ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI: LIMBA NOASTRĂ MATERNĂ SĂ RECAPETE DENUMIREA FIREASCĂ DE LIMBĂ ROMÂNĂ ÎN CONSTITUŢIE ŞI ISTORIA NOASTRĂ NAŢIONALĂ SĂ SE NUMEASCĂ PRECUM E FIRESC – ISTORIA ROMÂNILOR

istorie

Participanţii la Conferinţa Ştiinţifică 20 de ani de proclamarea Independenţei Republicii Moldova, organizată de Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, 24 august 2011:
Constată că într-o societate democratică cercetarea în domeniul ştiinţelor socio-umane precum şi învăţământul istoric, juridic şi lingvistic, constituie componente esenţiale ale sistemului academic şi al celui educaţional;
Menţionează contribuţia esenţială a cercetătorilor din mediul academic şi universitar la elucidarea problemelor cu care se confruntă societatea noastră în perioada de trecere de la totalitarism la democraţie;
Apreciază aportul oamenilor de ştiinţă la procesul de renaştere naţională şi de democratizare a societăţii.
Prin promovarea adevărului ştiinţific privitor la limbă, istorie şi sistemul de drept, oamenii de ştiinţă şi cultură au contribuit la decretarea limbii române drept limbă de stat, la reintroducerea alfabetului latin, la adoptarea Tricolorului ca drapel naţional şi a Stemei de Stat a Republicii Moldova.
Prin reformarea sistemului educaţional şi promovarea valorilor culturale naţionale s-a îmbunătăţit esenţial calitatea învăţământului, generaţii întregi de cetăţeni şi-au recăpătat demnitatea naţională şi conţtiinţa civică.
Este incontestabilă contribuţia comunităţii ştiinţifice la proclamarea Suveranităţii şi Independenţei Republicii Moldova. Prin principiile şi dezideratele sale, prin întregul său conţinut, Declaraţia de Independenţă din 27 august 1991 constituie actul fondator fundamental şi suprem al existenţei Republicii Moldova ca stat democratic, independent şi indivizibil. Acest document reprezintă adevăratul şi unicul act de identitate politică şi naţională al Republicii Moldova.
Participanţii la Conferinţă reiterează punctul de vedere exprimat de Academia de ştiinţe a Moldovei cu privire la Limba noastră română (1994) şi cu privire la Istoria noastră naţională românească (2003).
Comunitatea ştiinţifică a constatat şi a reiterat, în repetate rânduri, că din cele mai vechi timpuri, populaţia dintre Prut şi Nistru a cunoscut aceleaşi procese etnice şi culturale pe care le-a parcurs întreg neamul românesc din spaţiul carpato-danubiano-pontic. Poporul care s-a format şi dezvoltat, timp de secole, într-o ambianţă etnoculturală comună, de o parte şi alta a Munţilor Carpaţi, de-a lungul Dunării, în dreapta şi în stânga Prutului şi pe ambele maluri ale Nistrului, are aceeaşi origine etnică, vorbeşte aceeaşi limbă, este de aceeaşi credinţă, are aceleaşi tradiţii şi obiceiuri şi s-a condus de aceleaşi norme juridice, nescrise sau scrise. Aceste adevăruri servesc drept temei pentru ca fenomenele sociale şi procesele istorice respective să constituie domenii prioritare de cercetare. Comunitatea etnoculturală, de secole, justifică întru totul ca limba noastră maternă să recapete denumirea firească de Limbă Română şi istoria noastră naţională să se numească precum e firesc – Istoria Românilor. O asemenea abordare este în deplin consens cu tradiţiile vechi cărturăreşti şi cu concepţiile fondatorilor şi continuatorilor istoriografiei române: Mihail Kogălniceanu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, A. D. Xenopol, Nicolae Iorga şi mulţi alţii.
Discuţiile purtate în ultimul timp în societate referitoare la denumirea limbii de stat, denumirea şi conţinuturile cursului de istorie naţională predat în învăţământul preuniversitar, speculaţiile extraştiinţifice în jurul chestiunii identitare impun comunitatea ştiinţifică să se pronunţe explicit asupra tuturor acestor chestiuni de maxim interes public.
În acest context, noi, participanţii la Conferinţa ştiinţifică 20 de ani de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova:
1. Ne pronunţăm pentru revenirea în învăţământul preuniversitar, la treapta gimnazială, a cursurilor distincte de istorie a românilor şi de istorie universală şi predarea problematizată a acestor cursuri în clasele liceale;
2. Exprimăm convingerea că educaţia istorică din învăţământul preuniversitar şi-ar putea atinge obiectivul doar în cazul în care va finaliza cu susţinerea obligatorie a examenului de capacitate la istorie, la treapta gimnazială, şi a examenului de bacalaureat, la treapta liceală, începând cu anul curent de învăţământ, situaţie care, de altfel, am avut-o în sistemul educaţional până în anul 2005;
3. Ne pronunţăm pentru aducerea în concordanţă a normelor constituţionale şi a legislaţiei în vigoare privind denumirea limbii de stat, în conformitate cu adevărul ştiinţific consacrat şi cu prevederile Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova;
4. În scopul excluderii imixtiunii factorului politic, propunem ca problemele legate de istoria, limba, literatura şi cultura noastră să fie delegate AŞM, unicul for în drept şi cu competenţa de a se pronunţa în aceste domenii;
5. În speranţa depăşirii impasului politic şi social, ne pronunţăm pentru o amplă reforma constituţională. Propunem ca Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova să devină parte componentă a textului Constituţiei, aşa precum a fost în proiectul elaborat de grupul de lucru în anii 1992-1993.
Luând în considerare problemele cu care se confruntă astăzi societatea, pe plan social, politic, economic, cultural, ştiinţific etc., şi dezideratele strategice de edificare a statului de drept şi integrare europeană, fiind conştienţi de responsabilitatea ce revine comunităţii ştiinţifice la valorificarea patrimoniului istorico-cultural naţional, noi, participanţii la Conferinţă, ne exprimăm deplina disponibilitate de a contribui, prin întregul nostru potenţial ştiinţific, la realizarea obiectivelor formulate, fapt care reclamă univoc păstrarea şi fortificarea Academiei de Ştiinţe ca for ştiinţific şi cultural suprem al Republicii Moldova.
Considerăm că potenţialul ştiinţific şi uman din domeniul ştiinţelor socio-umane trebuie să devină forţă edificatoare a unei societăţi democratice şi prospere, iar valorile noastre naţionale să faciliteze calea Republicii Moldova spre integrarea europeană.

Adoptată la Chişinău,
24 august 2011