalităţi din anturajul Barcelonei ar dori să-l cunoască şi l-a invitat în vizită în capitala catalană.
În vârstă de 61 de ani, feciorul mai mare al galonatului fotbalist s-a născut la Milano, în perioada când Nicolae Simatoc evolua la o altă echipă de calibru, Internazionale.
„Silvio seamănă ca două picături de apă cu tatăl-său: privirea, statura impresionantă de 1,95 metri. Fotbalistul de la Briceni era căsătorit cu o unguroaică pe nume Ethel şi mai avea un fecior în Spania, care a murit deja”, a povestit pentru „Adevărul” profesorul universitar Octavian Ţâcu. De altfel, doamna Simatoc locuieşte şi acum la Barcelona.
Potrivit istoricului, cariera fotbalistică a basarabeanului demonstrează că istoria României şi a Republicii Moldova nu pot fi separate. „În toate actele fotbalistice el figura ca jucător român, însă la orice echipă, inclusiv la Barcelona, el s-a identificat ca basarabean, accentuându-şi naţionalitatea oriunde şi oricând”, a spus Ţâcu.

ACADEMIA DE FOTBAL L-A MATURIZAT PE SILVIO

Odată cu sosirea lui Nicolae Simatoc în Catalonia, Barcelona a început să de vină o forţă de temut în fotbalul mondial. În doi ani, cât mijlocaşul din Briceni a jucat pentru „blaugrana”, echipa a cucerit cinci cupe. Aici mijlocaşul din Briceni a avut ocazia să fie coleg de echipă cu o legendă a fotbalului european şi mondial, ungurul Laszlo Kubala, care, după ce a bifat 186 de meciuri şi a marcat 131 de goluri pentru Barcelona, s-a ales cu un monument în faţa clubului.
Silvio Simatoc este discipol al Academiei de Fotbal Barcelona şi a evoluat în eşalonul secund spaniol. A rămas să evolueze la echipa catalană chiar şi în lipsa părinţilor, care în anii 50 au emigrat în Australia. Pe la 26 de ani, Simatoc-junior şi-a încheiat cariera fotbalistică, însă, datorită lui taică-său, a devenit membru al asociaţiei veteranilor Barcelonei. Clubul îşi susţine plenar foştii jucători şi, astfel, după decesul tatălui său, toate înlesnirile de care beneficia Nicolae Simatoc au fost transferate pe numele lui Silvio.

1.OOO DE EURO PENTRU UN CERŞETOR

Barcelona este un simbol al regiunii catalane. Este mai mult decât un club, este o familie. Silvio Simatoc a povestit oaspetelui din Moldova despre cazul unui fotbalist peruvian care a avut un destin dramatic după ce şi-a agăţat ghetele în cui. „După ce a jucat mai mult timp în perioada lui Johan Cruyf, jucătorul sud-american s-a întors la Lima şi a ajuns un cerşetor care trăia printre tomberoane. Cei de la Barcelona au aflat despre soarta fotbalistului, l-au găsit, i-au cumpărat un apartament în capitala statului Peru şi îi plătesc câte 1.000 de euro lunar”, ne-a repovestit Octavian Ţâcu.

UN DOCUMENTAR DESPRE NICOLAE SIMATOC

Una dintre cărţile de vizită ale Cataloniei este, indiscutabil, muzeul clubului Barcelona. Directorul acestui muzeu, Jordi Pena, a fost prima persoană din anturajul clubului care a discutat cu Octavian Ţâcu. „Este localul cel mai frecventat din Barcelona. La ora 10.00, când îşi deschide uşile, în faţă aşteaptă deja vreo sută de vizitatori. Importanţa acestui muzeu e confirmat şi de faptul că de la aeroport este o rută directă până la acest muzeu”, afirmă profesorul.
Vizita la muzeul Barcelonei presupune o excursie prin sala cu toate trofeele cucerite de club, vestiarele, sala de conferinţe şi stadionul propriu-zis. La final, Jordi Pena i-a dezvăluit oaspetelui moldovean scopul principal al invitaţiei pe care i-au lansat-o catalanii: din respect faţă de aportul adus clubului de marele mijlocaş basarabean, Barcelona vrea să editeze o monografie şi să realizeze un film documentar despre viaţa şi activitatea lui Nicolae Simatoc.
Cariera lui Simatoc este o dovadă că istoria României şi cea a Republicii Moldova nu pot fi distincte.

Octavian Ţâcu,
doctor în istorie

Primul român de la Inter şi Barca

Soarta talentatului fotbalist Nicolae Simatoc, născut la 1 ianuarie 1920, a fost pe parcursul multor decenii o necunoscută pentru experţii şi amatorii de fotbal din ţara noastră. Deşi a fost o vedetă de calibru la cluburi europene mari, el a rămas, deocamdată, un anonim în localitatea sa de baştină, Briceni.
În anii `30 ai secolului trecut, tânărul Nicolae îşi găsea un refugiu permanent pe străduţele oraşului, unde bătea o minge cu şiret, la modă pe atunci, de dimineaţa până seara. Nu se vedea fotbalist până când a fost observat, prin 1934, de un scout din Timişoara, care i-ar fi spus că dacă îl va urma la galonata echipă Ripensia, ar putea deveni un mare jucător.
Pe atunci, Ripensia Timişoara era cel mai important club din România. Nicolae Simatoc şi-a pregătit repede valiza şi a plecat fără să intuiască că va ajunge un lider al fotbalului mondial. După patru ani petrecuţi în echipa de juniori a Ripensiei, în 1939, debuta în prima divizie. Peste doar doi ani, războiul al doilea mondial l-a impus să se mute la Bucureşti, iar în 1942 a plecat la CAO Oradea, echipă care evolua în campionatul ungar.
În Ungaria îşi cunoaşte şi viitoarea soţie, pe Ethel, şi imediat după încheierea războiului se întoarce în România, la Carmen Bucureşti. Tot acolo, conaţionalul nostru şi-a ales un nume maghiar – Miklos Szegedi, care este inclus în datele statistice ale cluburilor unde a jucat.
Au urmat scurte escale pe la cluburile Vasas Budapesta şi din nou Carmen Bucureşti, iar ulterior, dezamăgit de sistemul comunist din România, Nicolae Simatoc a decis să plece în Vest, evoluând la Internazionale Milano, Brescia Calcio, FC Barcelona şi Real Oviedo. Cele mai multe meciuri, mijlocaşul originar din Briceni le-a jucat la cvadrupla campioană a României, Ripensia Timişoara (44 de meciuri şi trei goluri înscrise), Cele mai puţine, doar cinci partide, le-a disputat la Real Oviedo (Spania), echipă la care şi-a încheiat cariera de jucător, în anul 1953.

CHEMAT LA NAŢIONALĂ

În perioada anilor 1940-1946, fotbalistul nostru a fost selecţionat şi în naţionala României. Debutul său a avut loc la 22 septembrie 1940, în meciul Iugoslavia-România, scor 1-2. Au urmat partide dramatice cu Slovacia (0-1), Ungaria (2-7), Bulgaria (2-2), Albania (0-1), din nou cu Iugoslavia (2-1) şi de două ori cu Germania (1-4 şi 0-7).

NU S-A IMPUS CA ANTRENOR

După ce şi-a agăţat ghetele în cui, Nicolae Simatoc a devenit antrenor, dar nu a obţinut mari succese. A antrenat până în anii `60 în Spania şi Australia. Era deranjat nu atât de rezultatele slabe, cât de regimul dictatorial al generalului Franco.
Academia vedetelor, unde reuşita academică „bate” talentul fotbalistic
Un alt obiectiv vizitat de către Octavian Ţâcu în Catalonia a fost Academia de Fotbal. Pe lângă faptul că instituţia este o pepinieră de tinere talente pentru generaţiile viitoare ale Barcelonei, arena acesteia reprezintă şi un centru de pregătire pentru lotul de bază al clubului. „M-a impresionat faptul că la Academia de Fotbal sunt terenuri destinate grupelor de veterani. Curios este că cel mai bătrân participant din aceste grupe are 76 de ani şi joacă fotbal”, mărturisteşte istoricul.
„Barcelona este un simbol al Cataloniei. Clubul însuşi este un fief de catalonism. Succesul clubului catalan în fotbalul mondial se explică prin faptul că toţi liderii echipei sunt produse ale Academiei de Fotbal Barcelona. Inesta, Xavi, Messi, portarul Valdez şi chiar noul venit Fabregas au fost şcoliţi în această academie”, mai spune Ţâcu. Criteriile de selecţie în Academia de Fotbal sunt foarte dure, principiul fundamental al activităţii instituţiei este reuşita academică.
Criteriile de selecţie în Academia de fotbal sunt foarte dure, principiul fundamental al activităţii instituţiei este reuşita academică.Poţi să fii menajat de cel mai bun antrenor, dar dacă ai note proaste eşti dat afară din academie.

Românism la Barcelona

Deşi fotbaliştii români nu mai joacă de mult timp la echipa catalană, numele lor nu sunt uitate de sutele de mii de suporteri care vin la meciurile de pe „Nou Camp”. Silvio Simatoc, fiul marelui fotbalist din anii `50, spune că a întâlnit recent în faţa stadionului o tânără de vreo 20 de ani. Fără a şti cu cine discută, fata i-a mărturisit că este din România. Întrebată de către don Silvio pe cine cunoaşte din fotbaliştii Barcelonei, ea a răspuns fără ezitare: Gică Hagi, Gică Popescu şi Nicolae Simatoc. Românca face parte din cei circa 180.000 de suporteri care au abonamente la meciurile Barcelonei.

Nicolae Simatoc va reveni acasă

Jucătorul care a scris istorie la cele mai mari cluburi din Italia şi Spania este necunoscut în oraşul de baştină, Briceni. Mijlocaşul Nicolae Simatoc, născut pe malul stâng al Prutului, nu a jucat, însă, niciun meci de fotbal în spaţiul basarabean.
Unul dintre cei mai mari fotbalişti din istoria sportului moldovenesc a ajuns să fie cunoscut de sute de mii de fani de pe tot mapamondul, dar rămâne un anonim la el acasă.
Născut la Briceni în anul 1920, Nicolae Simatoc a părăsit localitatea de baştină încă înainte de a împlini 14 ani. A jucat pe marile stadioane ale Europei, a fost prezent în campionate de top ale Spaniei, Italiei, Ungariei şi României şi a antrenat în Spania şi în Australia. Nu a reuşit, în schimb, să bată mingea nici măcar pe un stadion improvizat din localitatea sa de baştină, limitându-se la străduţele oraşului în anii copilăriei.
Săpând prin arhivele fotbalistice ale lumii, doctorii în ştiinţă Octavian Ţâcu şi Boris Boguş, care au editat monografia „Fotbalul în contextul transformărilor democratice din Europa de Est. Cazul Ucrainei, României şi Republicii Moldova”, au descoperit cariera impresionantă a conaţionalului nostru.
Aflându-se la Barcelona, la invitaţia fiului mai mare al fotbalistului, Silvio Simatoc, profesorul universitar Octavian Ţâcu a primit propunerea să editeze o monografie despre cariera jucătorului nostru şi să realizeze un documentar cu acest protagonist.

SILVIO SIMATOC VA VENI LA BRICENI

Tot la Barcelona, Silvio Simatoc (61 de ani) şi-a exprimat dorinţa de a vizita, pentru prima dată, oraşul Briceni, pentru a cunoaşte baştina tatălui său. Octavian Ţâcu a spus pentru „Adevărul” că va solicita atunci autorităţilor din Briceni să boteze cu numele lui Nicolae Simatoc şcoala sportivă din localitate şi o stradă din oraş. Totodată, profesorii Ţâcu şi Boguş vor propune înălţarea unui monument la Briceni, care să-l reprezinte pe legendarul fotbalist.
„Am vorbit cu preşedintele Federaţiei Moldoveneşti de Fotbal, Pavel Ciobanu, şi el ne-a asigurat că instituţia pe care o conduce ne va susţine în aceste iniţiative, posibil chiar şi financiar”, a menţionat Octavian Ţâcu.
Cariera lui Simatoc trebuie să fie o lecţie de calitate pentru fotbaliştii de astăzi.

Pavel Ciobanu,
preşedintele FMF

adevarul.ro/md

Ziarişti Online

Prof. Dr. phil. Dr. h.c. mult. al Universitatii din Aachen, istoricul Vladimir Iliescu (centru, alaturi de conducerea Academiei Romane), in exclusivitate pentru Ziaristi Online, cu ocazia lansarii “Enciclopediei regimului comunist din Romania“, in aula mare a Academiei.

“Istoricii reprezinta constiinta unei natiuni. Adevarul mai presus decat toate.” Asa si-a inceput alocutiunea istoricul originar din Cernauti in plenul Academiei, pentru a continua: “Holocaustul din Romania este o minciuna enorma pe plan cosmic”.

Prof. Vladimir Iliescu: “In Romania au avut loc persecutii impotriva evreilor, cu cifrele cele mai mari de aproximativ 100 sau 120.000 de evrei din Basarabia si Bucovina dar nu a avut loc un holocaust. Fiindca in Regat evreii au trait, si chiar si fara stea, cand l-a rugat Filderman (presedintele Uniunii Evreilor din Romania) pe Antonescu, deci ei au dus o viata aproape normala, iar din cei deportati in Transnistria multi s-au intors (printre care si Wilhelm Filderman), prin urmare nu poate fi vorba de holocaust. Holocaust a fost doar in Germania si Ungaria, care i-au trimis (pe evrei) la Auschwitz…”, spune istoricul Vladimir Iliescu, afirmand si ca a propus in plenul Academiei Romane infiintarea, impreuna cu academicianul Razvan Theodorescu, a unui club al “antisemitilor filosemiti”.

10.000 de persoane au solicitat pe străzile din Chişinău unirea Republicii Moldova cu România. Cea mai amplă manifestaţie unionistă publică din ultimii ani s-a desfăşurat în ciuda încercărilor unor formaţiuni pro-ruse şi a unor lideri politici de a împiedica prin mijloace de intimidare şi de presiune exprimarea liberă a voinţei populare, se arată într-un comunicat de presă al Platformei Civice Acțiunea 2012.
Forţele de ordine nu au permis, iniţial, accesul în scuarul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, locul de întâlnire al unioniştilor, percheziţionând toate persoanele care doreau să participe la manifestaţie şi interzicând tinerilor să ia parte la eveniment. De asemenea, mai multe autocare din raioanele republicii, care transportau unionişti spre Chişinău, au fost blocate în repetate rânduri pe traseu. La presiunea celor deja strânşi în scuar şi care scandau împotriva acestor abuzuri, autocarelor le-a fost permis accesul în oraş, dar cu o întârziere de o oră, unioniştii fiind nevoiţi să se alăture pe parcurs coloanei de manifestanţi. ,,Am fost legitimat de două ori, alături de colegii mei şi nu ni s-a permis accesul în scuarul Academiei, sub pretextul că nu am fi majori. Am fost, astfel, nevoiţi, să ne alăturăm Marşului Unirii după ce manifestanţii au părăsit scuarul”, a declarat Elena Matei, elevă la Liceul ,,Gheorghe Asachi” din Chişinău.
Reprezentantul Platformei Civice ,,Acţiunea 2012”, Constantin Codreanu, a declarat că a sosit vremea demarării procesului de unificare a celor două state româneşti. ,,Am încredere că participarea masivă la Marşul Unirii va responsabiliza factorii decizionali de pe ambele maluri ale Prutului şi va constitui fundamentul în iniţierea procedurilor de unificare de facto a Republicii Moldova cu România”, a punctat acesta.
Cei peste 10000 de unionişti au demonstrat unor oameni politici de la Chişinău, precum premierul Vlad Filat, că inamicii unui stat sunt aceia care se împotrivesc sau care ignoră doleanţele cetăţenilor lui şi nu aceia care îşi exercită dreptul de a şi le exterioriza public. În acest sens, numeroşi oameni de cultură, formatori de opinie, istorici sau politicieni s-au alăturat acţiunii stradale pentru a sprijini dezideratul reîntregirii naţionale, formând un Cordon al Libertăţii.
În cadrul marşului unionist, toţi participanţii au prezentat o serie revendicări comune pentru asigurarea direcţiei europene a Republicii Moldova: revizuirea Constituţiei prin schimbarea denumirii limbii de stat în limba română, soluţionarea conflictului transnistrean, respectarea dreptului minorităţilor la conservarea limbii şi culturii conform normelor europene şi scoaterea Partidului Comuniştilor în afara legii.
Marşul Unirii a fost organizat de Platforma Civică Acţiunea 2012, o coaliţie de peste 30 de organizaţii non-guvernamentale şi grupuri de iniţiativă din România, Republica Moldova, alte ţări europene şi din Statele Unite ale Americii, care susţin unirea Republicii Moldova cu România şi militează pentru realizarea obiectivului generaţiilor trecute, prezente şi viitoare de regăsire a românilor de pe cele două maluri ale Prutului în cadrul aceluiaşi stat. Un marş unionist similar va avea loc în Bucureşti pe data de 21 octombrie 2012, cu obiectivul de a sensibiliza opinia publică din România referitor la necesitatea Unirii.

EUGEN DOGA, MIHAI CIMPOI, NICOLAE DABIJA, MARIA SARABAŞ, IULIAN FILIP, NICOLAE NEGRU, PETRU BOGATU

Adevăratele elite ale Republicii Moldova susțin Marşul Unirii. Academicieni, actori, artişti, jurnalişti, analişti politici cunoscuţi invită cetăţenii Republicii Moldova pe 16 septembrie în Chişinău pentru cauza unirii cu România.
Alexandru Moşanu, preşedintele primului Parlament al Republicii Moldova, maestrul Eugen Doga, Nicolae Negru (proaspăt deţinător al distincţiei “Ordinul Republicii”), Petru Bogatu, Nicolae Dabija, Mihai Cimpoi, Iulian Filip, Maria Sarabaş, Cornel Ilie (Vunk), Vlad Logigan (actorul din “Nuntă în Basarabia”) apar într-un clip realizat de Platforma Civică „Acţiunea 2012” pentru promovarea ideii marşului din 16 septembrie.
Având pe fundal piesa „Codrii mei bătrâni” interpretată de maestrul Eugen Doga, vedetele au opinat că e de datoria fiecărui patriot din Republica Moldova să fie în stradă, pentru libertatea de exprimare, pentru unire şi pentru Uniunea Europeană. Cîntăreaţa de muzică populară, Maria Sarabaş, crede că: „Acel om care se respectă trebuie să lupte pentru demnitatea sa, pentru identitatea sa de naţiune. Este datoria civică a fiecărui cetăţean din Republica Moldva de a fi alături de această organizaţie de tineret Acţiunea 2012 pentru faptul că tineretului îi aparţine viitorul. Viitorul RM este doar alături de România în UE.”. „După ce a fost înlăturată sârma ghimpată de pe Prut, care ne-a despărţit câteva decenii, e timpul să scoatem sârma şi din capetele noastre” este de părere analistul politic Nicolae Negru. Maestrul Eugen Doga spune că s-a tăcut cu privire la unirea celor două state româneşti timp de două decenii: “Eu cred în această acţiune care se va face la noi şi eu cred că nu este prima, dar sper că nu va fi şi ultima, dar aş dori ca să fie mai repede să ajungem la scopul la care visăm.”.
Cu ocazia concertului susţinut la Chişinău pe 31 august, solistul trupei Vunk, Cornel Ilie, a afirmat: “Sunt român ca şi voi, vă rog, pe 16 septembrie aduceţi România acasă.”. De la Bucureşti, actorul principal din filmul Nunta în Basarabia, Vlad Logigan, a repetat chemarea.
Petru Bogatu consideră că Unirea este o stare de normalitate pentru neamul românesc. Poetul Iulian Filip crede că “Cine poate să o facă, cine poate să realizeze întregirea, Unirea, şi cu siguranţă poate duce această cruce, să o facă.”. Academicianul Mihai Cimpoi salută marşul în contextul nevoii Republicii Moldova de aderare la spaţiul european. Un alt celebru academician, Nicolae Dabija, invită oamenii „Trebuie să dovedim că suntem mulţi, uniţi şi puternici. Vă invit, dragi prieteni, la 16 septembrie să fim împreună în centrul Chişinăului.”.
Manifestaţia pentru unirea Republicii Moldova cu România va începe duminică, 16 septembrie, la ora 14.00 de la Academia de Ştiinţe a Moldovei. Peste 10 000 de persoane şi-au anunţat prezenţa, potrivit organizatorilor.