Viața și activitatea scriitorului-savantului Nicolae Mătcaș – Partea 2

Martea Galina

Pe lângă activitatea fructuoasă în domeniul științific, pedagogic, politic și administrativ Nicolae Mătcaș își valorifică intelectul cu mult succes și în calitate de scriitor, realizând creații literare în domeniul poeziei, eseisticii, publicisticii. De-a lungul timpului a publicat zeci de cărți, printre ele: „Surâsul Giocondei”, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1997; „Azur”, Ed. Augusta, Timișoara, 2002; „Coloana infinitului”, Ed. „Pro Transilvania”, București, 2003; „De-a alba – neagra”, Ed. Muzeul Literaturii Române, București, 2006; „Bolnav de țară”, Ed. TipoMoldova, Iași, 2016; etc.; iar versurile ilustrului poet Nicolae Mătcaș sunt publicate în antologiile „Eterna iubire”, „Iubirea de metaforă”, „Sonetul românesc”, „Enciclopedia scriitorilor români contemporani de pretutindeni”, cât și în multe altele. Lucrările literare (poeme, eseuri, articole de analiză, publicistică) ale Domniei sale sunt prezente în numeroase reviste de cultură din România, R.Moldova, SUA, Canada, Ucraina; toate reprezentând valoare prin aspectul de calitate și estetică. Creația literară a domnului Mătcaș este una despre istoria, viața și suferința românilor basarabeni; despre calvarul limbii române din Basarabia; a dorului și a dragostei față de glia strămoșească, de propria țară, de limbă, de neam, de sentimente și stări sufletești pentru întreg ținutul românesc. Nicolae Mătcaș de-a lungul timpului a creat opere literare și științifice de mare valoare, acest lucru fiind menționat de către numeroși oameni de știință și de cultură, unul dintre ei fiind doctorul habilitat în științe filologice Elena Ungureanu, care menționează: „Opera poetică a lui Nicolae Mătcaș valorifică din plin motivul creației, unde se face uz de o bogăție de procedee stilistice și fuguri retorice, lexic captat din toate straturile, registrele și stilurile funcționale ale limbii române (neologisme, arhaisme, regionalisme, cuvinte inventate etc.) precum și elemente de sintaxă poetică demne de analiză…”.
Personalitatea Nicolae Mătcaș este prezentă în enciclopediile și calendarele naționale din Basarabia și România. Domnia sa este membru al Uniunii Jurnaliștilor din R.Moldova, Uniunea Scriitorilor din România și Moldova, Societatea de Științe Filologice din România, membru al Colegiului de redacție al revistei „Limba și literatura română” din București și al Colegiului de redacție al revistei „Limba română” din Chișinău; – în același timp este deținătorul numeroaselor premii și distincții de stat: Ordinul Republicii (2010) și Gloria Muncii (1996), Chișinău; titlul onorific de doctor Honoris Causa al Universității din București (1994) și al Universității „Al. Ioan Cuza” din Iași (1993); titlul onorific de „Eminent al învățământului public din RSSM” (1969) și „Eminent al învățământului superior din URSS” (1980); cât și alte premii, diplome de onoare. Despre valoarea creației literare și științifice a distinsului domn Nicolae Mătcaș au scris: Tudor Opriș, Aurel Sasu, Mihai Cimpoi, Anatol Ciocanu, Ana Bantoș, Theodor Răpan, Florin Grigoriu, Nicolae Dabija, Elena Ungureanu, Gheorghe Vodă, Mihai Dolgan, Veronica Bâtcă, Ionel Marin, Maria Diana Popescu, Galina Martea, Iurie Cujbă, Ioan Mazilu-Crângaşu, precum și multi alți critici literari de o mare pondere în cultura și literatura română.
Toate aceste merite și realizări sunt înscrise și în lucrarea de față „Nicolae Mătcaș: risipă și măsură”. În capitolul I „Nicolae Mătcaș – Tribun și Estet” sunt adunate studii biografice și interviuri realizate de domnul Mătcaș în comun cu ziariști, academicieni, scriitori, printre ei regăsindu-se Elena Ungureanu, Maria Gudlenco, Alina Chiriac-Ivașcu, alții. Subiectele ce țin de statutul limbii române din societatea basarabeană sunt trecute în capitolul întitulat „Numai în miezul limbii”, având un spațiu completat din studii de referință, semnate de protagonistul cărții. Ulterior este prezent capitolul „O limbă – o națiune” unde cuprinsul este întregit de un raport imens la Conferință științifică din 20-21 iulie 1995 cu tematica „Limba română este numele corect al limbii noastre”; cu comunicări și articole despre „Legislația lingvistică și identitatea națională a basarabenilor”; respectiv și prezența unei Scrisori deschisă, adresată conducerii republicii despre procesul de afirmare a limbii române ca atribut esențial al statalității R.Moldova. În această diviziune este prezent și omagiul oferit distinsului filolog Ion Dumeniuk (Directorul Departamentului pentru funcționarea limbilor din Moldova, doctor în științe filologice, profesor universitar, savant etc), întitulat „Ion Dumeniuk, căzut în marea bătălie pentru limba română din Basarabia”, mesaj care readuce în actualitate evenimentele din societatea basarabeană ce au avut loc în primii ani de independență statală. În secțiunea „Microfonul 3 sau unul între mulți” sunt prezente o multitudine de cronici, recenzii, studii dedicate omagiatului, printre autorii acestor comunicări sunt ziariștii și scriitorii Constantin Tănase, Vlad Pohilă, Nicolae Dabija, Alexandru Bantoș, Petru Soltan, Vlad Pâslaru, Dionis Lica, Ion Ciocanu, Valentina Butnaru. În capitolul „Dragostea e ardere deplină” ne reîntâlnim cu creația literară în versuri a domnului Nicolae Mătcaș, versuri dedicate neamului românesc – poemele „În limba română”, „O Țară am”, „Român mi-i neamul, românesc mi-i graiul”, altele. Un alt capitol „Prelat al limbii” este dedicat criticii literare, cronici privind creația poetică a domnului Mătcaș, autorii acestor recenzii sunt Veronica Bâtcă, Tudor Opriș, Constantin Șchiopu, Ana Bantoș, Theodor Răpan, Maria Diana Popescu, Elena Ungureanu, etc. La capitolul „Bibliografie” este înregistrată întreaga activitate științifică și universitară, didactică, publicistică, literară, poetică a omagiatului, conținând peste 900 de surse bibliografice și este structurat prin secțiunile: „Nicolae Mătcaș – profesor universitar, lingvist” (cuprinde manuale, materiale didactice în volume de autor și coautor, lucrări lingvistice, filologice, de cultivare a limbii, articole, indicații metodice și lecții de învățare a limbii, cărți redactate, recenzii, eseuri în culegeri și în ediții periodice); „Nicolae Mătcaș – publicist, om de știință, om politic, demnitar” (cuprinde materiale de sociolingvistică, publicistică, interviuri, dialoguri, dezbateri, polemici, scrisori etc., totul din genericul „File din marea bătălie pentru limbă și alfabet”); „Nicolae Mătcaș – poet” (versuri publicate în antologii și publicații periodice); „Nicolae Mătcaș despre personalități notorii”; „Studii și referințe la activitatea lui Nicolae Mătcaș”; „Versuri dedicate lui Nicolae Mătcaș”; „Documente audio-video” (înregistrări audio din fonoteca Radio Moldova (1987-1996) și înregistrări video din arhiva TV Moldova 1 (1989-1995). Respectiv, „Nota asupra ediției” și „Bibliografia” se înscriu cu Index de nume, Index de publicații periodice și Index de resurse electronice. În capitolul „Ultimul LAOCOON” au fost înserate aprecieri ale contemporanilor săi (fragmente dedicate profesorului Nicolae Mătcaș). La sfârșitul cărții ne întâlnim și cu o secțiune întitulată „ADAGIO”, care poartă semnătura soției regretatului profesor universitar Ion Dumeniuk, astfel Elena Dumeniuk descrie cu profundă emoție lucruri despre activitatea și prietenia dintre cei doi mari luptători pentru limba română din spațiul basarabean.
După cum au menționat coordonatorii acestui proiect minunat – „Prezentul volum omagial este destinat cercetătorilor, universitarilor, studenților, precum și tuturor celor interesați de istoria luptei pentru limba română din Basarabia de la sfârșitul secolului trecut până în prezent” – , la rândul meu ar urma să spun că această lucrare de valoare merită a fi lecturată de întreg publicul cititor, pentru că aceasta reprezintă munca intelectuală a unei personalități care în timp a creat lucruri nespus de frumoase pentru națiunea română, care a muncit enorm de mult pentru dezvoltarea propriei societăți și pentru binele propriului popor.

Galina MARTEA