Holocaustul este cea mai mare escrocherie din istoria omenirii

Iudaizare

CONSTANTIN OLARIU ARIMIN:

„Pogromul de la Iași” o afacere cușer(kasher) de 200 milioane $ pe banii germanilor!
În data de 30 iulie 2017, duminică dimineața postul de Radio Iași a anunțat că s-au încheiat negocierile între Germania și mai multe organizații ale khazarilor de religie mozaică din SUA prin care germanii se obligă să plătească câte 400 $ pe lună urmașilor supraviețuitorilor pogromului de la Iași din 28-29 iunie 1941, iar această revendicare poate fi făcută și retroactiv. Reprezentanții acestor organizații susțin că ,,în orașul Iași germanii au asasinat 17000 de evrei numai pentru vina că s- au născut evrei”, iar alte mii au murit în ,,trenurile morții” trimise către Podul-Iloaei și lagărul de la Călărași. Tot după acești profesioniști ai minciunii, supraviețuitorii au fost obligați să trăiască în,,cartierul evreiesc” și să poarte ,,steaua lui David”, iar dacă ieșeau din casă, riscau să fie împușcați pe loc. Știrea spunea că este vorba de peste 1000 de supraviețuitori dar numărul lor real va ajunge la 5000 sau chiar 6000 persoane. Dacă luăm în calcul cifra de 6000 de beneficiari pentru care se va plăti lunar suma de 400 $, dar retroactiv până în anul 1941 cum se presupune din informația difuzată de Radio Iași, atunci Germania va trebui să plătească cinstit și după înțelegere, aproximativ 180-200 milioane $ !!!
Pe internet am găsit și adresa unde se pot înscrie cei care pretind că sînt supraviețuitorii celor 17000 de ,,evrei” asasinați de germani în iunie 1941 și au dreptul ca daune la aceste sume de bani.
COMISIA PENTRU CERERI DE DESPĂGUBIRI
STR. CARLIBACH 25 TEL AVIV
TEL: 03-5194400/1 FAX:03-6241056
E-MAIL: infodesk@claimscon.org
În iunie 2017 întâmplător am găsit în anticariat o carte de documente care privesc situația populației de religie mozaică din România pentru perioada 1939 – august 1941, Situația evreilor din România 1939-1941, editura Țara Noastră 2003. Citind aceste acte oficiale am rămas uimit cât de mult se minte în România și în lume pe tema exterminării evreilor de către armatele române și germane,,numai pentru vina că s-au născut evrei”. Afirmațiile de mai sus ale mozaicilor privind pogromul de la Iași raportate la documentele existente în această carte, care provin atât de la instituțiile statului român cât și de la comunitățile mozaicilor din România existente în arhive o consider în mare parte falsă și voi dovedi susținerea mea folosindu-mă numai de respectivele acte. În comentariul meu această carte o voi nota cu litera A(secțiunile 2 și 3), după care va urma pagina din carte, așa cum le-am aranjat în continuarea prezentului text.
La scurt timp după ce am cumpărat cartea menționată mai sus, am mai găsit una cu documente pentru perioada 1945-1965 Minorități etnoculturale, Mărturii documente – Evreii din România 1945-1965, Cluj 2003, pe care am notat-o cu litera B(secțiunea 4) în documentarea mea. Pentru elucidarea problemei am pus un tabel care se găsește în cartea Mareșalul Antonescu și catastrofa României scrisă de E. Mezincescu, editura Artemis 1993, dar și alte materiale necesare cunoașterii acestei teme.
Ca să înțelegem starea de fapt de atunci, cine erau mozaicii din România, ce doreau ei românilor și de ce sprijineau pe față acțiunile criminale ale bolșevicilor khazari, stăpânii URSS, de a cotropi teritorii locuite majoritar de români ce au făcut parte din Moldova feudală, voi face trimitere la documentul intitulat ,,BULETIN CONTRAINFORMATIV pe luna octombrie 1939, partea II-a(A – 143)” unde scrie: ,,În rândul evreilor s-a putut constata oarecare satisfacție ca urmare a zvonului răspândit de unii agitatori că nu este exclusă o invazie a trupelor sovietice în Basarabia. Ei între- țin legături ascunse cu URSS. .. Sânt unele informații că evreii din județul Soroca ar fi format comitete secrete, pentru primirea cât mai bine a trupelor rusești, la o eventuală intrare în Basarabia…” Informația este corectă fiindcă la ocuparea Basarabiei din 28 iunie 1940 de către bolșevici, aceste ,,comitete secrete” au ieșit la lumina zilei numindu-se ,,miliții de autoapărare civilă”, primind Armata Roșie cu flori și strigându-le că ,,i-au așteptat de 20 de ani”. Pentru a le dovedi cotropitorilor bolșevici cât de credincioși le sânt ei mozaicii, au atacat armata română care a pierdut 43 232 de ofițeri, subofițeri și soldați. Și tot ei au atacat ,,vitejește” administrația românească ucigând mii de funcționari ai statului român, iar după înstăpânirea bolșevicilor au ucis peste 30 000 de români și au trimis în lagărele din Siberia peste 320 000 de români în numai un an de zile, au profanat și distrus mii de biserici ortodoxe ale românilor. Să aduc la lumină și o faptă similară dar făcută de americani pentru care nimeni nu-i condamnă că ar fi săvârşit genocid sau holocaust. După atacul japonezilor de la Pearl Harbor din 7 decembrie 1941, SUA a arestat și deportat peste 120 000 de cetățeni americani de origine japoneză – mulți dintre ei nemaiștiind limba japoneză – fiind bănuiți că ar simpatiza cu agresorii. Cei arestați au fost deportați în deșertul Utah sau în regiuni izolate muntoase din Colorado și au fost eliberați numai după terminarea războiului, deși asupra lor nu exista nici o faptă care să îi acuze de ceva. Dacă japonezii arestați numai pentru o simplă bănuială, ar fi ucis, rănit sau ar fi făcut dispăruți 43 232 de militari americani și alte câteva zeci de mii de civili, nu cred că erau destule lampadare pe bulevardele lor pentru a-i spânzura pe toți netrebnicii. Fiindcă ceea ce scriu se referă numai la documentele din perioada arătată, mai dau spre deplină înțelegere și exemplificarea crimelor făcute de mozaici asupra armatei române, dar și a funcționarilor statului român ce se retrăgeau din Basarabia și Bucovina, fapte consemnate în documentele din arhive (A – 164, 165, 166, 167, 168, 169). De reținut că în orașul Cernăuți acțiunea de devastare a bisericilor și de împușcare a conducătorilor administrației românești a început încă înainte de intrarea trupelor sovietice (A – 167). Orice stat aflat într-un conflict armat cu o minoritate din interiorul său, este obligat să ia măsuri drastice pentru a opri rebeliunea armată și a îndepărta acțiunile teroriste care îi amenință securitatea internă. Acele ,,comitete secrete” menționate în documentul de mai sus din octombrie 1939 (A – 143) au ieșit să atace cu arme de foc armata română care se retrăgea datorită ultimatumului din 28 iunie 1940. Atrocitățile, bestialitățile și măcelurile asupra românilor făcute de ,,comitetele revoluționare” și ,,milițiile de autoapărare civilă” pe baza unor liste întocmite înainte, sânt precizate într-un document al Armatei române din 2 iulie 1940 (A – 171, 172, 173, 174, 175, 176, 177). La pagina 171 este o precizare uluitoare privind trădarea khazarilor(jidanilor) față de România: ,,La Chișinău, listele de executări au fost întocmite de intelectualii comuniști evrei: av. Carol Steinberg, avocata Etea Diner și dr. Dorevici.” Totodată informația dovedește în fața istoriei chiar după 77 de ani, că jidanii (khazarii) din Basarabia și Bucovina au conspirat împreună cu serviciile de spionaj din URSS împotriva României și a românilor, faptă care este încadrată juridic drept crimă de înaltă trădare. Sînt câteva zeci de documente în arhivele românești, unele făcute publice, care arată atrocitățile și bestialitățile fanaticilor ,,evrei-comuniști” făcute asupra românilor! Documentele privitoare la orașul Cernăuți (A – 204, 205, 206) arată și ele o conspirație a jidanilor împotriva românilor, iar când trupele bolșevicilor sovietici se apropiau de oraș, conspiratorii au ieșit la atac asupra armatei române, a funcționarilor publici, preoților, învățătorilor și profesorilor și chiar a românilor obișnuiți asasinând mii de persoane. Trebuie reținută ca foarte importantă informația de la A – 206 care confirmă observația din ,,buletinul contrainformatic pe luna octombrie 1939” și spune adevărul istoric nu cel revelat mafiei khazare hotărâtă să nimicească orice contestare a mitului
,,poporului martir” din anii 1940-1944. ,,Imediat după anunțarea ultimatumului sovietic și înainte de intrarea Armatei Roșii, în toate orașele basarabene și nord bucovinene, ca la un consemn, s-au format grupuri de evrei înarmați, în majoritatea tineret de ambele sexe, care numaidecât au început acțiunea teroristă.” Documentul menționat mai sus spune că ,,executările au luat aspectul unei sinistre vânători de oameni”, fiecare condamnat la moarte fiind căutat după listele întocmite înainte cum arată alt înscris precizat mai înainte. În ședința Consiliului de Miniștri din ziua de 17 ianuarie 1941(A – 284, 285), generalul Zwiedinek, precizează celorlalți, poziția conducătorilor comunităților mozaicilor din România cu privire la atrocitățile și crimele săvârșite de confrații lor din Basarabia și Bucovina în iunie 1940 împotriva românilor, armatei, administrației, clerului și funcționarilor publici: ,,Ei nu neagă nici manifestațiile jidănimii din Basarabia și Bucovina contra armatei și populației române, ba mai mult chiar, nu și-ar lua nici un legământ, ca într-un caz eventual, să nu se repete și în Moldova.” După 5 luni, temerile generalului s-au adeverit, iar astăzi bandele criminale ale profesioniștilor minciunii și înșelătoriei urlă către cele 4 zări că românii i-au asasinat în ,,pogromul de la Iași” pe evrei numai pentru vina că s-au născut evrei. Hidoase și fioroase pocitanii a lăsat Dumnezeu să umble pe pământul nostru! Orice informație despre crimele, bestialitățile și atrocitățile jidanilor făcute împotriva românilor în acele vremuri dar și în perioada comunistă este interzisă în media românească fiindcă numai naționaliștii, fasciștii și antisemiții mai îndrăznesc a pune în discuție aceste ,,adevăruri sacre” ale profesioniștilor minciunii veniți toți din mafia khazară, de care nimeni nu ar trebui să se mai îndoiască vreodată! Un document al Marelui Stat Major Militar Iași, din data de 5 iunie 1941(A – 326) precizează starea de spirit a populației jidănești din Iași și bănuiala că se punea la cale ceva foarte grav. ,,Populația evreiască își manifestă aproape deschis simpatia față de soviete, difuzând și colportând știri și zvonuri tendențioase, care provoacă îngrijorare și neliniște în rândul populației românești; populația evreiască se organizează în interiorul ei pentru o reacție activă, față de trupele și populația românească în eventualitatea unui război cu Rusia, și dacă în prezent această stare nu-i un pericol vădit, însă poate lua forme foarte grave în caz de război; populația evreiască constituie cel mai bun mediu pentru recrutarea de agenți informatori, procurarea de case conspirative, etc. servind interesele N.K.V.D.-ului.”. Din aceste informații uluitoare pentru importanța lor istorică, rezultă că totul a fost o acțiune conspirativă de mari proporții organizată de populația evreiască din Iași cu 17 zile înainte de începerea luptelor, împotriva armatei române și a celei germane în trecere prin acest oraș, având drept scop crearea unei stări de haos și nesiguranță de care să profite trupe bolșevice aflate la cca 48 km. La data de 22 iunie 1941 dimineața la orele 4, soldații români și germani au atacat armatele bolșevice de pe malul stâng al Prutului începând eliberarea teritoriilor ocupate de aceștia cu un an înainte.
Nota informativă din 30 iunie 1941 a Chesturii Poliției Iași către Ministerul de Interne(A – 345, 346, 347) dă o descriere precisă a ceea ce s-a întâmplat atunci, numit astăzi ,,pogromul de la Iași”. ,,În dimineața zilei de 28 iunie a.c. pe când o coloană germană, din trupele de asalt, mărșăluia prin cartierul Tătărași din orașul Iași, spre Ungheni, comandantul acestei coloane a fost informat că evreii din acest cartier, posedă aparate radio-emisiune și în legătură cu acest fapt, fac semnale ori de câte ori apar avioane inamice. S-a procedat la o percheziție amănunțită de către germani, la care a concurat și ostași din Reg. 13 dorobanți… În seara zilei de 28/29 iunie a.c. la orele 20,30 mi s-a raportat telefonic de către circumscripțiile de poliție că se trag focuri de arme și arme automate de prin clădirile unde locuiesc evrei și în întreg orașul. Faptul acesta ne-a fost adus la cunoștință și de către Comandatura germană, care a scos patrule dese în oraș. De către chestură, de asemeni s-a întărit paza, mărindu-se numărul gardienilor în teren și trimițându-se și patrule de jandarmi.

Menționăm că alarma aceasta a coincis cu zborul unui avion inamic care a lansat două      rachete roșii, probabil semnalul începerii dezordinilor. Focurile de armă din partea agresorilor s-a întețit, la care se răspundea tot cu foc, de către patrule și unitățile militare în trecere prin oraș. Deși s-au făcut pânde cu toți gardienii de către patrule, totuși nu s-a putut descoperi nimic, orașul fiind complet în întuneric… Focurile continuau neîntrerupt și se întețeau cu armele automate, mai ales în jurul instituțiilor, dând impresia că se intenționează ocuparea autorităților, ceea ce ne-a determinat să întărim paza la Societatea de Telefoane, Poștă, Prefectură, Chestură, etc…
În zorii zilei de 29 iunie a.c., o coloană militară română ce mărșăluia pe strada Lascăr Catargiu, a fost prinsă de un foc viu de mitraliere, punând coloana în dezordine, dar punându-se iar în ordine, s-a deschis foc drept răspuns și din partea coloanei. Același lucru s-a întâmplat și cu o altă coloană ce mărșăluia pe strada Carol; fiind trimiși să o însoțească Lt. Col. N. Niculescu, din Inspectoratul de jandarmi Iași cu un pluton de jandarmi și secretarul Chesturii, Gheorghe Stănciulescu, cu o echipă de gardieni, care în dreptul localului ,,Corso” de pe strada Lăpușneanu au fost primiți cu un violent foc de arme automate și grenade, de prin toate clădirile locuite de evrei comuniști. Cu această ocazie în coloană s-a produs oarecare panică, dar comandantul fiind energic și cu sânge rece, a ordonat trupei să se culce la pământ, după care s-a răspuns cu foc în direcția din care se trăgea asupra coloanei, trăgându-se și cu foc de tun de 53 mm.
Din acel moment (ora 3) s-au format echipe de jandarmi, militari și polițiști, înconjurând clădirile de unde se trăsese focuri, începându-se controlul tuturor persoanelor găsite în acele clădiri. La acest control au colaborat și unitățile germane în mod foarte conștiincios, arestându-se evreii ce au fost găsiți în clădirile de unde se trăsese focuri. În timpul acestui control au început să se schițeze unele sugestii asupra agresorilor, făcându-se aluzii la evreii comuniști ca provocatori, ceea ce a îndârjit foarte mult pe ostașii români și germani care controlau, mai ales că se trăsese asupra clădirilor unde se găseau cantonați. Astăzi, 30 iunie a.c., focurile în oraș continuă a se trage la ora 9, însă tot mai rar. În Piața Sf. Spiridon, la orele 13,30, trăgându-se de către comuniști focuri de armă asupra unei coloane germane prin trecere, s-a înconjurat clădirea, aceasta fiind locuită de evrei și s-au scos 20, care au fost executați pe loc. După amiază focurile au încetat complet…” Precizez că localul ,,Corso” de unde s-a tras, se afla atunci dar și acum în centrul orașului Iași.
Din acest document rezultă o realitate istorică falsificată în totalitate de mafia khazară care strigă către cele patru zări că românii și germanii au asasinat în Iași 17 000 de evrei ,,numai pentru vina că s-au născut evrei”. Ori aici avem în față acțiuni criminale organizate de grupuri înarmate de evrei comuniști care au tras într-un întuneric absolut asupra soldaților români și germani ce afluiau spre frontul de la est de Prut unde se luptau cu bolșevicii susținuți cu atâta turbare de ,,populația evreiască” din Iași. Trebuie reținută remarca din document că s-au arestat evreii comuniști din clădirile de unde s-a tras, iar altele spun că și din împrejurimile acestora, dar nu s-a luat la grămadă populația de religie mozaică a orașului care era atunci de 37000 persoane.
O informare din 29.06.1941(A – 335) spune: ,,Agenții inamici lucrează în spatele frontului… Populația evreiască este părtașă la această acțiune …” O adresă a Prefecturii Iași către Ministrul de Interne din 29 iunie 1941(A – 356, 357) scrie: ,,În noaptea de 28/29 iunie a.c., focuri de arme s-au tras de indivizi rămași necunoscuți, din diferite cartiere ale orașului și în special pe străzile: Păcurari, Toma – Cozma, strada Carol și Sărărie. Aceste focuri, mai rare la început, s-au întețit între ore- le 24-3 și încetat către orele 7. S-au arestat și dus la chestură, până la această oră cca. 3000 de inși, în majoritate evrei, care sînt triați… Astăzi de la orele 7 până la orele 15,30 când s-au auzit din nou împușcături dese în oraș care continuă și acum… La orele 16,30 împușcăturile continuă cu mai multă furie în centrul orașului și în jurul chesturii. Un soldat german a fost împușcat. Patrule de soldați germani și de poliție germană fac percheziții și arestări de evrei, pe care-i   îndreaptă spre chestură. Soldații germani sînt foarte îndârjiți și maltratează pe evrei. Sunt câțiva evrei împușcați de germani…”

Un alt document ce arată starea de spirit de atunci a românilor care îi suspectau pe jidani că au legături directe cu spionii bolșevici, este o ,,Notă” din 1 iulie 1941(A – 348) unde găsim: ,,Înainte de a se întâmpla incidentele de la Iași, s-a constatat o îngrijorare în rândurile populației din orașele moldovene. Această îngrijorare se baza pe faptul că în unele orașe s-au găsit evrei care făceau semnalizări luminoase în timpul nopții, atrăgând prin aceasta, atențiunea avioanelor dușmane.
Sunt informat că în timpul unor nopți din zilele trecute s-au găsit luminile aprinse în     cimitirele evreiești din orașele Bacău și Roman, fapt săvârșit de către evrei pentru a atrage atențiunea avioanelor sovietice, indicând locul unde să lanseze parașutiști, care au misiunea de a lua contact cu elementele comuniste, pentru ca pe urmă să producă manifestațiuni și incidente. Același scop îl au și semnalizările făcute în timpul nopții cu lanternele…”
Un comunicat al Marelui Stat Major al armatei din 30.06.1941(A – 338) spune: ,,Sovietele urmăresc pe toate căile să producă acte de sabotaj, de dezordine și de agresiune, în spatele frontului și în acest scop lansează din avion cu parașuta spioni și agenți teroriști care iau contact cu agenții dizidenți din țară, și cu populația iudeo-comunistă pentru a organiza acte de agresiune. Câțiva din agenți au fost prinși iar actele de agresiune încercate au fost sancționate pe loc. La Iași au fost executați 500 de iudeo-comuniști care trăseseră focuri de arme asupra soldaților germani și români…”
Este primul document oficial care precizează că această agresiune a populației evreiești împotriva soldaților români și germani, a generat 500 de morți din rândul evreilor comuniști. Un alt document intitulat Buletin informativ nr. 25 din 25 iulie 1941(A – 390) scrie că ,,în prezent comunitatea evreiască din Iași lucrează la întocmirea unor tabele în care se arată; … numărul evreilor morți cu ocazia evenimentelor de la 28-29 iunie a.c., cu care, ocazie, spun ei, că au fost omorâți cca 500 bărbați, femei și copii evrei.” numărul răniților, cu această ocazie, care în urma infirmităților căpătate, nu-și mai pot căpăta existența. Aceste tabele împreună cu un memoriu, urmează a fi înaintate M. S. Regelui, M. S. Reginei, Domnului General Antonescu, Doamnei Maria Antonescu, sperând într-o ameliorare a situației evreilor…” Al treilea document oficial unde se precizează că morții dezordinilor din 28/29 iunie 1940 a fost de 500 de persoane, este ,,Dare de seamă” din 27 iulie 1941(A – 395,396) unde găsim făcute precizările:
,,În noaptea de 28-29 iunie a.c., treceau prin orașul Iași două coloane militare spre front, una pe strada Lascăr Catargiu și alta pe strada Carol. Pe la orele 22,30-23 a apărut deasupra orașului care fiind luminat de jos de o rachetă, a lansat și el o rachetă din care  s-au desprins trei lumini violete, după aproximativ 10-15 minute a început să se tragă în tot orașul nenumărate focuri de armă și armă automată care au durat până în dimineața zilei de 29 iunie a.c., orele 4, cât și asupra acestor trupe fără însă a se face victime.
Autoritățile civile și militare au luat măsuri de pază și siguranță și totodată bănuindu-se că aceste focuri de armă au fost trase de către evreii-comuniști în unire cu elementele teroriste venite în acest scop de peste Prut pentru a se produce panică și împiedicarea mărșăluirii spre front a acestor trupe, s-a început percheziționarea și arestarea evreilor – comuniști din ordinul Domnului General Comandant al Diviziei 10. (Astăzi jegurile spun că Antonescu a dat ordinul de arestare a tuturor jidanilor!)
În dimineața zilei de 29 iunie a.c., continuându-se a se trage focuri din diferite case din oraș, organele militare române și germane au început perchezițiile și arestarea în masă a evreilor, care erau comuniști, la Chestura Poliției Iași.
În Curtea Chesturii de Poliție Iași erau adunați cca. 3000-4000 de evrei, copii, femei și bărbați. Soldații germani din organizația «Todt» pretinzând că s-au omorât de către evrei doi soldați de ai lor, au mitraliat parte din evreii adunați în curtea Chesturii, cu care ocazie au fost omorâți aproximativ 500 inși, iar alții răniți. S-au luat măsuri de trimiterea la lagăr a celorlalți evrei care au fost îmbarcați în două trenuri cu destinația lagărului de internați Ialomița; pe drum în stația Podu Iloaie și Târgu-Frumos s-au descărcat din vagoane cca 1200 inși care au murit din lipsă de asistență medicală sau din cauza rănilor avute. În seara zilei de 29 iunie a.c. după măsurile luate, s-a restabilit ordinea și liniștea.
În cursul zilei de 30 iunie a.c. soldați germani și elemente militare românești au mai împușcat 50 de evrei în diferite puncte ale orașului, jefuind diferite case părăsite de ale evreilor; la care jaf s-au dedat și diferițí derbedei și oameni fără căpătâi…” Într-un document din 30 iunie 1941 privind soarta celor trimiși cu trenul la Podul-Iloaei(A – 342) se arată că au fost îmbarcați 1974 persoane, din care au decedat 1198, scăpând cu viață 776 care au fost preluați de comunitatea mozaicilor din acest oraș. Un raport al sub. lt. Trandafir Aurel din 9 iulie 1941, către Inspectoratul de Jandarmi Iași(A – 361, 362, 363) se precizează că în cele două trenuri cu destinația lagărului de concentrare din Călărași – Ialomița, au fost urcați în vagoane un număr de 2530 evrei, din care au ajuns la destinație 1011 evrei în viață, iar 1519 au murit pe drum.
Adunând morții din acele zile datorate atacurilor făcute de evreii comuniști asupra ostașilor români și germani, dar și riposta acestora asupra ,,evreilor-comuniști” rezultă un număr de 3267 morți atât în incinta Chesturii cât și în cele două trenuri(550 + 1198 + 1519). Această cifră este confirmată drept corectă de un tabel(B – tabel) preluat din lucrarea Congresul Mondial Evreiesc, Secțiunea din România – Așezările Evreiești din România, Memento Statistic Bucureşti 1945, prezentată la Congresul Mondial Evreiesc care și-a început lucrările la 19 august 1948 la Paris. Tabelul este re- produs în cartea lui E. Mezincescu amintită mai înainte, la paginile 172-173. Aici avem pentru anul 1941 o populație de religie mozaică în județul Iași de 37 472 persoane, iar în anul 1942 sînt înre- gistrați 34 006 persoane rezultând o diferență în minus de 3466 persoane! Aceasta este formată din cei 3 217 care au murit în urma evenimentelor legate de 28/28 iunie din Iași și cred că diferența de 189 au fost cei ,,foarte roșii pe creier de atâta bolșevism” care au fost deportați în Transnistria să se mai liniștească, iar din aceste cifre vedem că atât cei ajunși la Podul – Iloaiei cât și trimiși în lagărul de la Călărași s-au întors înapoi în Iași la scurt timp după aceste tragedii ale urii și fanatismului bolșevic.
DIN DOCUMENTELE PREZENTATE REZULTĂ CĂ SÎNT UN NUMĂR DE 550 DE EVREI COMUNIȘTI MORȚI ÎN ACESTE INCIDENTE DIN IUNIE 1941 PETRECUTE ÎN ORAȘUL IAȘI ȘI NU 17000 CUM MINT EI CU MARE OBRĂZNICIE.
A doua problemă pe care vreau să o lămuresc cu ajutorul documentelor oficiale găsite în aceste cărți, este numărul urmașilor direcți(copii) ai victimelor ,,pogromului de la Iași”. Pentru deplina luminare a evenimentelor fac trimitere la un lung document care consemnează ședința din 5 octombrie 1945 a conducerii Partidului Comunist din România, filiala Cominternului, iar toți cei ce conduceau această organizație ticăloasă erau jidani comuniști, unelte ale Moscovei cu mare ură asupra neamului românesc. Unul dintre acești slujitori zeloși ai iadului satanist, tovarășa Ofelia Manole spune despre situația celor ce au avut de suferit de pe urma conspirației mozaicilor din Iași de la 28/29 iunie 1941(B – 159): ,,În Moldova sânt văduvele din pogrom și ele cer, este revendicarea lor asta, să fie încadrate în rândul văduvelor de război.” După câteva luni au primit acest statul de la statul român. După intervenția altor tovarăși, revine Ofelia Manole cu completarea: ,,Adică, prima sarcină după părerea mea, este susținerea revendicărilor juste ale văduvelor din Iași și ale copiilor orfani.” Iar numărul ,,copiilor orfani” îl găsim într-o adresă a Orfelinatului Evreiesc din Iași, din data de 20 februarie 1947, adică la peste 5 ani și jumătate de la producerea evenimentelor(B – 310), situat în strada Gh. Mârzescu 24. Adresa este trimisă primarului orașului Iași.
,,Instituția noastră care adăpostește un număr de 150 de copii orfani din pogrom și bombardamente, se zbate astăzi în mari greutăți financiare din cauză timpurilor grele prin care trecem. Subvențiile și cotizațiile sunt pe zi ce trece mai mari, veniturile rămân stabile. Pentru a remedia situația grea în care ne găsim, apelăm la bunăvoința dvs. de a ne acorda un ajutor cu care să putem ameliora viața grea a micilor copilași.
În speranța că ne veți acorda ajutorul necesar, primiți, vă rog, domnule primar încredințarea stimei noastre.

Cererea are următoarea rezoluție pe margine: ,,25 februarie 1947. Două milioane lei din fondul de asistență Ed. Lăzărescu”.

Precizarea că orfelinatul găzduiește 150 de copii orfani din pogrom și bombardamente încheie orice discuție privind despăgubirile acestor grupuri de mafioți care pretind de la statul german sume colosale drept despăgubiri pentru suferințele îndurate fiindcă soldații germani le-au ucis părinții în iunie 1941. Dacă ar pretinde aceste sume fiindcă sînt maeștri ai minciunii, falsului și calomniei, atunci adevărul ar fi altul și lumea i-ar judeca după fapte nu după vorbele abil meșteșugite și falsificate. Pentru copiii orfani evrei care și-au pierdut părinții în urma bombardamentelor aviației bolșevice asupra orașului Iași în perioada iunie – iulie 1941, ar trebui să meargă să le bată obrazul rușilor, dar cred că de acolo vor fi alungați cu nagaica.
Din cei 150 de copii orfani care în anul 1947 aveau între 5 și 15 ani, nu cred că mai sînt astăzi în viață mai mult de 20-30 de persoane, restul este minciună, fals și hoție la drumul mare! Istoria chiar dacă este de mulți considerată o veșnică prostituată ce ascultă de cei care o plătesc, timpul însă de foarte multe ori le joacă feste celor ce se țin veșnici, înțelepți și stăpâni absoluți ai destinului neamului omenesc sau a unor mari gloate de oameni, îndobitocite și terorizate de satrapii puterii, ai banului și ai minciunii.
Cât privește pretinsa sechestrare a mozaicilor în ,,cartiere evreiești”, iar dacă le părăseau erau împușcați pe loc, ne ajută să dăm în vileag și această minciună un document din 26 iulie 1941 al Inspectoratului Reg. de Poliție Cernăuți, intitulat ,,Buletin informativ pe ziua de 26 iulie 1941(A – 395) unde spune că ostaticii evrei bănuiți de autorități că sînt comuniști și au legături cu bolșevicii, au fost adunați în curtea sinagogii, primesc vizitatori din afară, stau la discuții cât doresc, iar ,,curtea sinagogii face impresia unui loc de adunare populară. În loc ca acești ostatici să fie ținuți izolați, ei sunt în contact cu consângenii lor din afară care vin în număr mare…” Dar cum minciuna jegurilor mozaice este unicul adevăr pe care trebuie să-l știe goii cap de lut, orice dovadă care le contrazice aceste ticăloșii fără seamăn, este pe loc sancționată ca acțiune naționalistă, fascistă sau antisemită.
DE PESTE 2000 DE ANI MINCIUNA, FALSUL, CALOMNIA ȘI URA SÎNT CELE MAI REDUTABILE ARME CU CARE MOZAICII AU ATACAT CAPETELE DE LUT ALE GOILOR!
Acest text a fost trimis la sfârșitul lunii iulie 2017 Ambasadei Germaniei la București și la sfîrșitul lunii august Consulatului Germaniei de la Sibiu.