Deznaționalizarea francofonilor și prigonirea limbii franceze în SUA

SUA

Deznaționalizarea – un subiect dureros pe care toate statele îl practică, mai puțin România.
Francezii, rușii, ucrainenii, grecii, bulgarii, sârbii, croații, etc… și americanii.
În 1803 SUA cumpără de la Napoleon provincia franceză din America de Nord, Luiziana. Cu tot cu locuitori. Inițial, SUA le-au garantat noilor cetățeni dreptul de a folosi franceza în spațiul public.
După primul război mondial, exact când președintele american Woodrow Wilson impunea în Europa dreptul etnic, al popoarelor la autodeterminare (statalitate) și al minorităților la autonomie, în SUA politicile etnice se desfășoară exact în sens invers.
În 1921, noua constituție din Luiziana interzice educația în limba franceză în toate școlile publice. Tototdată, Constituția a declarat engleza limbă oficială a Luizianei, ceea ce cu timpul a eliminat franceza din Noul Orleans (capitala Luizianei) și i-a redus arealul la zona rurală din sud-vest statului. Educația și serviciile religioase din Louisiana au început să se facă doar în engleză.
Dacă cineva vorbea în franceză, era considerat ca având retard cultural, adică era considerat un needucat. Anglofonii le cereau francofonilor să vorbească engleză prin expresia Speak White! (Vorbește ca un alb!). Ideea pe care încercau s-o impună e că franceza e vorbită doar de oameni de culoare (negri și metiși francofoni din zona Luizianei).
A existat o încercare de rezistență la această deznaționalizare. Părinții francofoni au considerat obligativitatea școlii în engleză ca fiind o intruziune a unei culturi străine și mulți au refuzat să-și trimită copiii la școală. Când guvernul i-a obligat să trimită copiii la școală, au selectat școli private catolice franceze în care lecțiile se desfășurau în limba franceză.
Curând guvernul a obligat toate școlile publice, private și parohiale să predea în engleză. Au fost angajați noi profesori, care nu puteau vorbi franceza. Copiii nu se puteau înțelege profesorii și, în general, continuau să vorbească în franceză. Autoritățile le-au impus profesorilor să-i bată dacă vorbeau limba franceză pe terenul școlii.
Prin urmare, mulți părinți au încetat să vorbească în franceză cu copiii lor, ca să nu le reducă șansele la o viață mai bună în SUA.
Date statistice:
În 2011, în Luiziana erau circa 200 000 de vorbitori de franceză. Prin comparație, în 1968 în Louisiana existau aproximativ 1 000 000 de vorbitori de franceză.
În prezent, franceza este considerată o limbă pe cale de dispariție în Luiziana.

Călin Cucuietu