CONFLICTUL RUSSO-UCRAINIAN LA CUMPĂNA ANILOR: 2021-2022. Reintegrarea MOLDOVEI

Dima N

Prof. Dr. Nicholas Dima

Ucraina reprezinta pentru Rusia o mare dilema; Rusia reprezinta pentru Ucraina un mare cosmar. In prezent, in estul Ucrainei se ciocnesc doua tari, dar si doua interese internationale diferite; doua mentalitati opuse si doua lumi incompatibile. Pe de o parte, lumea Occidental-Americana bazata pe interese materiale si profit, dar din ce in ce mai rupta de traditiile moral-crestine ale Europei. Pe de alta, noua Rusie care se intoarce la vechile valori pravo-slavnice si la traditii agresive. Conflictul este agravat de expansiunea chineza la nivel global. Ce vrea fiecare dintre jucatorii geopolitici de pe tabla actuala de sah a lumii?
Federatia Rusa, condusa in prezent in mod autocratic de Vladimir Putin, urmareste in linii mari refacerea Rusiei tariste. In acest scop, noua Rusie se prevaleaza de vechea religie ortodoxa si pe afinitatea de cultura si limba dintre rusi, ucrainieni si belorusi si urmareste sa readuca cele trei natiuni sub tutela ei.
Ca mentalitate, rusii mostenesc tipul razboinic nordic de la vikingi, tipul abuziv oriental de la mongoli, si tipul blajin al slavilor autohtoni. Populatia care a rezultat din aceasta combinatie genetica locueste pe o imensitate spatiala care se intinde de la St. Petersburg pana la Vladivostock si din peninsula Kola pana in muntii Caucaz. Majoritatea locuitorilor federatiei ruse sunt slavi, dar in mijlocul si la periferia lor convituesc mai multe minoritati etnice, rasiale si releigioase. Unele minoritati sunt pe punctual de a fi asimilate, dar altele isi cer independenta. Pentru a stapani imensul ei spatiu cucerit in evul mediu, dar anacronic in lumea de azi, Moscova trebue sa controleze atat minoritatile interne cat si tarile vecine. Si daca Belorusia ii este mica, supusa si aliata, Ucraina ii creiaza probleme.
Rusia nu va accepta ca Ucraina sa fie cooptata in Uniunea Europeana si cu atat mai putin in alianta Nord Atlantica. Pentru Kremlin asa ceva ar fi o provocare la razboi; casus beli. Si totusi Ucraina incearca sa iasa de sub tutela Moscovei si sa se apropie de occident. Si aici incep complicatiile. In estul Ucrainei si in Crimea locuiesc foarte multi etnici rusi care prefera probabil Rusia.
In 1991 cand Uniunea Sovietica s-a dezintegrat nimeni nu i-a intrebat pe rusii din Ucraina ce preferinte au si din ce tara vor sa faca parte. In urma protocolului semnat la Minsk, Ucraina a cedat Rusiei aresenalul nuclear aflat pe teritoriul ei si in schimb Moscova a recunoscut official frontierele si integritatea Ucrainiei. In 2014 insa Rusia a anexat Crimea si a instigat regiunile Lugansk si Donetsk din bazinul Dombas sa-si declare autonomia. Cele doua regiuni din estul Ucrainei sunt locuite in mare masura de etnici rusi si sunt foarte importante din punct de vedere economic si strategic. Pierdera Crimeei a declansat ostilitatea Ucrainei si opozitia occidentului. Acum, Ucraina urmareste sa-si recupereze teritoriul, dar Rusia o tine sub amenintarea unei agresiuni care ar putea sa o coste si alte pierderi.
Conflictul actual din estul Ucrainei este deocamdata local, dar se poate extinde oricand. Intre timp, Ucraina a inceput sa primeasca ajutoare si incurajeri din occident, desi America si NATO nu s-au angajat sa intervina militar. Occidentul doreste sa atraga Ucraina de partea sa fara sa riste un razboi care ar putea ameninta echilibrul geopolitic mondial. Rusia intelege jocul occidentului si a iesit la atac. Si are si motive. In circa 20-30 de ani, populatia nerusa si in special cea musulmana din actuala federatie va continua sa se inmulteasca in timp ce etnicii rusi sunt in declin demografic. Cecenia si alte mici natiuni mululmane din Caucaz sunt deja gasa sa-si revendice independenta. Moscova trebue sa actioneze inainte de a fi prea tarziu. In acelasi timp, Ucraina se inarmeaza si in viitor, dupa ce Putin se va retrage, nu stie ce atitudine vor adopta urmatorii lideri din Kremlin.
Dupa anexarea Crimeei de catre Rusia in 2014 in jurul Ucrainei s-a declansat o atmosfera de neincrede si de conflict iminent sau potential. Statele Unite au trimis nave militare in Marea Neagra in apropierea Crimeei. NATO si-a intarit flancul estic. Rusia considera aceste masuri drept provocari si a trecut la contra masuri. Moscova a remilitarizat Crimea si a conectat-o cu restul Rusiei printr-un pod nou peste stramtoarea Kerch. Si pentru a contracara prezenta Americana in Marea Neagra, Rusia a adus nave de razboi din Marea Caspica prin canalul Volga Don.
Situatia prezenta la granita Ruso-Ucrainiana este incordata si riscanta. Ucraina se poate opune Rusiei in cazul unui conflict major, dar nu are nici o sansa de izbanda. Rusia poate invinge, dar riscurile economice si politice sunt mari si imprevizibile. Se pare ca in conjunctura actuala Rusia stie ce poate, si intr-adevar inca mai poate, dar nu stie exact ce vrea. Sa destabilizeze Ucraina, sa o dezmembreze, ori sa o reanexeze? Ucraina la randul ei stie ce vrea; sa devina membra a Europei, dar nu poate din cauza Rusiei. Personal, cred ca actuala criza va fi depasita fara consecinte grave pentru ca nimeni nu e dispus sa-si asume riscul unui mare razboi. Si totusi, evenimentele pot scapa de sub control. Tensiunea actuala este deasemenea agravata de provocarile Belorusiei la frontiera cu Polonia si de reapropierea politica, economica si militara dintre Rusia si China. In asemenea conditii, un mic conflict local se poate transforma intr-o mare catastrofa. Nu cred ca se va intampla de data aceasta, dar in 10-15 ani va fi probabil inevitabila.
PS: Pentru Romania conflictul Ruso-Ucrainian are o importanta deosebita pentru ca Kievul detine vechile provincii romanesti Bucovina de nord, Herta si Bugeacul de la gurile Dunarii.

Nicholas Dima, Dr. Geograf si fost analist la Vocea Americii, Decembrie 2021

Cele mai expuse ţări la o eventuală agresiune rusească sunt Polonia, România şi statele baltice”

Nicholas Dima

Epoch Times România)

”Rusia e capabilă să instige populaţia din Odessa la răzmeriţă şi să taie accesul Ucrainei la Marea Neagră şi chiar să ajungă la Gurile Dunării, dar este puţin probabil c-o va face pentru că este la capătul resurselor sale economice şi militare. Cele mai expuse ţări la o eventuală agresiune rusească sunt Polonia, România şi statele baltice, dar nu cred că ruşii vor încerca să facă ceva, pentru ca NATO va riposta şi s-ar putea declanşa o mare conflagraţie. Nimeni nu doreşte un război major, dar uneori războaiele pot fi declanşate şi din neglijenţă”, a afirmat Nicolas Dima, fost deţinut politic şi profesor în SUA, în cadrul conferinţei ”Război şi Pace: Europa de Est”, organizată ieri de Universitatea Româno-Americană.

Analistul american pe geopolitica Europei de Est şi Rusia a susţinut că ”Rusia a fost întotdeauna un stat agresiv şi expansionist, care nu şi-a respectat angajamentele decât dacă au fost în favoarea intereselor ei. Se poate schimba Rusia? Putea fi ea integrată în UE şi NATO? Nu, pentru că ar deveni un hinterland din punct de vedere economic, iar din punct de vedere politic ar risca să se dezmembreze”. În opinia sa, Moscova rămâne captiva panslavismului şi teoriilor geopolitice de secol 19.

Nicolas Dima consideră că Rusia ”nu se mai poate confrunta militar SUA şi NATO, dar le poate face imense greutăţi în Siria, Iran sau Ucraina. Deocamdată conflictul est-vest este latent, dar are mai multe fronturi, iar pe cel psihologic-subversiv ruşii sunt mari maeştri. Asistăm acum la un conflict informatic între Rusia şi Occident”. Analistul avertizează că actualul conflict dintre Ucraina şi Rusia s-ar putea transforma într-unul între NATO şi Rusia, care curtează China şi ţările arabe, şi ar putea degenera.

Reintegrarea Moldovei

Referitor la situaţia Republicii Moldova, Dima a susţinut că ”acest teritoriu de peste Prut rămâne o problemă geopolitică nerezolvată care ar trebui să zguduie conştiinţa liderilor români. Problema Basarabiei va reveni în actualitate în cazul unui conflict major sau a unei noi rearanjări internaţionale”.

Analistul prognozează că în 15-20 de ani, dacă nu se întâmplă nimic violent, se va ajunge o reaşezare geopolitică prin care Basarabia va reveni paşnic în componenţa României. Pe de altă parte, el acuză o abordare rigidă şi birocratică a UE şi SUA faţă de Chişinău, arătând că problemele nu pot fi soluţionate doar prin ajutor financiar de sute de milioane de dolari. În opinia sa, singura soluţie este sprijinirea elementului românesc din Basarabia şi unirea Moldovei cu România care ar întări flancul sud-estic al NATO şi securitatea la Marea Neagră.

Conflictul ucrainean

Estul Ucrainei este puternic industrializat şi rusificat şi este greu de imaginat că Moscova va renunţa la el de bunăvoie.

Nicolas Dima s-a referit şi la situaţia complicată din Ucraina, afirmând că ”ruşii şi ucrainenii sunt înrudiţi iar identitatea multora dintre ei este destul de neclară. Frontierele actuale ale Ucrainei au fost create arbitrar şi abuziv de Stalin. Crimeea este un exemplu ilustrativ pentru că a fost acordată Ucrainei de Nikita Hruşciov. Teritoriile româneşti au fost şi ele atribuite arbitrar Ucrainei”.

Pe de altă parte, analistul a subliniat că Estul Ucrainei este puternic industrializat şi rusificat şi este greu de imaginat că Moscova va renunţa la el de bunăvoie. ”În plus, actuala generaţie de ruşi rămâne naţionalistă, xenofobă şi anti-americană şi sprijină conducerea de la Kremlin. Moscova are o experienţă militară şi diplomatică mare şi ştie cum să manipuleze interesele ţărilor din Europa de Vest şi de Est”, a adăugat el. Fostul jurnalist la Vocea Americii a mai arătat că Rusia ştie să exploateze nemulţumirile din ţări precum Grecia, Slovacia, Cehia sau Ungaria şi încearcă să fisureze unitatea europeano-americană.

”Globalizarea politică tinde către o nouă ordine mondială puţin cunoscută, decisă în culise, şi care trezeşte neîncredere şi reticenţă. La momentul de faţă SUA, Europa de Vest şi Israelul promovează o politică internaţionalistă de liberalizare a frontierelor şi a comerţului, astfel încât cei care controlează marile companii să aibă de profitat. Pe de altă parte, ţări precum Rusia şi China manifestă un naţionalism tot mai accelerat”, a concluzionat Dima. În opinia sa, există posibilitatea izbucnirii unei mari conflagraţii între cele două tendinţe