ANALIZA ZILEI: Cine va câștiga și va pierde cel mai mult din uciderea GENERALULUI IRANIAN Soleimani?

Trump IRAN

Dacă vrei să înțelegi CE și DE CE se întâmplă acum între SUA și IRAN citește cele de mai jos, mulțumesc!

Context istoric:
Iranienii sunt urmașii persilor, imperiul lor apărând cu 500+ de ani înaintea erei noastre.

Dacă nu v-a plăcut istoria antică, “cei răi” din filmul “300” sunt perșii.

Perșii au fost cam singurii din regiune care le-au ținut piept turcilor pe vremea imperiului Otoman.

Până în 1979, Iranul a fost cel mai important aliat al Statelor Unite în Orientul Mijlociu (a se nu uita!).

Iranul marchează și o premiera, în această țara a avut loc prima lovitură de stat organizată de CIA pe timp de pace, in august 1953, pentru rasturnarea de la putere a premierului Mohammad Mosaddeah, vinovat de nationalizarea industriei petroliere, controlata pana atunci de o companie britanica.

Relațiile dintre SUA si Iran s-au deteriorat acum 40 de ani, în 1979, când revoluția islamică l-a obligat pe shah-ul Mohammed Reza Pahlavi să părăsească țara.
Decizia președintelui Carter de a-l primi pe teritoriul SUA a declanșat revolta de la Teheran, soldată cu ocuparea ambasadei SUA și reținerea a peste 50 de americani pentru 444 de zile.

La finele anul trecut, New York Times a publicat un material care-l indica pe David Rockefeller, presedintele Chase Manhattan Bank ca fiind cel care l-a presat pe Carter sa-l accepte pe shah in SUA. Rockefeller avea interese mari financiare in Iran, banca sa finantand proiecte publice in aceasta tara de aproape $6 miliarde.

In prezent SUA si Iran nu au relatii diplomatice, interesele americane fiind reprezentate la Teheran de elvetieni.

Context religios:

Iranieni sunt siiti, iar rivalitatea lor cu Arabia Saudita, sunni, este istorica. Iranul a cautat mereu sa-si sustina aliatii siiti si sa impiedice expansiunea Arabiei Saudite si a tarilor din Golf, toate sunni.

In acest context trebuie inteles suportul acordat lui Bashar Al Assad in Siria, ca o incercare de a mentine la putere un aliat atacat de o opozitie sustinuta si inarmata de Arabia Saudita/Turcia si Statele Unite.

Context american/Obama-Trump:

Barack Obama a vrut sa-si incheie al doilea mandat cu o realizare majora, un acord cu Iranul. Aproape intreaga sa politica externa din cel de-al doilea mandat s-a concentrat pe acest acord, in ciuda protestelor Israelului, aliat traditional si apropiat al SUA, care, prin vocea premierului Netanyahu, a criticat dur acest acord.

Pe 22 Mai 2015 Obama semna acordul nuclear cu Iranul care bloca dezvoltarea de arme nucleare pentru regimul de la Teheran.

La finele lui 2016 Donald Trump castiga alegerile prezidentiale din SUA. Conflictul sau cu Obama a fost si este personal, iar cum tot ce a facut Obama a fost prost, Trump a hotarat in 2018 sa denunte si sa renunte la acordul semnat de Obama.

Este momentul in care relatiile dintre Iran si SUA, reparate de Obama, se strica din nou.

Rautaciosii ar spune ca nu doar ambitia de a-i arata lui Obama ca poate obtine un acord mai bun decat al lui a fost in spatele deciziei ci si presiunea facuta de Israel/Netahyahu si Arabia Saudita, presiune venita in special prin ginerele lui Trump, Jared Kushner, cel care a preluat, neoficial, coordonarea relatiilor externe ale SUA in regiune.

Tot rautaciosii spun ca Jared a cautat bani de la tarile din Golf pentru finantarea proiectelor sale imobiliare, iar in schimbul acestor bani le-ar fi promis avantaje politice.

Statele Unite impun sanctiuni economice impotriva Iranului si ameninta toate statele/companiile care fac afaceri cu acest stat

Trump invita Iranul la negocieri insa acestia refuza facand apel la puterile europene sa medieze conflictul cu Trump

Trump declara Gardienii Revolutiei organizatie terorista in incercarea de bloca finantarile catre Hezbollah, palestinieni sau rebelii din Yemen. In acest fel generalul Soleimani a ajuns pe lista teroristilor.

Iranul raspunde prin actiuni de guerilla, fie directe, atacand petroliere in stramtoarea Ormuz, fie prin proxy-uri, cum a fost atacul asupra instalatiilor petroliere din Arabia Saudita.

Context actual:

In aceasta regiune, orice actiune are parte de o reactie. Decizia de a face ceva trebuie sa fie analizata prin prisma reactiilor generate.

Actiune: Militiile irakiene sustinute de Iran ucid luna trecuta un contractor american.

Reactia SUA vine imediat prin atacuri aeriene asupra unor baze ale acestor militii, atacuri in care isi pierd viata mai multe persoane.

Reactie: Militiile ataca si asediaza ambasada SUA din Bagdad.

Reactie: SUA decid uciderea generalului Soleimani.

Intrebari si incercari de raspunsuri:

Era necesara o reactie a Statelor Unite dupa atacul asupra ambasadei?

Categoric DA. Politica soft a lui Obama pentru regiune plus decizia lui Trump ca SUA sa nu mai fie “jandarmul lumii” decat pentru tarile care platesc plus recenta retragere a trupelor americane din Siria plus solutiile cautate pentru retragerea din Afganistan au diminuat rolul/puterea/importanta SUA in Orientul Mijlociu. Soleimani a ras public de Trump, numindu-l un “gambler” care confunda puterile lumii cu un casino, iar liderul religios al Iranului, Ali Khamenei l-a ironizat pe presedintele SUA de mai multe ori.

SUA trebuia sa aiba o reactie la atacul asupra ambasadei pentru a arata ca ramane cea mai puternica tara din lume, iar un atac asupra teritoriului american nu ramane nepedepsit.

A fost uciderea lui Soleimani cel mai potrivit raspuns pe care-l putea da SUA? Parerile sunt impartite, insa cei mai multi analisti considera ca nu.

Dintre toate optiunile puse pe masa, Donald Trump a ales-o pe cea mai dura. O sa va las in comentarii una din cele mai bune analize citite pe subiect, care arata cum trebuia luata decizia de a-l ucide pe Soleimani.

Este uciderea lui Soleimani inceputul pentru un al treilea Razboi Mondial. As spune categoric NU. Rusia si China, cei mai puternici aliati ai Iranului, s-au abtinut in a face declaratii agresive, indemnand la calm. In plus, Iranul este izolat diplomatic, nu ar intra nimeni in razboi alaturi de ei, cu exceptia Siriei, prea slabita insa de razboiul intern din ultimii ani.

Este uciderea lui Soleimani inceputul pentru un razboi SUA Iran? Probabil ca da. Iranul nu va declara razboi Statelor Unite, ar fi facut-o pana acum. Insa Iranul va provoca SUA pana la nivelul la care americanii vor trebui ei sa decida daca declara razboi Iranului. Pana acum Trump, parca speriat de ce a facut, a fost defensiv in declaratii: “nu vrem sa schimbam regimul de la Teheran si nu vrem un razboi cu Iranul. Dar in curand va avea de luat o decizie.

Cine castiga cel mai mult din uciderea lui Soleimani? Pe termen scurt Donald Trump. El iese intarit atat intern, unde e in plin proces al procedurii de demitere, cat si extern. Trump castiga o aura de “action man” care nu are retineri sa joace “all in”. Nimeni nu cred ca-si va permite sa-l ia in ras pe presedintele SUA de acum inainte. Mai castiga Arabia Saudita si Israelul care isi vad slabit principalul dusman, Iranul.

Cine pierde cel mai mult din uciderea lui Soleimani? Paradoxal tot Trump. Pe fondul reactiei Iranului, pentru ca aceasta va veni, cu siguranta, Trump va trebui sa ia o decizie: a) intra in razboi impotriva Iranului, contrar politicii sale de a nu implica SUA in noi conflicte militare si intr-un an care se incheie cu alegeri prezidentiale – mai mult ca sigur suportul americanilor pt razboi va fi redus sau b) nu intra in razboi si redevine presedintele care era pana alaltaieri. Ba chiar mai slab pentru ca nu va fi capabil sa raspunda unor provocari iraniene. In ambele variante, in an electoral, Trump pierde.

Cateva vorbe si despre generalul Soleimani. Cei care au interactionat cu el, inclusiv americani, l-au caracterizat ca un militar extrem de pragmatic capabil sa se faca frate cu dusmanul in interesul Iranului. Soleimani i-a ajutat pe americani dupa atacurile din 11 septembrie 2001. Reteaua generalului din Afganistan a fost pusa la dispozitia americanilor impotriva talibanilor. Soleimani a facut-o insa speriat de puterea capatata de talibani. El este cel care l-a tinut la putere pe Bashar Al Assad in Siria desi acesta mai controla mai putin de 20% din teritoriul tarii si era inconjurat de fortele opozitiei finantate si inarmate de SUA, Turcia si Arabia Saudita. Si tot Soleimani i-a convins pe rusi sa intre in razboiul din Siria de partea lui Assad. Cel mai mai mult insa s-a implicat Soleimani in Irak, unde chiar a reusit sa aduca la putere un premier sustinut de Iran.
Are insa multe victime pe constiinta, inclusiv multi americani. Nu as spune ca a fost un terorist in adevaratul sens al cuvantului insa a orchestrat multe atacuri teroriste, inclusiv impotriva Statelor Unite, prin Hezbollah sau alte organizatii din Irak.

Lasă un răspuns