Ce se întâmplă în FRANȚA? Naționaliștii francezi se ridică! DE CE ? Ce vor FRANCEZII ?

nationsalisti-francezi

Ce se întâmplă în Franța? Ţinând cont de ultimele evenimente din Franţa, evenimente pe care presa din România nu le prezintă destul de bine, redacţia noastră s-a adresat naţionaliştilor francezi. Pe aceştia i-am cunoscut la Tâncăbeşti, sunt adepţi ai Mareşalului Philippe Pétain, catolici, monarhisti şi anti-globaliști. L-am contactat pe unul dintre ei care este un bun cunoscător al situației politice din Franta.

Motivul pentru care ne-am adresat unui naționalist francez, este informaţia care circulă în anumite cercuri, ca guvernul francez doreşte să treacă la unele măsuri represive împotriva naţionaliştilor din Franţa.

Aceştia din urmă nu au absolut nicio legătură cu protestele. Motivul este halucinant, acelaşi pe care îl întâlnim şi la noi când “formatori de opinie” trag semnale de alarmă că în perioada de criza “vine extrema dreaptă la putere”. O parte din “vestele galbene” încep să se apropie ca revendicări şi speranţe de cele ale naţionaliştilor francezi, de exemplu ei condamna întreaga clasă politica şi par a fi anti-globaristi.

Guvernul francez a intrat, se pare, în panică după ce nici una din mişcările politice sau sindicaliste nu au putut să revendice protestele.

O poziție a unui naționalist francez era de dorit conform dictonului “audiatur et altera pars”.

Mesaj Naţionalist din Franţa

Mișcarea vestelor galbene — numită după vestele reflectorizante galbene purtate de manifestanți — este o mișcare de protest nestructurată care a apărut în Franța în octombrie 2018. Inițial pornite de la creșterea prețurilor la combustibilul auto (parțial legată de creșterea impozitului la produsele petroliere), protestele s-au extins rapid la alte revendicări, în legătură cu puterea de cumpărare a clasei de mijloc și a celei de jos, în special din zonele rurale și periurbane, la demisia sau îndepărtarea președintelui Republicii Franceze, Emmanuel Macron.

În maniera unei revolte, această mobilizare își are originea în distribuirea pe rețelele sociale a unor apeluri ale cetățenilor de a protesta. Prezentată de mass-media ca fiind spontană și nonpartizană, este organizată în jurul unui prim eveniment național pe 17 noiembrie 2018, care se repetă în sâmbăta următoare.

Violențele provoacă semnificative pagube materiale, în special la Paris, și duc la numeroase arestări. În timpul mitingurilor, mai mulți oameni mor și sute sunt răniți. Demonstranții primesc susținerea opiniei publice și a mai multor lideri ai partidelor politice de opoziție (Nicolas Dupont-Aignan, Jean Leal, Marine le Pen, Jean-Luc Mélenchon, Laurent Wauquiez).

Inițial ostilă oricărei revendicări a mișcării, puterea executivă anunță la începutul lunii decembrie 2018 un moratoriu privind creșterea taxelor de combustibil, apoi retragerea acestuia din proiectul de lege a finanțelor. Sentimentul pierderii puterii de cumpărare este, de asemenea, unul dintre motivele citate de mulți observatori. Ediția 2018 a “Portretului social al Franței” publicat de INSEE indică faptul că venitul mediu disponibil pe gospodărie în euro este în 2016 mai mic cu 1,2% decât nivelul din 2008, adică cu 440 euro mai puțin anual.

Motive economice

Micșorarea veniturilor vizează o mare parte a clasei de mijloc (67%), care este afectată în mod deosebit de creșterea contribuțiilor sociale și a taxelor pe veniturile de capital. Potrivit studiului, reformele fiscale și sociale implicate reprezintă principala cauză. Pe termen scurt, în primul semestru al anului 2018, economiștii subliniază o încetinire drastică a creșterii economice, dar în al patrulea trimestru din 2018 o revenire și o creștere a puterii de cumpărare de 1,7%.

De la sfârșitul anilor 2000, rata de abținere la alegeri a fost în creștere în mod constant pentru a ajunge la niveluri record în timpul celei de-a Cincea Republici. Noul președinte, Emmanuel Macron, își pierde rapid popularitatea și cristalizează nemulțumirea, părând îndepărtat de popor prin declarațiile și măsurile sale economice. La rândul lor, sindicatele profesionale se confruntă cu eroziunea continuă a membrilor lor. Astfel, la sfârșitul anului 2018, unele veste galbene doresc să “răstoarne elitele”, indiferent dacă acestea sunt politice sau sindicale. Această revoltă este în multe privințe comparabilă cu începutul Revoluției Franceze de 1798.

Manifestanții încep sa fie naționaliști și resping politicianismul

Țara este bogată, dar această bogăție este concentrată în mâinile unei minorități lipsite de utilitate socială, pe care majoritatea o percepe ca parazitând sistemul economic. Există, deci, un puternic sentiment de respingere a partidelor politice și a sindicatelor, care sunt incapabile să recupereze mișcarea pentru beneficiul lor. În același timp, problema este, de asemenea, legată de componența protestelor. Între orele 8 și 14, adevăratele veste galbene franceze, care nu au reușit să reziste într-o lună cu salariile lor, și care sunt zdrobite de taxe, apoi de la 14 la 20, huligani, Antifa, activiști “Black Block” și alți anarhiști și, în final, între orele 20 şi 23, arabi și negri veniți doar să jefuiască și să fure (poliția fiind ocupată toată ziua, nu mai controlează acești nou-veniți).

Astfel, sentimentele majorității demonstranților ajung treptat la cele ale naționaliștilor, care, cel puțin la nivelul mass-media, devin din ce în ce mai mult singurii reprezentanți ai acestei furii crescânde. Conștient de acest lucru, guvernul încearcă să mediatizeze cele câteva arestări pe care a reușit să le facă în cercurile așa-zise “de extremă dreaptă”, și amenință să suspende libertățile publice prin decretarea stării de urgență. În jur de 80% din francezi sprijină mișcarea “vestelor galbene”, potrivit institutelor de sondaje… Situația poate evolua foarte repede… ziua de mâine ne aparține!

Semneaza P.Bonneau

Lasă un răspuns