MĂRTURII LINGVISTICE ALE ROMÎNITĂŢII ANTICE

Petre Morar – Noi nu suntem latini

6.1. Europa pre-latina.
Rominitatea contemporana este un factor important in ecuatia lingvistica si demografica contemporana stabilita intre cele trei familii lingvistice europene : rominica, Teutonica si slava. Valurile istoriei au adus si alte popoare in preajma, dar din punct vedere lingvistic si rasial nu sint europene, chiar daca azi traiesc in Europa, cum ar fi grecii, Finlandezii, maghiarii, tiganii si turcii.
Grecii sint cel mai vechi popor ne-european stabilit in Europa in antichitate, deci foarte greu de clasificat drept ne-european la ora actuala. La infatisare sint inca diferiti de ceea ce este tipic european, dar limba lor face azi parte din marea familie Euro-Asiana, in urma influentei rominice pe care o vor suferi peste milenii.
Grecii au sosit in Europa de undeva din Asia, poate zona Marii Caspice, pe la 2500 i.e.n. Grecii sustin ca au sosit in trei valuri succesive, dar noi vom demonstra mai jos ca valul al doilea care intra in Grecia la 1900 i.e.n., sub conducerea regelui Ion (ionieni), erau arieni-carpatini, iar valul care intra in Grecia la 1100 i.e.n. sub conducerea regelui Doru (Dorieni) erau din nou arieni-carpatini. Prin urmare, grecii ar trebui sa-si reconsidere si ei radacinile, din moment ce se trag dintr-un singur val grecesc initial, dupa care urmeaza valuri succesive de arieni-carpatini. Prin valurile de popoare rominice care cuceresc toata Grecia, cultura ariana carpatina va patrunde in toata zona Egeana, ajungind a fi cunoscuta sub numele de Legendele Olimpului. Limba ariana-carpatina din zona Egee va deveni faimoasa pina in Orientul Mijlociu sub numele de limba ioniana, pe nedrept catalogata drept „greaca veche”. Tot prin prezenta Egeana a poporului arian-carpatin, limba greaca in sine va deveni o limba noua, clasificata in ziua de azi drept Euro-Asiana.
Singurul loc unde grecii initiali si-au putut forta intrarea a fost insulele Marii Egee pe care le-au cucerit si colonizat. De remarcat ca la sosirea lor in Europa nici acele insule Egeene nu erau pustii ci locuite de misteriosul popor la care grecii de mai tirziu se refera drept pelasgi. Grecii se aseaza deci printre pelasgi care intemeiasera cea mai avansata civilizatie antica din lume si care desi fusese lovita irecuperabil prin scufundarea Atlantidei, primeste lovitura de gratie prin sosirea grecilor. omenirea va cunoaste un nivel de dezvoltare similar civilizatiei Pelasge abia 3000 de ani mai tirziu.
Influenta culturii stravechi a pelasgilor asupra a ceea ce va deveni cultura azi cunoscuta drept „greaca”, ca si influenta rominica-vedica asupra acelorasi greci, urmeaza fi de analizat de acum inainte. Noi vom face referiri doar la vedismul rominesc asupra Greciei antice, demonstrind ca olimpul „grec” nu este decit varianta Egeana a panteonului arian, raspindit deja la scara europeana la sosirea grecilor in Europa.
Dupa asezarea lor pe insulele Egeene, grecii incearca constant sa patrunda in Europa catre nord, dar sansele lor de a intra in Balcani sint risipite de catre poporul rominic antic, care avea acele paminturi in stapinire din vremuri stravechi.
In afara presiunii grecesti antice, nu exista un alt factor major in viata Europei balcanice si Dunarene de la 1000 i.e.n. care sa necesite asezari de noi echilibruri rasiale sau lingvistice. Ne punem intrebarea cum arata fata Europei de acum 3000 de ani sau 1000 i.e.n. din punct de vedere lingvistic? Data este importanta, deoarece este mai veche decit intemeierea Romei pe la 700 i.e.n. si mai veche decit migrarea grecilor de la insule catre continentul european, dupa 800 i.e.n. La 1000 i.e.n. putem limita influentele grecesti si latine asupra Europei.
vom arata mai jos ca intregul sud european de acum 3000 de ani, de la Atlantic la Asia Mica, vorbea o limba unitara ariana-carpatina pe care o numim limba rominica primordiala si anume: a) ilirii, sau albanezii de azi, se trag din spatiul Carpato-Dunarean b) macedonenii se trag din spatiul Carpato-Dunarean c) troienii si toata regiunea Asia Mica, se trag din spatiul Carpato-Dunarean d) Italienii pre-latini se trag din Tracia, deci tot din spatiul Carpato-Dunarean; e) galii si toata regiunea Galia, Franta de azi, se trag din spatiul Carpato-Dunarean; f) ibericii, Spania de azi, se trag tot din spatiul Carpato-Dunarean. Toate aceste popoare izvorasc de la noi si vorbeau limbi rominice-ariene, unde latina este doar un dialect facut celebru prin imperiul Roman.

6.2. Celtii, vestul Europei
De la panonia spre vest, in zona dintre Alpi si Dunare, incepea tara celtilor, intinsa peste Franta de azi si pina in Iberia. Ce stim depre ei?
Celtii apar in documente istorice scrise pe la 600 i.e.n. mentionati ca facind comert cu grecii de unde importau obiecte. [EB:CELT] : „… Se pare ca cei bogati (celtii), care controlau drumurile de comert de-a lungul riurilor Ron, Sena, Rin si Dunare erau elementul predominant si unificator al celtilor”. observam ca Dunarea apare din nou ca element esential in definirea relatiilor europene, ceea ce este firesc. Egiptenii erau de un singur neam de-a lungul Nilului pe o lungime de citeva ori mai mare, indienii erau de un singur neam de-a lungul Indusului si Gangelui pe lungimi de citeva ori mai mari, la fel Chinezii de-a lungul fluviului Galben. Dunarea nu este si nu poate fi o exceptie in aceasta regula a dezvoltarii rominismului arian, ajuns mondial.
De-a lungul marilor fluvii continentale s-au nascut si crescut marile civilizatii umane, omogene pe tot cursul acelor fluvii, din timpuri imemoriabile. Dunarea este garantia ca poporul de la gurile Dunarii din
Moldova si Basarabia, din Regat, Oltenia, Banat, Panonia si adinc in vestul Europei erau de un singur neam, cel arian-carpatin stravechi, pe ambele maluri ale zeitei Danu.
Celtii aveau contacte cu Dacia si Tracia din moment ce faceau comert cu Grecia de-a lungul Dunarii. Noi stim pe de alta parte ca intregul Balcan era rominizat dintotdeauna. Are sens ca celtii se invecinau cu un popor ne-rominic, imediat la marginea iliriei, pe Dunare in sus adinc in panonia? Evident ca nu, mai ales in conditiile antice cind expansiunea se facea din aproape in aproape, intotdeauna pornind de pe Dunarea spatiului carpatin, mergind pe Dunare in amonte.
Celtii erau tot un popor rominic, izvorit din marea expansiune ce a cuprins Macedonia si Anatolia. Eu as spune ca expansiunea vestica a avut loc mai intens decit cea estica, fiind favorizata de cursul Dunarii, care lipseste in directia estica. in aceasta ipoteza, confirmata cultural de dezvoltarea civilizatiilor de-a lungul fluviilor, zona pe care o numim azi Europa „latina” era Europa rominica cu mii de ani inainte de intemeierea Romei.
[EB:CELT] : „Stramosii acestor razboinici pot fi trasati pe la 700 i.e.n. in zona Bavaria si Boemia de unde s-au miscat catre vest… de-a lungul Dunarii si peste Rin, adinc in Franta si apoi spre Spania si Anglia”. Dunarea este din nou calea vitala europeana.
Nu va lasati inselati de numele Bavaria si restul folosite mai sus, fiind doar inselatoare si politice, deoarece Teutonii erau inca in nordul european, nefiind nici urma de ei la ora respectiva pe valea Rinului. Teutonii coboara si ocupa acele zone 1000 de ani mai tirziu. De asemenea, numele Anglia nu inseamna nimic, fiind numele latin de mai tirziu al insulei Britanice. De ce oare [BRITANICA] foloseste numele „Bavaria” pentru celtii de la 1000 i.e.n. si numele „populatia ne-maghiara din Panonia” pentru rominii de la 1000 e.n.? Va las pe voi sa raspundeti !
sensul propozitiei de mai sus este ca celtii, proveniti de pe Dunarea de sus, coborau pe valea Rinului patrunzind in iberia pina la Atlantic si trecind canalul Minecii pe insula Britanica.
Pe insula Britanica, celtii au avut o prezenta masiva, care se concretizeaza in existenta limbilor numite Gaelice, cea din Irlanda, Scotia, Tara Galilor si alte regiuni. Limba Gaelica era dominanta in toate zonele de mai sus cu doar secole in urma, dar a fost in ultimul timp marginalizata de catre expansiunea englezilor si a limbii engleze peste toate celelalte regiuni, ceea ce le-a impins pina aproape de disparitie. Exista in ultimul timp o tendinta de redesteptare a vechilor valori, din care limba Gaelica, de provenienta Carpato-Dunareana, este cea mai importanta. Cercetari lingvistice mai recente incearca sa lege limba Gaelica de familia latina sau ilirica (alba), limba pe care [BRITANICA] o presupune in mod eronat ca fiind limba majora europeana. Limba alba si Latina nu erau decit ramuri ale limbii rominice din spatiul Carpato-Dunarean. Celtii nu sint nici ei o exceptie, iar limba aproape pierduta azi trebuie sa-si caute radacinile tot la noi. Cine vrea sa se convinga, trebuie sa deschida un dictionar de Gaelica si sa observe cuvintele rominesti care sint simplu stilcite pe Elnglezeste.
Din moment ce se miscau pe Dunare in sus, evident ca celtii veneau de pe Dunarea de Jos, deci iata cum tot mai mult se profileaza originea lor rominica. [EB:CELT] : „Este foarte probabil ca stramosii lor vorbeau un dialect din care provenea celtica si au sustinut institutiile de esenta ariana care-i leaga pe celti de italici si alte popoare ariene mai Estice”. Doamne ajuta, celtii sint legati de poporul italic si de poporul „mai estici” decit italicii.
A nu se confunda numele de „popor italic” cu numele de latin sau roman, deoarece Roma nu este inca fondata sau a fost abia fondata. poporul italic este ceea ce au gasit latinii la sosirea lor in Italia, vecinii pe care-i vor cuceri in secolele urmatoare. Celtii se leaga cumva de acesti italici pre-latini.
[EB] a constatat din ramasite culturale ca celtii pot fi asociati cu italicii pre-latini si cu „popoare ariene mai estice”. Observati cum [BRITANICA] nu pune degetul pe rana si foloseşte o expresie generica de „mai estici”, desi la acel timp dacii erau atestati drept „cel mai mare popor” din Europa. Ce este mai estic decit italia? iliria (Albania), panonia, Balcanii, Macedonia, Tracia, Dacia si Anatolia, toata zona Dunareana de mijloc si de jos. Nu putem astepta ca [EB] sa ne scrie istoria, dar faptele sint acolo, doar sa fie intelese, corelate si interpretate corect. Expansiunea umana din spatiul Carpato-Dunarean a avut si o componenta vestica puternica prin vestitii si misteriosii celti raspinditi pina la oceanul Atlantic.
În secolele care urmeaza ii aflam pe celti (in sens invers) patrunzind in italia, traversind Balcanii, trecind in Asia Mica, etc. pe la 100 i.e.n. ii gasim intinsi de la Alpi si Rin pina la Atlantic dar amenintati din doua parti : latinii dinspre sud si Teutonii dinspre nord care isi fac aparitia in Europa de sud, amindoi incepind o politica de expansiune. Teutonii i-au lovit primii in zona Boemia, apoi si latinii care ies in zona trans-Alpina.
„Sistemul social (celt) era triplu, format din rege, preotime, aristocratia razboinica si tarani liberi”. Aceasta structura sociala aminteste perfect de Dacia strabuna. „Barbatii purtau pantaloni, poate de inovaţie estica, atestati pe la 300 i.e.n. dar de obicei purtau o tunica cu curea…”. Apare din nou expresia „poate estica” care inseamna ca [BRITANICA] se mai indoieste inca de originea daca a itarilor Ardeleni sau gacilor Maramureseni ! desi sint sculptati pe Columna Traiana. Numai dacii la sfirsit de era europeana poarta pantaloni si opinci, toate celelalte neamuri, inclusiv latinii, poarta camasa lunga numita tunica.
In mod consecvent [BRITANICA] minimizeaza rolul esential al spatiului Carpato-Dunarean in devenirea Europei, prin omisiune, prin exprimari generice, prin opozitie si prin alternative improbabile. Dacia este referita generic „mai estica” cind este vorba despre originea celtilor. Cioarecii Ardeleni sint referiti tot generic, drept o inventie „poate mai estica” (sa fie oare iranul, sau india, sau Japonia?). La Troia se spune tot generic ca arienii veneau „dinspre nord” (sa fie oare Scandinavia sau Polul Nord?) desi la nord de Troia erau doar Balcanii si spatiul Carpato-Dunarean. La Grecia se spune, prin alternativa de nume pentru „Balcani”, ca valul arian venea „dinspre Grecia continentala”. Tot la Grecia se spune ca valul arian a adus roata olarului „sau doar a coincis cu aceasta (venirea arienilor)”, semanind indoiala printr-o remarca gratuita. La Panonia se spune prin opozitie „populatia ne¬maghiara” la rominii din Panonia la venirea maghiarilor ! La Dacia se spune ca „era slab populata” desi la 500 i.e.n. Dacii sint atestati drept „cel mai mare popor european”. Tonul general din [BRITANICA] este de discreditare a spatiului Carpato-Dunarean ca origine umana, lingvistica si culturala a Europei. Subliniez din nou, nu vorbesc de ignorare a Daciei strabune, ignorare de care si noi sintem vinovati pina acum, ci de discreditare consecventa a acesteia.
Daca celtii au pantaloni pe ei la 300 i.e.n. inseamna ca erau Daci. Daca purtau pantaloni, evident ca le spuneau tot romineste, spunindu-le la pantaloni „itari”, sau „cioareci”, sau „gaci”, deoarece alte neamuri nu aveau nici itari si nici o vorba pentru itari.
[EB:CELT] : „Celtii erau ospitalieri, iubitori de petreceri, beuturi, certuri si incapabili de actiuni concertate prelungi”. Cu asemenea descriere psihologica este imposibil sa fie departe de geto-daci. Cultural si ca origine Dunareana, celtii sint de neam arian-rominic. Prin limba pe care o vorbeau celtii, intreaga Europa de pina la Atlantic la sfirsitul erei trecute vorbea limba rominica.
Deducem din sursele istorice la indemina publica ca acum 3000 de ani intreaga Europa sudica de la hotarele Daciei pina la oceanul Atlantic se tragea din spatiul Carpato-Dunarean, din poporul arian-carpatin, vorbind o limba comuna, limba rominica. Ceea ce a legat aceste informatii intre ele este renuntarea la ipoteza absurda a disparitiei dacilor sub latini si plasarea dacilor ca element esential si unificator al Europei pre-latine.

6.3. Galia sau Franta
Destinul galilor este impletit dureros cu destinul dacilor, deoarece se considera la ora actuala ca francezii si limba franceza provin din latini printr-un proces absurd de disparitie istorica a galilor care populau Galia la sosirea puterii romane asupra lor pe la 100 i.e.n. Noi ne indoim de originea „latina” a francezilor si cautam prin documentele istorice fapte care sa ne faca sa intelegem „disparitia” stramosilor francezilor.
Franta a fost locuita de catre Omul European din timpuri imemoriabile, dar perioada Neolitica este cea care va determina viitorul sudului Europei pe tarim demografic, lingvistic, economic si cultural. Ca sa precizam, Neoliticul vine cu prezenta pietrei slefuite, unelte de inalta calitate, care au inlocuit uneltele mai grosolane facute din piatra cioplita. Ca datare temporala, Perioada Neolitica incepe la perioade de timp diferite in Europa, pe masura ce mareata cultura Carpato-Dunareana se raspindea in restul Europei. Vestul si nordul Europei tind sa fie pina la 1000 de ani in urma spatiului Carpato-Dunarean, aceasta fiind perioada de timp necesara raspindirii inovatiilor tehnologice.
[EB,FRANCE] : „Cunostiintele cultivarii cerealelor si a cresterii animalelor a sosit relativ tirziu in Franta venind pa calea Dunare-Rin si Ron-Sena”. De remarcat aici ca este inregistrata o cale estica si o cale sudica de penetrare in Franta. Calea estica este direct Dunareana, dinspre Dacia straveche pe Dunare in sus si apoi pe Rin in jos. Calea sudica vine de pe coasta Mediteraneana care analog Dunarii usureaza deplasarile umane. Gura Ronului este doar la zile de mers de-a lungul plajei dinspre Italia deci influenta venita dinspre sud este tot est-europeana. Noi stim ca cele mai vechi urme de cultivare de cereale si crestere de animale in Europa vin din zona Banat-Panonia, de la gurile Dunarii si Basarabia, deci la raspindirea lor in Franta aceste cunostiinte provin din spatiul Carpato-Dunarean.
Numai deplasarea oamenilor putea aduce noi cunostiinte, deci Dunarenii in sine ajung in Franta, ceea ce inseamna ca agricultura vine si cu prezenta fizica a Dunarenilor, precum si a limbii carpatine.
In jur de 4000 i.e.n., pe filiera Dunareana „vin citeva grupuri nomade de Dunareni practicind agricultura si producind ceramica”. Eu personal ma indoiesc ca Dunarenii erau nomazi, deoarece in primul rind nu au fost niciodata, apoi produceau ceramica ceea ce este iar impotriva caracterului nomad. Erau mai degraba Dunareni in expansiune dinspre spatiul Carpato-Dunarean catre vest. Cam la acelasi timp apare si un val sudic in Franta, evident dinspre Italia. In [BRITANICA] se gaseste o confuzie constanta intre cultura casnica si nomaditate.
„In jur de 2000 i.e.n. cunostiinte metalurgice despre aur, cupru si alama au venit in Franta si dinspre est si dinspre sud”. observati influxul continuu de inventii si descoperiri dinspre spatiul Carpato-Dunarean catre Franta de-a lungul mileniilor. Evident ca intre cultivatorii timpurii de la 4000 i.e.n. si metalurgia de la 2000 i.e.n. nu a fost o epoca moarta, ci un flux continuu uman dinspre Dacia catre Franta, si pe la nord de Alpi pe valea Dunarii, si pe la sud de Alpi pe coasta Mediteranei.
„O miscare umana dinspre est este demonstrata de ritul inmormintarilor individuale sub mormane rotunde … pe la 1400 i.e.n”. Deci influxul dinspre est continua de-a lungul mileniilor aducind noi influente estice. „Prezenta obiectelor de bronz din aceasta perioada demonstreaza . utilizarea armelor si ornamentelor de origine central-europeand”. Vedem cum influentele Dunarii de Sus continua sa inunde Franta de-a lungul mileniilor. „In ultimul mileniu inaintea erei noastre are loc o alta migratie masiva dinspre est a unei populatii care practica un mod sedentar de agricultura…”. Sintem deci dupa 1000 i.e.n., ne apropie de zorii noii ere iar miscare Dunarenilor catre Franta continua.
„Cunostiintele metalurgice despre bronz si fier ajung in Franta dinspre est si sud in jur de 800-600 i.e.n”. Vedem cum in mod constant, de la agricultura, la cresterea animalelor si la producerea fierului, cunostiintele tehnologice din spatiul Carpato-Dunarean se raspindesc catre Franta de-a lungul a 4000 de ani de istorie intr-un flux continuu. Aceasta demonstreaza fara echivoc originea Carpato-Dunareana a populatiei Frantei de la inceputul erei noastre cind incepe marea cucerire latina a Europei.
La sosirea latinilor in Franta pe la 100 i.e.n., cei numit gali aveau deja in spate 4000 de ani de istorie si provenienta Carpato-Dunareana. Care este destinul lor sub puterea romana?
„Cucerirea intregii Galii de catre Cezar pe la 50 i.e.n. a fost usurata de lipsa de unitate a galilor”. .lata cum si pe plan psihologic galii sint tot de natura carpatina. galilor nu le-a placut nici lor puterea centralizata, vazuta aici ca lipsa de unitate. Sa ne amintim ca la aceeasi perioada de timp Burebista uneste pe toti rominii cu forta intr-un imperiu formidabil dar sfirseste asasinat. Nici dacilor si nici galilor nu le placea si nu acceptau puterea centralizata. Se ajungea de multe ori ca aveai un rege local la citeva sate de pe o vale mai larga ! La sosirea maghiarilor in Panonia 1000 de ani mai tirziu, erau multime de regi locali pe care maghiarii ii inving unul dupa altul, deci din nou rominii nu accepta un sistem centralizat de guvernare. Vedem aici o unitate de gindire si simtire intre daci si gali, manifestata in respingerea organizarii statale si a puterii centralizate.
„Populatia galica si-a mentinut identitatea (sub guvernare romana) sub forma de civitates sau comunitate locala”. Acesta este unul dintre marile secrete ale succesului raspindirii puterii Romei in lume : romanii se foloseau de structurile puterii locale din zonele cucerite ca sa-si mentina si extinda dominatia. Pentru populatiile locale nu se vedea o diferenta prea mare, in sensul ca in loc de a-si plati impozitele unui rege local, le plateau acum Romei. Sistemul acesta a fost folosit peste tot in Imperiul Roman, din Anglia, peste Dacia, in Palestina si Maroc.
Galii isi mentin deci identitatea desi sint administrati de catre Roma. Ce se intimpla cu ei in continuare? „Pe masura ce galii au inceput sa se bucure de beneficiile civilizatiei romane, latina a inlocuit treptat limba galilor”. observati enormitate acestei afirmatii, unde galii isi „uita” limba definitiv, in toata Galia, de la Mediterana la Marea nordului, de la Spania la Alpi, de dragul frumusetii civilizatiei Romei ! Nu numai ca invata nologismul „baia publica” si „catapulta” dar invata un nou nume pentru „mama” si pentru „tata”, pentru toate relatiile de familie si toate obiectele pe care le denumeau de vreo 4000 de ani !
Enormitatea disparitiei limbii dacilor se aplica si la disparitia limbii galilor. De ce se afirma „disparitia” limbii galilor sub administratia latina? Pentru ca nu exista la ora actuala nici o urma de limba pre-latina si ne-latina in Franta. lata cum dacii si galii isi leaga destinele unii de altii in mod paradoxal : galii provin tot din Dacia si asemenea dacilor urmele lor sint „sterse” din istorie prin simpla administrare romana a Daciei si a Galiei.
Urmele lingvistice ale galilor, ca si a dacilor de altfel, nu pot fi trasate inainte de latina, pentru ca galii, de origine milenara daca, vorbeau tot limba rominica a spatiului Carpato-Dunarean, limba pe care o vorbeau si romanii sub forma dialectului latin.
Sa vedem in continuare care este opinia [EB] : „Dupa cucerirea romana, latina s-a raspindit rapid in toata Galia”. Afirmatia de mai sus este gratuita, deoarece nu se bazeaza pe fapte sau documente, ci doar incearca sa explice cum toata Franta de azi este „latinizata”. Raspindirea rapida a unei limbi acum 2000 de ani era o imposibilitate demografica si lingvistica. Limba ariana-rominica s-a raspindit in toata Europa pina la Atlantic intr-o perioada de peste 3000 de ani ! iar aici ni se spune ca latina s-a raspindit „rapid”. De ce latina nu s-a raspindit rapid in Anglia? Ce mijloace de raspindire rapida avea latina?
La ora actuala avem vreo 100 de ani de raspindire globala a limbii engleze prin mijloace de neimaginat pe vremea latina, de la radio la Internet si totusi lumea nu este mai anglizata decit in urma cu 100 de ani. Engleza are raspindire mondiala, se vorbeste in orice colt din lume, este limba oficiala a afacerilor contemporane, dar rominii vorbesc tot romineste iar japonezii vorbesc tot japoneza. De cit timp este nevoie pentru romina sa devina un dialect englez sau pentru japoneza sa fie disparuta de pe Tera sub o fata englezata?
Pe vremea romana, limba putea circula numai prin vorbitorii ei nativi, latinii. De citi latini era nevoie pentru ca galii sa-si uite ultimul cuvint din limba? Este alt exemplu bine cunoscut la care sa ne putem raporta?
Omul Rosu din America a fost navalit in proportie de 100 la 1 de catre Fata Palida din Europa, cu aproape o jumatate de mileniu in urma. Limbile europene vorbite erau diferite, dar in America de nord limba engleza a devenit pe departe dominanta. Ce s-a intimplat cu limba autohtona americana, la o proportie de 100 la 1 de navalitori, dupa secolul tehnologic si informational, dupa presiunea imensa a mijloacelor moderne de comunicatie in masa, etc.? La ora actuala majoritatea indienilor americani vorbesc si inteleg limba engleza dar limbile lor originale exista inca ca si limbi vorbite si vii, devenind intre timp materii obligatorii la scoala, deci n-au fost inca „inlocuite” de limba engleza.
Latinii nu erau nici o fractiune din numarul galilor, nu aveau mijloacele moderne, dar limba latina s-a raspindit „rapid” potrivit [EB]. Fanteziile lingvistice din [BRITANICA] nu se opresc aici : [EB,FRENCH] : „latinizarea (Galiei) a fost rapida si totala desi romanii nu au facut nici un efort concertat de a-si impune limba (latina) iar dialectele celtice au disparut prin ne-folosire”. Ca sa vedeti, galii vorbind prea multa latina, au uitat sa mai vorbeasca propria lor limba ! Galii s-au adunat de la mic la mare la portile Parisului ca sa-si ia in primire abecedarul de latina, cam cum au facut si dacii la Alba Iulia si au invatat latina repede-repede chiar in ciuda latinilor insisi !
[BRITANICA] trebuie sa aiba o explicatie pentru acest proces fantezist, altfel nu l-ar afirma aici si anume „latina s-a bucurat de toate avantajele psihologice si materiale ca limba a celui mai puternic … „. Englezii au invatat lectia aceasta de istorie in India, unde indianul slugarnic prefera engleza proprii lui limbi materne ca sa para mai inteligent decit este, crezind ca se confunda astfel cu propriul sau cuceritor, devenind din invins, invingator. Tot englezii incearca sa adapteze experienta lor indiana la Iberia, Galia si Dacia timpului roman, jignindu-i pe iberici, gali si daci ca si-ar fi uitat limba lor din slugarnicie fata da Roma si frumoasa limba latina. Oare englezii au fost mai putin slugarnici fata de latina imperiului incit nu s-au latinizat nici intr-o jumatate de mileniu de ocupatie romana? Latina nu s-a bucurat oare de avantajele limbii celui mai puternic si in Anglia? Englezii nu s-au latinizat, fiind mai demni decit galii si dacii? Afirmatiile de mai sus sint gratuite si provin numai din binecunoscuta infumurare englezeasca.
[EB,FRANCE] : „Sintaxa sa (franceza) este analitica iar vocabularul provine in marea sa majoritate din latina populara, imbogatit dupa secolul XIV cu cuvinte din latina clasica”. Daca va amintiti din discutia despre Dacia, [EB] sustine ca limba romina se trage din latina provinciala. Acum se spune ca si franceza ar proveni din latina populara si nu latina de la capitoliu. Ce face romina si franceza sa para a proveni din latina populara? Este faptul ca
nici romina si nici franceza nu provin din nici un fel de latina, ci din limba ariana-rominica din antichitate numita latina populara, din care si latina facea parte ca un dialect rominic.
Recent pe scara istorica, limba franceza a fost pervertita printr-o politica deschisa de latinizare clasica dupa secolul XIV. Asa se explica de ce la ora actuala francezii folosesc pentru „frumos” cuvintul „beau” si „belle” care provin din latinescul „bello”, pe cind spaniolii de exemplu spun inca tot „hermoso”. De aici mai provine si faptul ca un vorbitor nativ de romina intelege spaniola mai bine decit intelege franceza, pentru ca franceza a fost fortat latinizata cu citeva secole in urma.
In acest capitol am adunat documente care dovedesc fara echivoc ca teritoriul Frantei de azi era acum 2000 de ani locuit de popoare provenind din spatiul Carpato-Dunarean, intr-un proces care este dovedit arheologic ca inceput acum 6000 de ani si care a durat pina pe la inceputul erei noastre. Dupa 4000 de ani de influenta continua Carpato-Dunareana, galii vorbeau o limba rominica pe vremea cind au fost cuceriti de catre romani. In Galia, ca si in Dacia de altfel, romanii nu au intilnit un popor strain, ci un popor cu care ei latinii erau inruditi prin origine si limba.
6.4. Iberia sau Spania
Destinul ibericilor este impletit dureros cu destinul dacilor, deoarece se considera la ora actuala ca spaniolii si limba spaniola provin din latini si latina printr-un proces absurd de disparitie istorica a ibericilor care populau Iberia la sosirea puterii romane asupra lor pe la 100 i.e.n. Noi ne indoim de originea „latina” a spaniolilor si cautam prin documentele istorice fapte care sa ne face sa intelegem „disparitia” stramosilor ibericilor.
Am documentat mai sus cum valuri peste valuri de popoare Dunarene duc dezvoltari tehnologice din spatiul Carpato-Dunarean in Galia, de la cresterea animalelor domestice de la 4000 i.e.n. la tehnologia fierului de la 600 i.e.n., pentru o perioada istorica de 4000 de ani. Galia era doar unul dintre locurile unde acesti Dunareni s-au asezat, capatul raspindirii lor europene vestice fiind tarmurile Atlantice din Spania si Portugalia de astazi.
Urmele umane din Spania merg inapoi la zorii aparitiei omului pe Tera, care se crede a fi intrat Spania tot pe filiera europeana. Se pare ca Omul de Neandertal a disparut din Spania in timpul ultimei ere glaciare, spre deosebire de Omul Sapiens care era mult mai adaptabil si a rezistat glaciatiunii. [EB,SPAIN] : „Cultura Solutrean s-a extins din Europa de est in Franta si Spania”. Sintem acum in perioada Paleolitica care urmeaza ultima glaciatiune in Europa de acum peste 10.000 de ani in urma. Chiar la aceasta data timpurie Spania este populata de catre oameni venind din Europa de est.
Perioada Neolitica moderna, cea a pietrei slefuite de acum vreo 5000 de ani, marcheaza un nou flux de cultura si populatii din estul Europei. [EB,SPAIN] : „Securi neolitice de piatra slefuita incep sa apara (in Spania) si emigranti dinspre est . au introdus ceramica, metalele moi, agricultura, cresterea animalelor domestice si fabricarea hainelor”. Sa nu scapam din vedere valurile umane similare care au patruns in Franta, putin mai inaintea Spaniei. Toate culturile care patrund in Franta dinspre spatiul Carpato-Dunarean, se raspindesc mai departe catre Spania in urmatoarele citeva secole. „Culturile megalitice si exploatarea metalelor au atins coasta Atlantica si se pare ca sint de influenta estica directa”. Nici Spania nu este capatul drumului Dunarenilor, care nu se opresc decit la malul oceanului Atlantic.
[EB:EUROPE] : „Comunitati Neolitice se raspindesc dinspre Anatolia spre vest de-a lungul sudului Europei … si ocupa zonele de coasta ale Iberiei pe la 5000-4000 i.e.n”. In acest context Anatolia este incorect crezuta drept originea acestora popoare Neolitice. Anatolia doar seamana in cultura ei cu ceea ce a ajuns in Spania, dar si Anatolia, la frontiera Traciei, provine demografic si cultural tot din spatiul Carpato-Dunarean. Prin determinismul sau geografic, Anatolia este un loc unde o cultura se poate extinde, dar nu un loc unde o cultura poate origina, fiind prea saraca in resurse materiale pentru asa ceva. Cum poate [BRITANICA] crede ca Anatolia, mica si saraca in resurse, se poate extinde pina la oceanul Atlantic?! pe cind spatiul Carpato-Dunarean aflat intre Anatolia estica si Spania vestica ofera resurse nelimitate? De ce nu este clar ca atit Anatolia, cit si Spania, sint doar extremele expansiunii poporului carpatin? De ce nu este evident ca originea Europei nu poate fi decit Dunarea?
[EB:EUROPE] : „La sfirsitul mileniului trei i.e.n. conexiunile estice au fost reinoite pentru un timp scurt prin noi colonisti . care prelucrau cuprul. Influenta acestui nou element asupra populatiei existente a fost larg raspindit”. Sintem deci inainte de 2000 i.e.n. cind noi si puternice influente din estul Europei patrund in Iberia. Este vorba despre acelasi val tracic care fondeaza Troia pe la 2900 i.e.n., patrunde pina la insulele grecesti pe la 2600 i.e.n. si ajunge in Iberia pe la 2100 i.e.n. In mod constant inregistram o perioada de 500 la 1000 de ani pentru raspindirea valurilor umane pornite din spatiul Carpato-Dunarean catre capatul vestic al continentului. Franta este intotdeauna atinsa citeva secole inaintea Iberiei.
Dupa 1000 i.e.n. celtii, populatie Dunareana din Banat si Panonia, patrund pina in Spania si Portugalia. [EB,SPAIN] : „Dupa 900 i.e.n. celtii incep sa se infiltreze peste Pirinei. … Pe la 600-400 i.e.n. culturile celte ale Epocii Fierului erau stabilite adinc in Galicia si nordul Portugaliei”. Vedem cum valurile de popoare in expansiune, pornite din spatiul Carpato-Dunarean populeaza toata Europa pina la Atlantic.
In acest capitol am adunat documente care dovedesc fara echivoc ca teritoriul Spaniei de azi era acum 2000 de ani locuit de popoare provenind din spatiul Carpato-Dunarean, intr-un proces care este dovedit arheologic ca inceput acum 6000 de ani si care a durat pina pe la inceputul erei noastre. Ecuatia demografica completa nu este chiar atit de simpla, mai tirziu avind loc si influente grecesti, Semitice prin popoarele Arabe, Teutonice dinspre nordul Europei, etc. Conexiunea ibericilor cu spatiul Carpato-Dunarean este firul calauzitor esential, care determina natura umana si lingvistica a peninsulei Iberice, fara a nega restul influentelor.
Dupa 4000 de ani de influenta continua Carpato-Dunareana, ibericii vorbeau o limba rominica pe vremea cind au fost cuceriti de catre romani. In Iberia, ca si in Dacia de altfel, romanii nu au intilnit un popor strain, ci un popor cu care ei latinii erau inruditi prin origine si limba.

6.5. Iliria sau Albania
Iliria de acum 3000 de ani, Albania de azi, ocupa partea vestica a Balcanilor de-a lungul Adriaticii, in sud pina la insulele grecesti, la nord pina la Dunare in zona Banat si la est pina la Tracia si Macedonia. Aratam mai jos ca vestul balcanic era de origine geto-daco-traca, vorbind limba rominica primordiala.
[EB:ILLYRIA] : „arheologia si antropologia moderna au adus o lumina noua in originea ilirilor … care erau din familia ariana si s-au asezat in vestul Balcanilor intre Epoca Bronzului si Epoca Fierului pe la 1000 i.e.n””. Ilirii, care sint stramosii albanezilor, erau pe malul Adriaticii mai multe secole inainte de intemeierea Romei. Ei se invecineaza la sud cu grecii iar la est cu Macedonia si Tracia.
„Limba ilira era din grupa centa a limbilor ariene, limba care era vorbita in Balcani in epoca pre-Crestina”. Mare revelatie in sfirsit, albanezii vorbeau limba comuna balcanica ! Este prima referinta pe care o gasesc despre limba unica din Balcani, dar nimeni nu-i spune pe nume, oricare ar fi aceasta. Pe moment acceptam denumirea regionala, de limba balcanica.
Limba balcanica se intindea pina la sud de Dunare deci albanezii vorbeau limba traca, direct de la originea limbii rominice primordiale. Nu avem nici un motiv din lume sa credem ca limba de la sud de Dunare nu era tot limba de la nord de Dunare. De fapt, nici o alta cultura din lume la care ne putem raporta, nu facea diferenta dintre cele doua maluri ale apei vitale pe care civilizatiile respective se dezvolta. Nu exista est si vest pe Nil, nici nord sau sud pe Nil desi se intinde pe mii de kilometri, doar Marele Nil pe ambele maluri si egiptenii ca popor. Nu exista est si vest pe Indus, doar Marele Indus si indienii. Nu exista sud si nord pe Gange, doar Marele Gange. In Rig Veda nu se pomeneste de un mal sau altul al zeitei Danu, doar Apaya sfinta ariana. Similar, Dunarea nu poate fi unica exceptie in culturile lumii, deci nu exista sud si nord pe Dunare, doar Mareata Danu si poporul rominic, indiferent pe ce mal al fluviului te gasesti.
[EB:ILLYRIA] : „Putinul care se stie despre Iliria combinat cu anumite dovezi arheologice si cu prezenta prin toata Europa Centrala si sudica a numelor evident vedice dar neatribuite clar nici unei ramuri ale familiei, a condus la ipoteza raspindirii preistorice a limbii ilirice peste majoritatea Europei, ipoteza in majoritate abandonata acum”. Sint multe de spus despre afirmatia de mai sus, din puncte de vedere diferite.
De unde vin confuziile de mai sus? La nivel oficial rominii sustin prin DEX ca limba romina este noua, de la latini incoace, deci nimeni nu studiaza si nu ia in considerare limba limbilor, primordialitatea limbii ariene-rominice. Din limba albaneza, ilirica-traca, nu a mai ramas aproape nimic, pentru ca s-au lasat coplesiti de greci, slavi si maghiari, incit la ora actuala cu greu o poti clasifica drept rominica. Doar sus in munti au mai rezistat citeva sate rominesti, restul pierzindu-si neamul si limba.
Limba albaneza este aproape pierduta, limba romina sustinuta „noua” chiar in DEX, limba daca facuta „disparuta” chiar de catre noi rominii, face [EB] sa considere limba unica balcanica drept „ilirica”, desi limba alba este cea mai slab conservata din rindul limbilor rominice. Din lipsa de alte referinte, se ajunge la concluzia ca limba ilirica ar fi fost raspindita in antichitate in toti Balcanii. Tot DEX-ul este de vina ca studiul nu se face asupra limbii romine, desi este vorbita in multe sate din Albania, Iugoslavia, Bulgaria, Macedonia, Grecia, etc. Avem limba romina inca vorbita in toti Balcanii, deci de ce este nevoie sa recurgem la ipoteze antice fanteziste cind prezentul este marturie vie?
Existenta limbii unice balcanice si chiar europene la scara sudului continentului este pe deplin demonstrata lingvistic, pentru prima data, in paginile acestei lucrari. Singura confuzie facuta de [EB] este natura „ilirica” a limbii unice europene, care desi recunoscuta ariana este banuita „ilirica” sau „alba” cind de fapt este limba rominica primordiala, din care ilirica este doar o ramura care a pastrat doar urme slabe de rominism.
Un alt motiv pentru care [BRITANICA] s-a oprit la limba ilirica este faptul ca britanicii au imbratisat teoriile maghiare, unde „Dacia era slab populata”, eventual „Dacii au fost exterminati” de catre romani, unde „Getii au disparut ca popor si limba” si alte enormitati similare, toate nedovedite, doar o teorie care-ti convine mai mult decit alta, deci fara nici o valoare stiintifica sau istorica.
Limba majora europeana de acum 3000 de ani era limba ariana-carpatina careia i-am dat numele de limba rominica. Limba rominica, unica limba balcanica de acum 3000 de ani, mai supravietuieste inca in România, in Basarabia, in Bucovina, in Panonia, in Banat la nord si sud de Dunare, in Alpi, in Albania, in Macedonia, in Grecia, etc.
O alta parte din afirmatia de mai sus ne surprinde prin lumina acestei lucrari si anume „numele evident vedice dar neatribuite clar nici unei ramuri ale familiei”. Noi am demonstrat in aceasta lucrare ca numele vedice nu au putut fi create decit de catre poporul care vorbeste limba romina, de unde ne vine Apaya, Varuna, Pitar, Hotar, Agni, Bhaga, etc. Numele vedice raspindite in toata zona balcanica, in Panonia, România, Moldova, etc. sint demonstrate in aceasta carte ca fiind pur rominesti. [EB] nu considera limba romina din familia limbilor antice care trebuie studiate, in primul rind datorita greselii noastre istorice cu mitul „latinitatii” limbii romine.
Nu puteam cere mai multa apa la moara pentru lucrarea de fata, decit afirmatia „… ipoteza raspindirii preistorice a limbii ilirice peste majoritatea Europei… „. Este exact una dintre concluziile Demonstratiei Morar, ca limba ariana-carpatina este liantul limbilor europene, deci limba carpatina s-a raspindit in antichitate in toata Europa in mod irefutabil. Rig Veda in sine demonstreaza ca limba carpatina s-a raspindit chiar dincolo de Europa, cucerind Persia si India. Singura confuzie pe care o face [BRITANICA] este natura „ilirica” a marii limbi ariano-carpatine europene, cind de fapt limba alba mai pastreaza doar slabe ramasite rominice.
Raspindirea europeana a limbii ariene-carpatine nu trebuie acceptata drept „ipoteza in majoritate abandonata acum” pentru ca avem in sfirsit dovada vie a supravietuirii limbii „unice” europene si anume limba romina de azi. Ce avem de facut este sa incetam noi insine cu fanteziile latiniste si sa redam limbii romine dreptul legal la existenta multimilenara, ca o confirmare a realitatii practice. Limba unica balcanica si europeana nu este un mit de fel si se traduce azi in existenta tarilor impropriu numite „latine”. Denumirea corecta ar fi de tarile rominice daca vrem sa reflectam in numele acestor tari originea pe care au avut-o. Limba unica balcanica si sud-europeana este o realitate inca prezenta in Europa de azi si formeaza marea familie a limbilor rominice.
[EB] greseste din nou cind se refera la „limba unica europeana”, deoarece Europa nu a avut o limba unica niciodata, eventual pe vremea lui Adam si Eva, dar nu in perioada istorica apropiata. [EB] mai greseste si cind se refera la limba unica Euro-Asiana, absurditate lingvistico-rasiala. Daca nu incepem cu istoria Omului Alb, problema limbii unice europene trebuie uitata cu desavirsire. In Europa istorica si preistorica apropiata existau si alte popoare si limbi, cum sint triburile Teutonice si slave, deoarece a merge mai departe in istorie isi pierde orice semnificatia lingvistica si demografica, de genul ce limba vorbeau Adam si Eva?
Prin urmare, limba ariana-carpatina sau rominica nu este „limba unica europeana” ci este doar cea mai raspindita limba europeana, ceea ce este cu totul altceva. Limbile Teutonilor si slavilor nu pot proveni din limba ariana-carpatina chiar daca este cea mai raspindita, din moment ce-i spun la „apa” „water” si la „suta” „hundert”. Asemenea transformari lingvistice nu sint posibile, deci sint cuvinte cu caracter de infrastructura de vocabular, de sine statatoare, create de acele popoare si nu evoluate din limba ariana. Teutonii si slavii au preluat ceva vocabular de la poporul arian-carpatin dar nu dincolo de nivelul de imprumut lingvistic.
Citatul de mai sus inseamna ca si [EB] a ajuns la concluzia ca exista in antichitate, intre perioada preistorica si istorica, o limba raspindita la scara europeana, pe care o banuieste „ilirica” sau alba azi, dar care este de fapt prin Demonstratia Morar limba rominica sau ariano-carpatina.
[EB:ALBANIA] : „In mecanismele generale limba alba aminteste de … limbile ariene, iar dupa cum suna de maghiara si de limba romina”. lata cum dupa trei mii de ani de la asezarea pe Adriatica, limba alba suna inca romineste. Cum credeti ca suna inainte de influentele grecesti, slave, turcesti si maghiare? La nord se margineau cu Dacia, zona Banat. La este se margineau cu Tracia si Macedonia. Ghici ghicitoare, ce limba romina vorbeau albanezii acum 2000 de ani? Sint 3000 de ani de la asezarea pe Adriatica, limba a evoluat in sine, apoi a suferit in ultimii 2000 de ani influente straine inimaginabile care vin numai prin casatorii mixte cu grecii, slavii, maghiarii, turcii, etc. si inca suna romineste. Aceasta trebuie sa ne schimbe total imaginea pe care o avem despre dinamica limbilor umane pe Tera. Daca limba alba milenara, suna inca romineste, cum poate fi limba romina o limba noua?
Aici s-ar mai ridica o interesanta chestiune de apartenenta familiala lingvistica a limbii alba. Nimeni nu o clasifica nici latina, nici slava, nici greaca si nici Teutonica. O alta familie lingvistica europeana nu avem. Este si limba alba o unicitate europeana? [EB:ALBANIA] : „Limbile clasice si contemporane din iliria si Tracia au supravietuit numai in locurile izolate iar Albania este o astfel de supravietuire””. Deducem de aici ca limba alba nu ar apartine la nici o familie lingvistica europeana contemporana, fiind doar o limba „supravietuita”, in ciuda apropierii de Roma pina unde se mai duc inca cu barca, in ciuda grecilor de la sud, a slavilor de la est si a maghiarilor de la nord pina nu demult ! Limba alba nu este o limba traca supravietuita ci este o limba traca sau romina desfigurata in ultimii 2000 de ani de catre toti acesti vecini.
[EB:ALBANIA] : „In plus, limba albaneza demonstreaza dezvoltari ale limbii latino-balcanice paralele cu cele reflectate in limba romina … si reciproc, limba romina isi imparte anumiti termeni aparent nativi cu limba alba. Astfel albaneza si romina demonstreaza contacte istorice speciale timpurii”. Domne ajuta, [EB] dovedeste in sfirsit mai mult bun simt decit DEX-ul care o da inainte cu latinismul orb si constata „contacte istorice speciale timpurii”. Ce inseamna aceasta?
Cum sa ai „dezvoltari paralele”” lingvistice intre doua locuri situate la distanta, unul in Arcul carpatin si unul pe malul Adriaticii? Care sa fie „contactele istorice timpurii” de care nu ni se spune nimic? Singura posibilitate este originea albanezilor din zona geto-daco-traca, albanezi care vorbeau initial limba rominica, altfel de unde avem contacte timpurii?
Viziunea din [EB] este din nou rasturnata cu 180 de grade si interpreteaza gresit drept „dezvoltare paralela” care este de fapt o dezvoltare divergenta dar pornita dintr-o sursa comuna. Cum poti specula ca limbile romina si alba au pornit din surse diferite dar s-au dezvoltat in „paralel” ajungind sa semene !? in loc de a considera cazul normal cind pleaca din sursa comuna dar se dezvolta divergent ajungind sa nu mai fie identice ca la origine? De cite limbi pe Tera stim care s-au dezvoltat in paralel dar au ajuns limbi asemanatoare? Nici un caz pina acum si nici un caz in vecii vecilor. In loc de a accepta evidenta, se emit ipoteze care sfideaza absurdul. Din nou DEX-ul are un rol de jucat, deoarece cei care studiaza limba romina constata ca este „noua”, de la tata Traian incoace, deci trebuie sa recurga la ipoteze absurde ca sa explice fapte evidente.
Daca limbile romina si albaneza inca seamana, nu este pentru ca s-au dezvoltat in paralel si asemanator ci pentru ca limbile romina si alba erau identice cu 3000 de ani in urma, fiind limba rominica. De la noi au pornit si ilirii a caror limba [EB] o banuieste a fi disparuta limba extinsa la scara europeana.
[EB:ALBANIA] : „Din cauza schimbarilor superficiale in formele limbajului din ultimii doua mii de ani si din cauza imprumutului de cuvinte de la culturile vecine, continuitatea clara ariana in albaneza este subestimata”. [EB] nu admite originea limbii albaneze din limba romina si din alt motiv, deoarece britanicii au imbratisat revisionismul maghiar, care are drept piatra de capatii „pustietatea” Daciei, „disparitia” geto-dacilor ca oameni si limba, si „venirea” rominilor de la Roma in mod misterios. Prin urmare albanezii nu s¬ar putea trage din romini, aparind un alt paradox.
Ideea „disparitiei” dacilor nu se bazeaza pe nici un fapt istoric si conduce la „paradoxuri” lingvistice si confuzii istorico-lingvistice pe plan european, care de fapt se rezolva de la sine prin continuitatea poporului si limbii rominice in Arcul carpatin dintotdeauna. Daca se admite originea unica, inseamna ca limba romina si albaneza se vorbeau acum cel putin … 3000 de ani, dar cum ramine cu mitul Romei? Acum stim, prin Demonstratia Morar, ca de fapt limba rominica se vorbea acum cel putin 4000 de ani la ajungerea arienilor-carpatini in India, dar inceputul limbii carpatine se pierde in negura preistoriei.
[EB:ALBANIA] : „Dintre limbile antice, amindoua limbile traca si iliro-Mesapica au fost reclamate drept stramosi sau cel putin rude dar aceasta relatie nu este inca definitivata”. Daca [EB] ar lua in considerare intregul context istoric de acum 2000 la 3000 de ani, precum si dovezile lingvistice contemporane, n-ar mai ramine urma de indoiala despre originea geto-daco-traca a albanezilor precum si restului Europei pina la Atlantic.
Iata cum din informatii comune deducem fapte marete, nerecunoscute inca : acum 3000 de ani sud-vestul Balcanilor pina la Adriatica se tragea din spatiul Carpato-Dunarean, convergent cu concluziile Demonstratiei Morar. Sa vedem in continuare de unde provine sudul Balcanilor antici.

6.6. Macedonia
Macedonia de acum 3000 de ani ocupa sudul Balcanilor pina la insulele grecesti, la vest pina la Iliria (Albania), la nord pina la Tracia (azi Bulgaria) si la est pina la Anatolia (azi Turcia, sau Asia Mica). Vom arata ca macedonenii sint de origine geto-daco-traca si ca vorbeau limba rominica primordiala, limba romina pe care o vorbesc inca si astazi.
[EB:MACEDONIA] : „Poporul care a sosit (in Macedonia) in Neoliticul tirziu, la 2500 i.e.n. era probabil de origine Dunareana, dar si mai probabil de origine Anatoliană”. Zona Dunareana este la citeva zile de mers la Macedonia iar Anatolia este peste Tracia si strimtoare deci mai greu accesibila. In plus, Dunarea este artera vitala europeana, de care este legata in mod intim dezvoltarea poporului arian-carpatin. Daca exista un izvor al demografiei si culturii europene, acel izvor este Deva Danu, Dunarea Sfinta, la fel cum izvorul culturii Egiptului este Nilul, cel al Sumerului este Tigrul si Eufratul, cel al culturii indiene este Indusul si Gangele. Este pur si simplu absurd din punct de vedere al determinismului fluvial sa presupui posibilitatea originii
Anatoliene a macedonenilor, fata de originea Dunareana, direct de la izvorul vietii europene.
De ce se presupune originea lor posibil Anatoliana? Din cauza de asemanari culturale cu descoperirile din Anatolia. Daca ai doua culturi temporal apropiate si asemanatoare, cum stabilesti care este originala si care este derivata? Exista aici criterii istorice, demografice, umane si culturale la care ne putem raporta. In cazul culturilor inrudite Anatoliene si macedonene, este in spiritul istoriei si dezvoltarii umane sa presupui originea poporului macedonean de pe Dunare ca izvor uman european si este impotriva spiritului istorei sa presupui originea acelorasi macedoneni din Anatolia. Anatolia poate fi un loc unde Dunarenii se extind, dar este impotriva evolutiei civilizatiei umane sa fi venit din Anatolia pe Dunare.
Vom arata in plus ca si Anatolia se trage demografic tot de la geto-daci-traci, (vezi paginile inchinate Troiei) deci asemanarea macedo-Anatoliana nu ne surprinde de loc, avind amindoua origine comuna rominica.
[EB:MACEDONIA] : „nationalitatea si limba (Mecedonilor) sint disputate dar evidente solide trag catre apartenenta lor la grupul lingvisitc vorbind greaca (?) desi ei s-ar putea sa fi absorbit triburi variate de origine traca si ilira”. Cine disputa originea ne-traca a macedonilor? Ei bine, o fac … grecii ! care pina in ziua de azi interzic limba macedo-romina din Macedonia, co scopul de a-i strege pe macedo-romini de pe fata istoriei, astfel ca Macedonia straveche sa devina in final pamint grecesc.
Ca o alta inconsecventa, se mentioneaza ramurile traca si ilira ca alta posibilitate. Noi am aratat prin documentele istorice la indemina ca ilirii (alba) se trag tot din Tracia, deci a-i mentiona impreuna ca nationalitate este ca si cum ai spune „Ardeleni sau Transilvani”. Denumirile iliri, traci, Daci, etc. Sint doar nume regionale pentru unul si acelasi popor, poporul arian-carpatin sau rominic.
Aceste evenimente petrecindu-se inainte de istoria scrisa, nu s-au pastrat dovezi suficiente, iar cele lingvistice sint cel mai greu de identificat, din moment ce pot fi facute doar indirect, prin trasaturi culturale de apartenenta la un popor sau altul. Chiar si asa, nu exista oare nici o dovada lingvistica directa despre originea macedonenilor? Evident ca exista iar dovada este poporul macedonean in sine. Macedonenii vorbesc inca o limba rominica in ziua de azi, ceea ce am constatat eu insumi vorbind cu macedoneni. Cine se indoieste de originea lor Dunareana, sau geto-daco-traca? Doar [BRITANICA] care face si stiinta si politica in acelasi timp.
La ora actuala mai exista inima a ceea ce a fost Macedonia antica, o parte ca republica independenta in federatia sirba, o parte fiind provincia de nord incorporata in Grecia dar numita tot Macedonia. Exista inca limba Mecedoneana, care constituie dialectul macedo-romin, vorbita de cei care au rezistat la 2000 de ani de grecizare si slavizare, mai ales in cursul erei noastre.
Vorbeam intr-o zi cu o persoana care-mi spune ca este din Macedonia si o rog sa-mi spuna ceva pe macedoneana ca sa aud cum suna, si-mi spune ceva „dobro…”, care suna slav. I-am replicat ca i-am auzit pe sirbi vorbind asa. Atunci imi spune ca „we also speak another dialect (noi mai vorbin si un alt dialect)”, si-mi spune textual „ce faci?”, apoi ma intreaba daca inteleg? Cum sa nu inteleg cind macedoneanul „ce faci” este in graiul Mioritei stravechi rominesti? Din pacate, ei il considera un „dialect” pe linga limba sirba care domina. Aici, noi rominii, trebuie sa ne aducem contributia si sa-i ajutam pe macedoneni cu toate puterile nostre sa-si pastreze fiinta si limba care a mai ramas, sa-i ajutam sa reziste asalturilor sirbesti si grecesti, acolo in pamintul lor stravechi din Macedonia.
Situatia cea mai disperata este in Macedonia din Grecia, pentru ca grecii interzic limba macedoneana si-i obliga pe copiii Mcedoneni sa invete in limba greaca, in propriul lor pamint macedonean stravechi. Singura comparatie istorica pe care o pot face este stapinirea maghiara din Transilvania care a interzis limba rominilor in propria lor vatra, sau absurda putere ruseasca in Moldova si Basarabia care a impus o murdara rusificare fortata a rominilor. Din pacate, ce se intimpla in Grecia este contemporan noua. Singura speranta a macedonenilor, sintem noi rominii, care-i putem ajuta sa-si pastreze glia si limba stramoseasca, dupa ce au fost singuri timp de 2000 de ani prin toate valurile migrarilor. Macedonenii au dat dovada de eroism nu o singura data in istorie, iar pastrindu-si inca limba romina prin cele mai grele doua milenii din istoria lor este cel mai maret gest de eroism pe care un popor il poate face.
Sa vedem in continuare ce relatii lingvistice existau intre macedoneni si greci pe vremea Macedonului, bazat pe documente istorice. [EB:MACEDONIA] : „el (Alexandru I, bunicul Macedonului) a raspindit zvonul ca se trage din Temeditii din Argos, obtinind astfel admiterea la jocurile Olimpice”. Grecii au mers atit de departe incit si-l adjudeca pe Alexandru Macedonul, din familia regala macedoneana, dusman vechi al Greciei, drept grec de origine si neam, desi bunicului Macedonului, Alexandru I, i-a fost refuzat accesul la jocurile Olimpice pentru ca … nu vorbea greceste. Olimpia devenise un centru al lumii in ultimul mileniu al erei noastre si vedem cum familia regala macedoneana recurge la intrigi politice ca sa nu fie izolata de acest centru al lumii.
Daca macedonenii nu vorbeau greaca iar azi vorbesc romineste, ce limba or fi vorbit acum 2500 de ani? Evident ca tot romineste, ceea ce se dovedeste si prin originea lor tot din spatiul Carpato-Dunarean, origine care nu ar trebui sa surprinda pe nimeni din moment ce Dunarea este Europa, ca si cultura si limba. Sa vedem ce aduce la lumina arheologia despre evenimente petrecute 2000 de ani inainte de ridicarea Macedonului.
[EB:GREECE] : „… oamenii neolitici din Tesalia (greci, poate Pelasgi, 2500 i.e.n.) nu au penetrat la nord spre Macedonia decit la Servia unde au fondat o mica asezare”. M-am intrebat intotdeauna de ce grecii sositi in
Europa acum peste 4000 de ani nu au ocupat o parte insemnata din continent si s-au multumit cu niste insule pierdute in Marea Egee? Raspunsul se contureaza tot mai evident si anume Europa era deja de mult stapinita de catre poporul arian-carpatin, din zona Dunareana, deci noii veniti trebuiau sa-si faca loc cu forta catre Europa continentala, forta pe care nu au avut-o niciodata pe plan demografic si militar.
Grecii s-au asezat pe insule deoarece au sosit in Europa trecind prin Asia Mica si apoi peste Marea Egee, din insula in insula, peste Bosfor fiind imposibil, Bosforul fiind frontiera estica a Traciei, care numai cale libera nu le da grecilor. Chiar si insulele numite „grecesti” nu erau pustii de fel, fiind locuite de poporul numit Pelasg, supravietuitorii scufundarii Atlantidei, dar erau mai usor de cucerit. De aici de pe insule, grecii incearca continuu sa patrunda spre nord, dar se izbesc de Macedonia care stapinea deja sudul Europei pina la Marea Mediterana. Pur si simplu grecii nu aveau loc in Europa acum 4000 de ani. Deci, grecii incearca sa se extinda catre Europa continentala, fondind o asezare la Servia. Cum a fost primit gestul lor de catre stapinii locului, macedonenenii de acum 4500 de ani?
[EB:GREECE] : „aceasta asezare (Servia) a fost distrusa la 2500 i.e.n. de catre un popor crud care erau evident vinatori nomazi si care mai tirziu si-au fortat intrarea catre Dimini si Sesklo. Acestia erau diferiti de locuitorii timpurii greci”. Textul de mai sus mi se pare mai degraba o descriere de aparare impotriva grecilor expansionisti decit de atacare a grecilor dinspre Macedonia.
Poporul care venea dinspre Macedonia era „evident nomad”, dar de ce este „evident” nu ni se spune. Intr-o lucrare tehnica nu este loc pentru sentimente, opinii si pareri, ci doar dovezi sau lipsa dovezilor. Prin urmare, pentru noi nu este evident ca cei care se impotriveau raspindirii grecilor catre Europa erau nomazi. Se stie precis din sapaturi arheologice ca erau diferiti de grecii de mai la sud deci erau de alt neam.
Ar mai fi o explicatie pentru confuzia de „nomaditate” folosita aici. arienii-carpatini, deci si macedonenii, erau un popor pastoral, asa cum documentam in capitolul inchinat poporului arian. Chiar daca macedonenii aveau satele la nord de Servia, zona Servia in sine era considerata tot pamintul macedonean, chiar daca era zona pastorala a satelor macedonene. Grecii gasesc un loc care pare nelocuit, fondeaza un sat in care se muta ceva greci, dar satul Servia este asezat de fapt pe zona pastorala a satelor macedonene de mai la nord. In acest fel macedonenii se izbesc de un sat strain asezat pe pamintul lor si care le limiteaza drepturile lor pastorale deja atunci stravechi.
Citim in continuare ca „Ei (macedonenii) purtau securi de lupta din piatra si au fortificat satele Dimini si Sesklo cu un zid circular”. Mai sus ni se spune ca erau „evident nomazi” iar urmatoarea propozitie este ca au construit fortificatii ! Ce inteleg eu de aici este ca acesti oameni din Macedonia isi construiau un avanpost de aparare impotriva grecilor care se asezau pe pamintul lor, deci cum se face ca erau nomazi? Nomazii pleaca si vin fara a se ocupa de constructii de fortificatii. De unde cunostiinte de fortificatii la un popor nomad? Nimic nu are sens decit daca acceptam ca nu erau nomazi si ca de fapt locuiau din vechime in Macedonia, aparindu-si tara impotriva grecilor venind dinspre insulele din sud.
Cei care au facut cercetarile arheologice din zona Servia si imprejurimi, au descoperit o serie intreaga de fapte si evenimente, dar din pacate nu le-au vazut semnificatia completa pe care o aveau. Un popor macedonean care construieste fortificatii trebuie sa aiba un puternic caracter national, altfel nu si-ar apara glia impotriva noilor veniti greci. Aceasta neaga caracterul lor presupus „nomad” si doar confundat cu caracterul pastoral macedonean.
Obiceiuri pastorale stravechi s-au pastrat pina in ziua de azi in zona Clujului, cum ar fi satul Hasdate (un alt nume interesant), unde oamenii locuiesc jos pe valea Hasdatelor, apa care la vale taie Cheile Turzii. In timpul verii isi trimit turmele la pasune sus pe dealuri, care este proprietate comuna a satului, straveche traditie culturala. Oricine si-ar plimba pasii pe acele pasuni, ar putea spune cinstit ca este pamint nelocuit, cind de fapt este proprietatea sociala a unui sat intreg. Pamintul pare liber si nelocuit chiar in ziua de azi, dar nu este asa si nu poate fi luat in stapinire sau fonda asezari straine. La a doua privire, s-ar parea ca cei care vin si pleaca cu turmele ar fi o populatie nomada, dar din nou nu este asa, deoarece populatia este sedentara jos in sat, zona de nomaditate fiind de fapt zona pastorala a satului. Aceste trasaturi culturale pastorale ariene trebuie sa fie foarte vechi, departe in preistorie.
Ce se mai stie despre acesti „nomazi” din Macedonia : „Ceramica lor era grosolana si decorata cu spirale”. Ceramica „grosolana”, ca si orice alt lucru calificabil „grosolan” este specifica unei economii casnice, ne-specializata sub forma de ateliere sau fabrici. Acesta este un alt aspect al vechii culturi pastorale ariene-carpatine, inca pastrat in familiile rominesti de astazi : familia isi produce in casa tot ce are nevoie, de la hrana la imbracaminte, incaltaminte, scule de lucru si ceramica. Spirala Vietii sau Spirala Dacica este semnul ocult al devenirii vesnice, stravechi simbol dac care traseaza expansiunea arienilor in toata lumea. Spirala Vietii este inca prezenta in cultura României de azi.
[EB:GREECE] : „Dupa ce au adoptat o viata sedentara (noii veniti macedoneni) au construit case inguste si lunguiete, cu acoperisuri ascutite si verande la intrare numite in greaca megaron”. Parca se descrie o casa de munte din Transilvania. Din faptul ca aveau un anumit stil de constructie imi sugereaza ca acesti macedoneni „nomazi” erau un popor in expansiune. Nomazii nu construiesc case de nici un tip, au eventual corturi pe care le aduna si merg mai departe.
Ne intilnim iar cu casa antica de tip megaron, construita in doua ape, foarte lunga, in care se intra pe la unul dintre capete printr-o veranda. Un coridor lung merge de-a lungul casei si din loc in loc sint despartituri in care locuieste o intreaga familie, casa adapostind mai multe familii. Amintiti-va ca la Troia (I), construita pe teren virgin, prima constructie este casa megaron, la fel cu casele de care se izbesc grecii la nord spre Macedonia.
[EB:GREECE] : „Dupa stilul de viata si climatul zonei unde s-au asezat sugereaza ca au venit prin Balcani. Aceasta sugestie este sustinuta de descoperirea de case similare in zona Troiei”. Daca macedonenii au venit din Balcani, erau de origine Dunareana, deci evident ca vorbeau o limba ariana-rominica. Aceasta ar explica si existenta limbii macedo-romine de azi peste tot in Macedonia.
Se spune in continuare ca macedonenii au deranjat dezvoltarea normala in peninsula greaca pina pe la 1500 i.e.n. „Desi la inceput au produs scaderea nivelului de civilizatie greaca, macedonenii au adus cu ei, sau este doar o coincidenta, roata olarului… si au introdus calul..”. Se stie ca roata olarului a fost inventata la noi si raspindita in toata lumea pina in India, dar [BRITANICA] inca se indoieste ca macedonenii au dus-o in Grecia. Expresia „doar o coincidenta” nu are nici un fel de valoare stiintifica, unde evidentele sint contestate prin opinii gratuite, fiind parte din politica sistematica din [BRITANICA] de minimizare a rolului esential al spatiului Carpato-Dunarean in istoria si dezvoltarea Europei.
Este perioada de expansiune a poporului arian in toata lumea, popor care face cadou lumii carul tras de cai si roata olarului, din nordul european pina in India. Este de-a dreptul inexplicabil cum poporul venind dinspre Macedonia nu este identificat cu poporul arian. Deci macedonenii, un popor „evident nomad” dupa britanici, construiesc case de tip megaron, impodobesc cu Spirala Dacica, introduc roata olarului, aduc cu ei calul domesticit in Grecia ! Fara comentarii la concluziile din [BRITANICA].
„Noi veniti, dupa 1900 i.e.n., … dinspre vestul Greciei (Iliria,Albania), au intrerupt pacea din Zona. Este in general acceptat ca acesti noi veniti erau primii oameni de limba greaca (?) care au atins Grecia centrala”. De unde pina unde vorbeau greaca, venind dinspre vestul Greciei, in afara de faptul ca „este in general acceptat” la britanicii de azi? Daca limba lor este inca ne¬elucidata prin apartenenta la o cultura sau alta, atunci n-ar trebui facute afirmatii cu caracter politic si nu tehnic. Grecii au venit in Europa dinspre Asia, acest nou popor patrunde in Grecia dinspre vest, deci de ce „este in general acceptat” ca ar fi fost greci? Pentru ca noii veniti sint descrisi un mileniu mai tirziu de catre Hesiod drept stramosii lor, dar culmea culmelor este ca noii veniti „greci” poarta nume … rominesti si anume regii Ion, Elen si Doru !
Acesti „stramosi” cu care se mindresc grecii prin istoricul Hesiod sint cunoscuti in istorie drept ionieni si Dorieni. De unde venea regele Ion cu oamenii lui, la fel regele Doru cu oamenii lui va las pe voi sa ghiciti !
„Originea lor este disputata dar se crede ca erau urmasii locuitorilor neolitici ai Macedoniei”. Deci, unde este logica? Proveneau din Macedonia neolitica si se banuiesc a vorbi limba … greaca, vezi doamne ! Hesiod da nume dar nu da nici o indicatie despre limba pe care intemeietorii Tesaliei o vorbeau, deci una din ramuri putea fi macedoneana sau rominica. Hesiod vorbeste de Tesalia, guvernata de urmasii lui Deucalion : „Elen, regele iubitor de razboi si fii sai Dorus, Xutus si Eolus”. Deci cum ii cheama pe o ramura a stramosilor Tesalieni veniti din Macedonia? Elen, care este masculinul de la Elena, exemplu celebru cu Troia, locuita tot de triburi rominice, apoi Dorus si restul. Numai greci nu suna acesti stramosi. Apoi verisorii lor „Magnes si Macedon, iubitori de cai”. Din faptul ca Hesiod il numeste pe Macedon drept unul din fondatorii Tesaliei [EB] deduce ca Macedon vorbea „greceste”, dar nici o dovada nu exista.
Se ia drept „evident” ca Hesiod vorbea despre „greci” dar acesta se refera pur si simplu la Tesalia, fara referinte nationale. Pe vremea antica, locuitorii zonei Egeene nici nu aveau un sentiment de apartenenta nationala, fiecare cetate fiind o „tara” sau un „neam” in sine. De exemplu, ionienii de origine carpatina vin in contact 1000 de ani mai tirziu cu Dorienii, tot de origine carpatina dar recenta, cu care intra in dispute si certuri, acuzindu-se reciproc de lipsa de vitejie, etc. Noi venim acum, trei mii de ani mai tirziu si aplicam criteriile noastre de „grec” asupra intregii zone Egeene, ajungind la concluzia hilara ca Ion vorbea „greceste”. Daca Hesiod vorbeste despre Tesalia el se refera la Tesalia in sine si nu la „greci”, iar Tesalia era din neamul vechi de 1000 de ani a lui Ion si Doru, neamul lui Elen.
Pe vremea lui Hesiod existau in zona Egeana trei ramuri lingvistice provenite din trei stramosi numiti [EB:GREECE] „ionieni, Eolieni si Dorieni -al caror stramosi erau Ion, fiul lui Xutus, Eolus si Dorus””. Doamne ajuta-i pe „greci”, cu stramosi macedoneni pe care-i cheama Ion si Doru ! Avem oare nevoie de [BRITANICA] sa ne spuna ca Ion si Doru vorbeau „greceste” pentru ca Hesiod ii pomeneste in istoria lui?
O ramura importanta din stramosii grecilor sint deci macedonenii, neamul lui Ion, vorbitori de limba rominica, pe care o vorbesc si azi. Aceasta explica si caracteristicile ariene-carpatine din limba greaca, initial venita din Asia, dar „inrudita” cu limbile europene, prin alianta cu ramura macedoneana, sau rominica antica. Un proces similar cu cel descris aici s-a intimplat in nordul Europei, unde poporul arian-carpatin s-a suprapus peste triburile Teutonice si triburile slave, care au primit astfel partea lor de rominism antic, dar nu ultima din istoria lor.
lata cum din informatii comune deducem fapte marete, nerecunoscute inca : acum 3000 de ani, toata zona balcanica, cu vestul in Iliria (Albania), cu sudul trecind peste Macedonia pina la insulele grecesti, se tragea din spatiul Carpato-Dunarean, restul Balcanilor fiind Tracia Proprie. Sa vedem in continuare de unde provine Estul Balcanilor antici, dincolo de Tracia, in Asia Mica, regiunea Anatolia, unde este Turcia azi, pamintul Troiei de ieri.
6.7. Troia literara si lingvistica
Troia antica, orasul si regiunea, era situata in Asia Mica, pe malul Marii Egee, cum treci peste Dardanele spre sud. Azi este parte din Turcia. Zona este accesibila dinspre Balcani peste strimtoare. Cu 5000 de ani in urma, Asia Mica era ocupata de triburi trace vorbind limba rominica primordiala iar Troia nu este o exceptie.
Informatiile esentiale pe care le avem despre Troia, pe plan cultural si lingvistic ne provin din legendele razboiului troian, completate de descoperirile arheologice. Troia este cucerita de greci pe la 1100 i.e.n. dupa zece ani de razboi : [EB, TROY] : „Mici orase din zona Troia au fost asediate (de catre greci) dar Troia cu ajutor din Asia Mica si din Tracia a rezistat timp de 10 ani”. Legenda Troiei vorbeste de ajutor tracic dat Troiei impotriva grecilor, deci evident ca erau cel putin in relatii strinse unii cu altii desi evidente solide arata ca erau unul si acelasi neam.
Legendele si versurile inchinate razboiului troian au inceput probabil a circula inca din timpul razboiului, din moment ce a durat atit de mult, iar calatorii spre si dinspre Troia au mentinut legaturile cu cetatea in pofida razboiului. Fapt este ca multe secole mai tirziu existau in circulatie cintece si versuri despre razboiul troian, povesti si legende povestite la intilniri publice, petreceri, etc. Prin secolul VII i.e.n. Homer culege legendele folclorice despre razboiul troian si le pune pe hirtie in ceea ce va deveni faimoasa Iliada.
Trebuie sa precizam ca Homer nu a compus Iliada ci a preluat de la ministreli si alte surse populare care le-au propagat din generatie in generatie pina la Homer. Prin urmare Iliada nu este o doar o creatie literara orala ci este si un document istoric care a circulat oral in zona pentru mai multe secole. Creatorul versurilor nemuritoare din Iliada este de fapt poporul rominic stravechi, bardul popular nemuritor, care va crea mai tirziu si Miorita plaiurilor carpatine.
Din moment ce este un document istoric si lingvistic, sa-l analizam aici din punct de vedere lingvistic inainte de orice referiri istorice si documentare la Troia antica.
Pe plan global, nu putem sari peste numele lucrarii in sine, faimoasa Iliada. Numele Iliada provine de la denumirea straveche a Troiei si anume Ilion in greaca si Ilium in latina, deci Iliada este „povestea cetatii Ilia”. Numele „Ilia” este stravechi nume arian-vedic, maretul zeu Ila, sau numele Crestin de Sfintul Ilie, sau numele rominesc de Ilie. Insasi numele cetatii Ilium si a povestii Iliada sint nume rominesti pastrate peste milenii.
Daca numele cetatii era Ilium inseamna ca a existat si un rege numit Ilie, de la care ne provine acest nume. Numele rominesc de Ilie nu ar fi o singularitate, mai ales daca il corelam cu numele regelui care a cucerit Grecia imediat dupa razboiul troian si anume regele Doru, al carui popor este cunoscut sub numele de Dorieni. Observam de aici cum pe plan lingvistic si cultural grecii erau scufundati intr-o masa de rominitate, incepind din prima zi a sosirii lor in Europa.
Din moment ce numele cetatii Ilia este pur vedic, acest nume a fost creat de catre poporul arian-carpatin, popor care a raspindir numele vedice in inteaga lume. Regiunea din Anatolia unde cetatea Ilium era capitala se numea Troad, de unde ne provine si al doilea nume sub care Ilium este cunoscuta si anume Troia. Sa observam ca numele Troia este tot de origine rominica, din moment ce numele Troia are semnificatie comuna in limba romina. Avem cuvintele „troian”, cu sensul de „dig de pamint”, „a troieni”, „troienire” si „troienit”. Unul dintre sensurile acestor cuvinte este de „sant de aparare” dupa cum este descris in [DEX]. Acest sens al cuvintului este si etimologia numelui Troad sau Troia, care inseamna „cetatea troienita” sau „cetatea intarita prin troiene”. Facind referire la Postulatele Morar, singurul popor din lume care a putut crea numele „Troia” este poporul care vorbeste limba romina, unde numele Troia are o semnificatie, ca verb, substantiv si adjectiv. lata cum numele faimoasei Troia vine din limba romina, deci poporul care traia acolo era poporul rominic sau arian-carpatin.
In momentul declansarii razboiului, rege la Troia era Priam. Acest nume in sine a fost in limba rominica doar titlul regelui, cu sensul de „Primul” sau „Primarul” cum s-ar numi astazi, in forma anagramata deci este o identitate sintactica. Pentru Homer care a preluat versurile orale cintate la petreceri, calificativul rominic de „Primar” al Troiei a devenit numele de Priam.
Observati un fenomen lingvistic analog petrecut in Iliada si in Rig Veda, unde intreaga baza de nume proprii ale personajelor implicate sint simple calificative provenite din limba ariana straveche, sau limba romina de azi. Fie ca este vorba despre Iliada, sau Ilium, sau Troia, sau Priam, sau Elena, sau Pandaros, sau Peiros, sau Sarpedon, etc., intreaga masa a troienilor, chiar daca cu nume grecizate, sint pur si simplu nume descriptive rominesti si nu le putem ignora fiind propria noastra istorie romineasca. Chiar daca troienii vor deveni mai tirziu cunoscuti drept latini, poporul Troiei este de origine ariano-carpatina, ceea ce ne ofera o sursa unica de cunostiinte despre rominitatea antica.
Regiunea Anatolia era plina de cetati denumite prin cuvinte descriptive rominesti. Dardania, din radacina „dar,darui” plus „a da,dare”, cu sensul de „cetatea daruita”. Troia din radacina „troian” cu sensul de „cetatea intarita”. Frigia din radacina „frig” sau poate „a frige” cu sensul posibil de „cetatea friguroasa”. Caria din radacina „a cara,carare” cu sensul posibil de „cetatea carelor”, etc. Acestea erau doar numele cetatilor mai importante care au dat si numele regiunii de jur imprejurul lor, pline de alte sate rominesti. Toata zona Asia Mica era acum 3000 de ani populata de popoare rominice care vorbeau limba rominica, de genul ” a darui”, „a troieni”, „a cara”, „frig”, „a frige”, etc. Aceste cuvinte care au dat numele cetatilor din Anatolia sint evident mult mai vechi la originea lor Carpato-Dunareana, chiar mai vechi decit fondarea Troiei de catre traci acum 5000 de ani.
Legenda despre Iliada face o lista completa a regatelor implicate in atacul/apararea Troiei. Sint mentionate vreo trei zeci de regate si regi din partea grecilor, cu numarul lor de corabii de razboi, totalizind 140.000 de oameni ! Sint de asemenea insirate regatele Troiene care aparau cetatea si anume : Troad (zona Troiei in sine), Dardania, Zeleia, Adresteia, Praction, Larisa, Tracia, Tracia-Kikonieni, Amidon, Paflagonia, Alibe, Misia, Frigia, Lidia, Caria si Licia. Observati ca Tracia in sine este mentionata de doua ori, din moment ce tracii veneau sub mai multi regi diferiti, Acamas, Peiros si Eufemos. Toate aceste cetati erau locuite de popoare rominice care se impotriveau Greciei expansioniste.
De remarcat ca absolut toti regii greci sint mentionati cu numarul de corabii pe care le aveau, deci singurul lor drum de acces era peste marea Egee, din moment ce intre Grecia si Troia care se razboiau se gaseau de-a lungul coastei regatele Macedonia si Tracia, din acelasi neam cu troienii.
Iliada este, cronologic vorbind, urmatoarea sursa majora de informatii inregistrate despre poporul rominic antic, cea mai mare si importanta sursa documentara post-vedica. In acest context, Rig Veda si Iliada se completeaza reciproc chiar la o distanta de un mileniu una de alta, iar o analiza comparata a lor este mai mult decit de dorit. Panteonul zeilor implicati in razboiul troian este acelasi cu panteonul zeilor vedici, avind origine comuna Carpato-Dunareana. Rig Veda este o sursa majora de informatii culturale si religioase despre poporul arian-carpatin, pe cind Iliada este o sursa majora de informatii culturale, sociale si militare.
Pe planul cultural al Iliadei, grecii sint cei care sint perfizi, sireti, agresivi, etc. pe cind troienii sint poporul drept care se apara impotriva agresiunii. De asemenea intregul panteon vedic este de partea troienilor, incluzindu-l pe Zeus insusi (arianul Diaus Pitar) pe cind grecii o au de partea lor doar pe Hera (ariana Tara), nemultumita de povestea cu marul lui Paris.
Hera insasi nu este de partea grecilor pentru ca ea crede in ei si in actul lor razboinic, ci doar ca sa se razbune pe troieni pentru ca n-a fost aleasa cea mai frumoasa de catre Paris. Pe plan cultural, Iliada demonstreaza legatura intima dintre panteonul Olimpic-vedic si poporul Troiei, precum si relatia grecilor de simpli observatori ai panteonului vedic si nu de integrare in acest Panteon. Prin scrierile Egeene, care sint greu de calificat „grecesti” in marea culturala rominica, ne provin multime de informatii despre Olimp, Iliada, etc. dar aceste informatii nu sint create de catre greci si nu sint despre greci, ci sint creatii populare rominice in sinul carora grecii s-au asezat pe insulele Egeene. De exemplu, faimoasele legende ale Olimpului, sint varianta populara mai moderna, de pe la de la 1000 i.e.n., a stravechii culturi ariano-carpatine, dusa in zona Egeana tot de catre poporul arian.
Pe plan lingvistic, cultural si religios Troia este de origine ariana-carpatina straveche, similara daca nu identica cu cultura intregii regiuni carpato-dunarene-balcanice, pina la insulele Grecesti. Daca vrem sa stim mai multe despre rominitatea antica trebuie sa studiem in detaliu biblia Rig Veda, Iliada si intreaga suita a creatiilor populare rominesti inregistrate pe hirtie in antichitate. Sa nu uitam ca prin faimoasa cultura Ioniana, multe scrieri si scriitori antici sint de origine rominica, subiect de dezvoltat de acum incolo Desi avem putine referinte scrise despre Dacia in sine de la nord de Dunare, avem multime de informatii despre restul rominitatii antice de la sud de Dunare.
înainte de prezentarea documentelor istorice si arheologice ne punem intrebarea originii Troiei din punct de vedere demografic si geografic. Ce anume i-a determinat pe troienii initiali sa se aseze la Troia? Ca sa fiu mai precis, ce i-a determinat pe cei care au fondat Troia sa paraseasca zona initiala traca in cautarea unei alte asezari?
Pe plan climatic, Tracia in sine era un loc generos si propice vietii in Europa in ultimii 10.000 de ani, ceea ce nu ar justifica fondarea de noi asezari in Asia Mica pe motive climatice. Pe de alta parte, foarte devreme in istorie, pe la 3000 i.e.n. si chiar mai devreme, deci cu peste 5000 de ani in urma, poporul Dunarean populeaza Asia Mica ocupind zonele numite Dardania, Troad (Troia), Frigia, Misia, Lidia, Caria, etc., toate dincolo de Tracia, peste Bosfor si Dardanele in Asia Mica. Sa nu uitam ca in aceeasi perioada istorica, o alta civilizatie faimoasa cum este Egiptul Dinastic, inca nu incepuse a avea fiinta.

6.8. Troia arheologica
Exista mai multe straturi arheologice la Troia, de la (î) la (IX), cel mai vechi fiind stratul î, incepind pe la 3000 i.e.n. Despre locuitorii stravechi nu exista documente si ni se spune ca [EB:TROY] : „s-ar putea sa fi fost inruditi cu locuitorii insulelor Egeene, Creta sau Grecia continentala”. Este foarte inselator faptul ca este pomenita aici „Grecia continentala” deoarece grecii nu sosisera inca in Europa. Ceea ce va deveni mai tirziu „Grecia continentala”, precum si insulele Egeene, erau locuite de poporul la care grecii de mai tirziu se refera drept „Pelasgi”, sau „Autohtoni”, care sint virfurile ramase din scufundarea Atlantidei.
Sa vedem ce aduce arheologia despre Troia î, ca informatie indisputabila : „Aria de dimensiuni 90/75 de metri inconjurata de un zid cu porti si turnuri pe flancuri … Sapaturile au descoperit o cladire rectangulara in care se intra printr-o veranda … si este cea mai veche aparitie a constructiei de tip megaron in Anatolia vestica”. Casa de tip megaron discutata mai sus, a fost dusa si in Grecia de catre invadatorii … macedoneni. îata cum cea mai veche constructie din Troia provine din Tracia, de unde provin si macedonenii. Balcanii toti, Tracia straveche, este plina de constructii de tip megaron deci nu ne mira raspindirea acesteia in Macedonia, Grecia si Anatolia.
A doua asezare, Troia îî, arata o consecventa culturala in constructii, [EB:TROY] : „… majoritatea, daca nu toate constructiile, urmeaza planul megaron …”. Locuitorii Troiei faceau acele constructii dupa modele adinc inradacinate in cultura lor si frecvent intilnite in zona balcanica. Casa megaron adapostea mai multe familii, un clan intreg, deci faptul ca megaronul se prolifereaza inseamna ca cei care le construiau aveau in cultura lor vietuirea in acel stil, altfel si-ar fi facut case individuale. Stilul acesta de viata este prezent in mod dens peste tot in Balcani, pe pamintul Traciei.
Citim acum despre invazia Greciei dinspre Macedonia in jur de 2500 i.e.n. [EB:GREECE]: „originea noilor veniti este nesigura … dar evidentele sugereaza ca au venit prin Balcani si este intarita de aparitia caselor de tip megaron la Troia. Cel mai probabil este ca locuitorii Macedoniei si Troiei erau arieniAm discutat mai sus despre valul de expansiune arian dinspre Dunare catre Grecia. Acelasi val a ajuns pina la Troia, pentru a doua oara.
Secolele au trecut si la Troia VI, cam 1900 i.e.n. citim „un nou val de oameni vigurosi apar dinspre nord aducind cu ei calul … Apartenenta lor la grupul lingvistic arian este aproape indiscutabil si acest val a fost in mod sigur o ramura a invadatorilor care cam la acelasi timp au intrat in Grecia …”. Am discutat mai sus despre „nomazii” care au adus roata olarului, spirala Dacica si calul in Grecia dinspre Macedonia. Parte din acel val a ajuns la Troia, o noua ramura traca, suprapusa peste ramura originala tot traca. îata cum Troia este dublu traca pina acum, la inceputului marii expansiuni ariene.
Imaginea care se contureaza acum este urmatoarea : acum 5000 de ani apare un val uman imens dinspre zona Carpato-Dunareana, care se raspindeste cel putin pina la îliria (Albania), Macedonia in sud pina la Mediterana, Balcanii toti si Asia Mica zona Anatolia si Troia. Nimic in lume nu ne spune ca valul s-a oprit pe malul Adriaticii si nu a trecut in Italia, cale de o zi cu barca. Din informatii comune deducem fapte marete, necorelate pina acum unele cu altele : acum 3000 de ani sud-Estul Europei pina in Asia Mica se tragea din spatiul Carpato-Dunarean.

6.9. Atlantida si Europa
Istoria a demonstrat ca majoritatea a ceea ce noi credeam pina nu demult a fi simple legende si povesti, de genul Rig Veda si mitul potopului, Troia si Iliada, Eneida, povesti Biblice Crestine, mitul poporului Sumerian, etc. au de fapt un puternic caracter istoric si documentar, circulatia lor orala fiind mecanismul antic de arhivare a informatiilor. Din rindul miturilor-documente istorice face parte fi faimoasa Atlantida.
Informatii despre disparuta Atlantida ne provin prin Plato. [EB,ATLANTÎS] : „Plato descrie in Timaeus cum preotii egipteni in conversatia avuta cu Solon au reprezentat insula (Atlantida) drept o tara mai larga decit Asia Mica si Libia, situata dincolo de Pilarii lui Hercule. Dincolo de Atlantis se intindea un arhipelag de o importanta redusa…. Armatele Atlantidei au cucerit si dominat tarmurile Mediteranei…In final Atlantida a fost cucerita de catre apele marii. (etc.) „. Au fost nenumarate incercari in istorie de a localiza Atlantida, considerata o insula in Mediterana, o insula in oceanul Atlantic, chiar o parte din America de sud, mai recent sudul Chinei, Antarctica, etc.
Indiferent unde era situata, Atlantida nu s-a putut scufunda la adincimi kilometrice, deci oceanul Atlantic fiind foarte adinc este exclus, plus ca oceanul in sine era departe de a fi o zona locuibila si generoasa vietii acum peste 5000 de ani. Chiar la ora actuala Venetia continua sa se scufunde dar nu va fi niciodata la sapte kilometri sub nivelul marii ! Noi sustinem aici ca antica Atlantida este scufundata la adincimi mici, ca o scara acceptabila fiind sa zicem de la citiva metri la citeva zeci de metri adincime. Din acest punct de vedere si din contextul relatarii lui Plato, Atlantida se gaseste undeva in Marea Mediterana.
Atlantida cunoscuta egiptenilor, este comparata cu Asia Mica, sint de asemenea mentionate tarmurile Marii Mediterane. în conditiile de acum peste 5000 de ani este ilogic sa te astepti ca informatiile egiptenilor proveneau din America de Sud de exemplu, sau din Oceanul Atlantic de exemplu. Universul egiptenilor era valea Nilului, bazinul deltei si partea estica a Mediteranei. Daca ei se refera la Atlantida, aceasta nu putea fi in afara universului egiptenilor, deci locul ei este in Marea Mediterana.
Noi nu stim unde erau localizate Coloanele lui Hercule printre care treceai catre Atlantida deoarece sint mai multe locuri in bazinul Mediteranei numite asa, dar ne bazam pe comparatia facuta cu Asia Mica, unde va fi fondata Troia de mai tirziu. Din moment ce Atlantida se compara cu Asia Mica ne asteptam ca erau apropiate, altfel comparatia nu are sens ca termeni asociati. De exemplu, daca vorbesti la modul general de marimea lacului de la Someseni, n-o sa-l compari niciodata cu un lac din Australia, deoarece termenii asociati trebuie sa fie apropiati si cunoscuti tuturor ca sa aiba sens.
Pe planul semanticii informatiilor provenite de la egipteni prin Plato, Atlantida este situata in Mediterana si este aproape de Asia Mica. Cea mai impresionanta insula din zona astfel izolata devine Creta din Marea Egee. Exista un volum impresionant de informatii arheologice despre Creta dar nu este subiectul acestei lucrari.
Ceea ce ne frapeaza in istoria Cretei este urmatoarea afirmatie : [EB:CRETE] „Cele mai timpurii relicve Neolitice din Creta sint deosebit de avansate in caracterul lor si denota ca fauritorii lor erau emigranti (in Creta)”. Se deduce apoi, din densitatea asezarilor Epocii de Piatra pe partea estica si centrala a insulei Creta, ca satele respective ar fi provenit din Asia Mica sau din Egipt. Sint mai multe afirmatii dubioase mai sus, una dintre ele fiind caracterul „emigrant” al celor mai vechi locuitori Cretani.
De ce se banuiesc Cretanii ca ar fi fost „emigranti”? Pentru ca descoperirile arheologice Neolitice timpurii din Creta demonstreaza o societate deosebit de avansata pe plan economic si cultural. Creta fiind o insula nu prea mare, este evident ca nu avea resursele necesare crearii acelei civilizatii avansate. Cea mai simpla solutie, dar nu si cea corecta in acest caz, este ipoteza venirii lor de altundeva.
Punctul nostru de vedere este bazat pe noua lumina desprinsa din aceasta lucrare, pe descoperiri arheologice moderne si pe informatii arheologice cenzurate de Grecia la nivel de stat dar care incep a fi cunoscute in afara. Insula Creta este doar unul dintre virfurile unei civilizatii pre-istorice avansate localizata in zona Marii Egee, care ar corespunde in linii mari faimoasei Atlantide scufundate.
Daca te uiti la orice harta europeana a zonei insulare Egeene de astazi, nu se poate sa nu observi multimea nesfirsita de insule din Marea Egee, care se indesesc catre Grecia si catre Asia Mica. Fiecare din acele insule este o inaltime, deal sau munte ramase din faimoasa Atlantida, care s-a scufundat destul de rapid in Marea Egee cu multe mii de ani in urma. Pina la ora actuala zona Marii Egee si a Asiei Mici este instabila tectonic, avind cutremure dese si uneori devastatoare care nu pot fi straine de trecutul tectonic al acestei zone. Troia insasi demonstraza existenta cutremurelor in mai multe straturi arheologice, unele dintre ele distrugind cetatea cu totul.
Atlantida este scufundata in Marea Egee, la adincimi nu prea mari, pe care arheologia le va aduce la lumina mai devreme sau mai tirziu. La ora actuala, guvernul grec interzice orice fel de cercetari in zona Marii Egee, interzicind chiar filmari subacvatice. Cu totul intimplator am reusit sa vad doar partial un film facut ilegal in Marea Egee si transmis de postul de televiziune american „Discovery” la sfirsitul anului 1999 si la inceputul anului 2000, unde se gaseau la adincimi de citiva metri sub apa, ziduri de piatra, strazi subacvatice, amfore peste tot, etc.
La sosirea grecilor in Europa pe la 2000 i.e.n., insulele Egeene pe care s¬au asezat grecii erau locuite de misteriosii Pelasgi. Acesti Pelasgi sint vechii locuitori ai Atlantidei, care nu au parasit Atlantida condamnata ci s-au mutat tot mai sus pe inaltimi, odata cu ridicarea nivelului Marii Egee. De la Pelasgi, noii veniti greci mostenesc o cultura straveche si avansata care este ulterior prezentata lumii drept creatie greaca, fiind de fapt o straveche cultura europeana.
Insulele grecesti de astazi sint doar virfurile Atlantidei antice. Cind Atlantida era la suprafata, Pelasgii care o locuiau erau evident de o limba si cultura comuna cu toti locuitorii zonelor invecinate, zone care vor deveni mai tirziu cunoscute drept Macedonia, Tracia, Troia, Lidia, Caria, etc.
Exista dovezi arheologice care demonstreaza originea demografica a Europei, pornita din zona sud-estica in care includem acum si Atlantida. [EB,EUROPE] : „Printre primii locuitori Neolitici ai Europei, aproape sigur emigranti din Asia Mica, se numara oamenii culturii Starcevo si ai culturii Cardial. Urmele oamenilor Starcevo sint gasite azi in Grecia, Balcani si Danubia … iar oamenii Cardial s-au raspindit catre Malta, Italia, Franta si Spania dar aveau aceleasi caracteristici generale”. Putem presupune ca aceasta este perioada in care Atlantida incepe sa se scufunde, iar pe masura ce nivelul marii crestea, poporul Atlantidei se muta catre Europa continentala.
[BRITANICA] presupune gresit ca originea popoarelor din sudul Europei este Asia Mica deoarece Asia Mica este doar unul dintre locurile in care acelasi popor din Atlantida s-a raspindit. Observati cum ceea ce este azi cunoscut drept Europa latina, sudul continentului european, provine dintr-un popor omogen cultural, deci evident ca si lingvistic, raspindit din zona Marii Egee cu aproape 10.000 de ani in urma.
Raspindirea Atlantilor nu s-a limitat la Europa de sud : „Desi cultura Starcevo s-a raspindit peste o parte a Europei Centrale, agricultura si pastoritul au fost aduse de cultura Dunareana … care a ajuns pina in Germania si Olanda de azi. Ei (Dunarenii) locuiau in sate largi compuse din case de lemn de forma rectangulara alungita (megaron !) … Ceramica lor era decorata cu linii întrerupte (A/\/\/\A, sau simbolul Pelasg al Potopului) si cu spirale (Spirala Dacica). Datarile cu carbon indica o larga raspindire a Dunarenilor in zona Germania de azi pe la 4000 i.e.n””. Observam cum migratia initiala din zona Atlantida este urmata de migratii succesive din zona Dunareana, care raspindesc cultura si tehnologia spatiului Carpato-Dunarean la scara intregii Europa de acum 6000 de ani. Mai observam prezenta Spiralei dace in nordul Europei, originea ei fiind cu mii de ani mai veche la originea Dunareana. Spirala Dacica, care se mai picteaza pe vasele populare de la noi, poate sa fie de 10.000 de ani vechime !
Aceasta trebuie sa fie perioada in care o limba majora din sud-estul european se raspindeste la scara intregului continent. Valul uman initial pornit din Atlantida nu este ultima revarsare umana asupra Europei. Dupa apusul Atlantidei, Valea Dunarii va deveni in viitor izvorul urmatoarelor expansiuni umane europene, in care poporul arian-carpatin este doar ultima mare expansiune avuta loc acum vreo 4-5000 de ani. Valuri peste valuri, avem multiple revarsari umane din aceeasi sursa biologica, culturala si lingvistica asupra Europei, pe parcursul a multor mii de ani. Aceste revarsari umane se vor suprapune peste celelalte populatii europene dind nastere peste milenii la marea familie de limbi europene contemporane inrudite intre ele.
Raspindirea poporului Atlantidei nu are loc doar catre Tracia si restul Europei pina in Iberia, deoarece nimic nu statea in calea expansiunii lor sudice, peste Mediterana cu barca sau de-a lungul tarmului. Trebuie sa fie mai mult decit probabil ca o parte a poporului Atlantic a ajuns la gurile Nilului si in
Egipt. Relatia dintre ramasitele arheologice Cretane si Egipt este de mult demonstrata, dar se credea pina acum ca ar fi avut loc dinspre Egipt catre Creta deoarece mareata cultura Atlantica, in particular Cretana, nu a fost inteleasa in ansamblul ei pina acum.
Cultura si limba Egiptului sint diferite de cultura si limba europeana dar trebuie sa existe elemente comune daca interactiunea Pelasgo-egipteana a existat. Dovada care ne ramine peste milenii este tot de natura lingvistica.
Religia egipteana era si ea tot politeista desi de o natura diferita de cea vedica. Evident ca din panteonul egiptean nu poate lipsi Maria sa Apa, Nilul datator de viata. N-are cum sa fie un accident istoric numele zeitei Hapi, Maria sa Nilul, vazut in corelatia cu Apaya sfinta ariana. N-are cum sa fie tot un accident istoric numele zeitei Udjo sau zeita Udarii in limba romina de azi, Maria sa Delta Nilului. Considerind rolul central al zeitei Hapi si Udjo, strins legate de sursa vietii egiptene, interactia dintre Pelasgi si egipteni este demonstrata. în acest context, numele inca rominesti de mai sus, devin o dovada zdrobitoare despre natura mai tirziu ariana, Carpato-Dunareana, a misterioasei limbi Pelasge, limba disparutei Atlantide.
Prin disparitia Atlantidei sub apele Egeene, intelegem prezenta mitului Potopului in cultura vedica, venit direct de la sursa acestuia, partea sudica a Traciei. Potopul vedic este reprezentat in cultura ariana-carpatina prin linia intrerupta „AAAAA” raspindita de poporul Carpato-Dunarean in toata Europa si lumea.
Scufundarea Atlantidei sau Potopul vedic nu este singurul din lume. Cu peste 6000 de ani in urma, o alta civilizatie incepe sa se dezvolte intre Tigru si Eufrat, la est de Asia Mica, numita Cultura Sumeriana. Aceasta este distrusa in marea ei majoritate de catre Potopul Sumerian pe la 4000 i.e.n.? dupa care isi revine cu greu. Potopul Sumerian este dovedit geologic prin stratul gros de sedimente in cimpia dintre Tigru si Eufrat. Potopul Sumerian va fi mai tirziu preluat de catre triburile Semite ajunse in sclavie la Babilon, de unde isi va face intrarea in cultura Iudaica, adaptat la legenda moralizatoare a Arcei lui Noe.
Nu cred ca exista nici o corelatie intre Potopul vedic si Potoul Sumerian, cele doua potopuri fiind de natura diferita. în cazul Atlantidei, bazinul estic al Marii Mediterane se scufunda relativ calm pe cind nivelul marii era constant. în cazul Potopului Sumerian, ajuns apoi Potopul Biblic, uscatul nu si-a modificat nivelul ci apele marii si ploaia nesfirsita de 40 de zile si nopti, si-au dat mina ca sa inunde rapid, masiv si violent intreaga zona dintre Tigru si Eufrat. în cazul Potopului vedic avem o miscare descendenta a uscatului, pe cind in Potopul Sumerian avem o miscare ascendenta a apelor. De asemenea, scufundarea Atlantidei are loc cu mii de ani inaintea Potopului Sumerian. Nu exista nici o garantie ca Potopul Sumerian nu va veni din nou, mai ales in aceasta perioada istorica de instabilitate climatica.
Am adus in acest capitol argumente despre originea Egeana a poporului arian, origine pe care o corelam cu faimoasa Atlantida. Cu peste 10.000 de ani in urma, zona marii Egee era legata de Tracia, dar s-a scufundat ulterior sub apele Mediteranei, lasind la suprafata doar insulele Egeene de azi. Urmele vechilor Pelasgi, care s-au raspindit si asezat in Dacia strabuna, se gasesc inca sub nivelul marii Egeene. Atlandida s-a inaltat din Mare in anul 2000 !

6.10. Rominismul antic la scara europeana
Am aratat mai sus ca inainte de intemeierea Romei in cursul ultimului mileniu al erei trecute, tot sud-Estul Europei se tragea fara indoiala din spatiul Carpato-Dunarean, cuprinzind in jurul Daciei, Getiei si Traciei provinciile Panonia, îliria, Macedonia si Anatolia, iar spre vest extinsa prin ramura rominica celta peste Galia si Iberia pina la oceanul Atlantic.
În geografia contemporana, raspindirea poporului arian-carpatin cuprinde zona Turcia, Grecia toata, Macedonia, Bulgaria, Iugoslavia, România, Basarabia, Bucovina, Italia, Albania, Ungaria, Austria, Germania de sud, Franta, Spania si Portugalia. Este posibil sa fi avut si o extindere spre nord dar nu avem aceste date, in afara fondului lingvistic rominesc bogat in limbile slave contemporane. Aceasta mare de oameni de origine Carpato-Dunareana, erau de acelasi neam si limba pe care o numim limba rominica primordiala.
Noi sustinem aici ca limba rominica nu era raspindita doar in Dacia Mare ci in intreagul sud al Europei de la Atlantic peste Balcani si Asia Mica. Aceasta este aria de raspindire si limba la care [EB] se refera drept „limba unica europeana”, desi nu era unica ci doar cea mai raspindita. Limba romina nu este singurul supravietuitor al limbii ariene-carpatine, ci si restul Europei cunoscuta drept Europa „latina”, care este de fapt Europa rominica, este de origine directa ariana.
Aceasta raspindire a rominismului la scara europeana s-a facut mai mult sau mai putin prin mijloace pasnice, intr-o expansiune naturala pe care o apreciem ca avind loc in ultimii 3-4000 de ani ai erei trecute. Pe la inceputul erei noastre, toata Europa sudica vorbea o limba comuna, limba rominica.
Este era in care din toata acesta mare de rominism incepe sa se evidentieze o ramura rominica mica, latinii. Cind grupul latin a inceput sa-si domine vecinii rominici din Italia si apoi sa se extinda in exterior, aveau de a face de jur imprejur cu popoare inrudite cu ei, care vorbeau limba rominica de mii de ani. Aceasta explica „latinizarea” Daciei in 150 de ani, precum si „latinizarea” Europei de sud in secolele care urmeaza, proces de omogenizare care avusese deja loc in Europa si lume prin expansiunea poporului arian-carpatin, din care si latinii faceau parte