PROBE-BOMBĂ: De ce GUVERNUL MAIA SANDU este LEGAL, iar PARLAMENTUL nu poate fi DIZOLVAT. Ce va Spune acum VLAD PLAHOTNIUC și CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

Sandu Maia

Controversatul temen pentru dizolvarea parlamentului in cazul in care nu poate fi ales guvernul a constiuit in 2015 subiectul unei postari pe blogul fostului presedinte al CC, Alexandru Tanase.

Cum a calculat Tanase termenul de trei luni vedeti mai jos:

„După eșuarea primei tentative de învestire a noului guvern, în presa au apărut mai multe versiuni privind termenul constituțional limită pentru formarea guvernului şi ce se întâmplă în cazul unui eșec repetat. Voi încerca să ofer câteva explicaţii pe înţelesul tuturor, ce rezultă din textul constituțional, astfel cum a fost interpretat de către Curtea Constituțională prin Hotărârea nr. 30 din 1 octombrie 2013.

Elemente cronologice incidente la formarea Guvernului

1. Data apariţiei circumstanţelor ce au determinat necesitatea formării unui nou Guvern

Potrivit articolului 103 alin. (1) din Constituţie, Guvernul îşi exercită mandatul până la data validării alegerilor pentru un nou Parlament. În acest moment apare necesitarea formării unui nou Guvern.

2. Procedurile de învestitură a Guvernului

Potrivit articolului 98 din Constituţie, după consultarea fracţiunilor parlamentare, Preşedintele Republicii Moldova desemnează un candidat pentru funcţia de Prim-ministru. Candidatul pentru funcţia de Prim-ministru va cere, în termen de 15 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului de activitate şi a întregii liste a Guvernului.

Programul de activitate şi lista Guvernului se dezbat în şedinţa Parlamentului. Acesta acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor aleşi. În baza votului de încredere acordat de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova numeşte Guvernul.

Guvernul îşi exercită atribuţiile din ziua depunerii jurământului de către membrii lui în faţa Preşedintelui Republicii Moldova.

3. Sancţiunea constituţională în cazul imposibilităţii formării Guvernului

Articolul 85 din Constituţie reglementează ce se întâmplă în cazul imposibilităţii formării Guvernului. Astfel, în cazul imposibilităţii formării Guvernului [..] timp de 3 luni, Preşedintele Republicii Moldova, după consultarea fracţiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul. Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

Dizolvarea este sancţiunea constituţională aplicabilă Parlamentului, deoarece organul legislativ şi reprezentativ suprem nu-şi mai poate exercita funcţiile şi, astfel, nu mai poate exprima voinţa alegătorilor. Din aceste considerente, în legătură cu disfuncţia survenită, prin dizolvarea Parlamentului şi desfăşurarea alegerilor anticipate, alegătorilor li se oferă posibilitatea de a soluţiona pe cale constituţională conflictul dintre autorităţi. Totodată, prerogativa Şefului statului de a dizolva Parlamentul constituie o garanţie constituţională, care permite soluţionarea şi deblocarea unei crize instituţionale.

În Hotărârea nr. 30 din 1 octombrie 2013 pentru interpretarea articolului 85 alin.(1) şi alin. (2) din Constituţia Republicii Moldova (dizolvarea Parlamentului), Curtea Constituţională a statuat că termenul de 3 luni, prevăzut de alin.(1) al articolului 85, este un termen-limită de dizolvare a Parlamentului, comun pentru ambele cazuri în care intervine o situaţie de criză sau conflict, şi anume: imposibilitatea formării Guvernului sau blocarea procedurii de adoptare a legilor.

Preşedintele Republicii Moldova poate dizolva Parlamentul dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului doar dacă sunt întrunite cumulativ două condiţii, şi anume: 1) în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi 2) după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

Termenul de 45 de zile pentru încercările de învestitură se absoarbe în termenul-limită general de 3 luni pentru formarea Guvernului.

Astfel, termenul de 3 luni este un termen general limită pentru formarea Guvernului, începe să curgă de la data apariţiei circumstanţelor ce au determinat necesitatea formării unui nou Guvern, curge indiferent de declanşarea procedurilor de formare a noului Guvern sau/şi de efectuarea procedurilor de învestitură, include perioadele de consultare a fracţiunilor parlamentare şi a altor proceduri legale.

Totodată, termenul de 45 de zile se referă la termenul după expirarea căruia Preşedintele poate dizolva Parlamentul dacă în cadrul acestuia a fost respinsă cel puţin o candidatură, suplimentar primei candidaturi desemnate.

Sintagma constituţională „cel puţin două solicitări de învestitură” permite Şefului statului să desemneze mai mult decât doi candidaţi pentru funcţia de Prim-ministru, însă termenele desemnării candidaţilor, precum şi solicitările acordării votului de încredere, indiferent de numărul lor, nu pot depăşi termenul-limită de 3 luni.

Curtea a statuat că dreptul discreţionar al Şefului statului de a dizolva sau a nu dizolva Parlamentul în cazul neacceptării votului de încredere pentru formarea Guvernului intervine după expirarea a 45 de zile de la prima solicitare şi respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură până la expirarea termenului de 3 luni.

În cazul în care Parlamentul nu a reuşit să învestească Guvernul în termen de 3 luni de zile, Şeful statului este obligat să dizolve Parlamentul, astfel dreptul lui discreţionar de a dizolva Parlamentul se transformă în obligaţie.

Prin urmare, indiferent de circumstanţele care au determinat lipsa votului de încredere, eşuarea formării noului Guvern în termen de 3 luni duce inevitabil la dizolvarea Parlamentului.

Astfel, termenul de trei luni de zile este elementul invariabil al ecuaţiei temporale de formare a Guvernului, intervalul de 45 de zile fiind variabila (interval mobil) declanşată de solicitarea de învestitură.

45 de zile fiind variabila (interval mobil) declanşată de solicitarea de învestitură.

schema 1

Termenele incidente pentru formarea Guvernului în cadrul Parlamentului ales la 30 noiembrie 2014

Termenul de trei luni de zile prevăzut de Constituţie pentru formarea Guvernului a început să curgă de la 9 decembrie 2014, care este data validării alegerilor parlamentare, dată la care, în temeiul articolului 103 alin. (1) din Constituţie, mandatul Guvernului a încetat, circumstanţă ce a determinat necesitatea formării unui nou Guvern.

Acest termen curge indiferent de declanşarea procedurilor de formare a noului Guvern sau/şi de efectuarea procedurilor de învestitură, astfel încât expiră la 9 martie 2015.

Tentativele de învestitură urmează să aibă loc în acest interval de timp şi să fie epuizate în cel mult 45 de zile de la prima solicitare (dintre care au rămas de fapt 25).

Într-o reprezentare grafică a acestor intervale temporale, ecuaţia formării Guvernului de către Parlamentul ales la 30 noiembrie 2014 arată în felul următor:

schema 2

Referinţe:

– Art. 85 alin. (1) şi (2), 98 şi 103 alin. (1) din Constituţie; – Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 30 din 01.10.2013 pentru interpretarea articolului 85 alin.(1) şi alin. (2) din Constituţia Republicii Moldova (dizolvarea Parlamentului).”

Sursa: http://alexandru.tanase.md

 

Presedintele Centrului de Resurse Juridice: „CC nu poate fi mai presus decat Constitutia RM. Actiunile noului legislativ sunt legale”

Vladislav Gribincea, PRESEDINTELE CENTRULUI DE RESURSE JURIDICE: „Eu nu am vazut nicio norma incalcata astazi. Eu am mari intrebari fata de hotararile Curtii Constitutionale. CC a dat soslutia ieri seara spunand ca expira ieri termenul. De ce CC a asteptat pana seara ca sa spuna ca expira termenul? Asta trebuie de intrebat judecatorii CC. CC nu poate fi mai presus decat Constitutia RM. Eu nu am vazut in primul rand nicio hotarare, nimic oficial de la CC, am vazut decat cateva comunicate. Astazi CC a adoptat doua hotarari care au fost depuse ieri de care democrati si a iesit si a spus ca parlamentul nu mai poate fi constituit.”

Declaratiile vin in contextul tuturor evenimentelor de pe scena politica din tara. Parlamentul a fost constituit, iar Zinaida Greceanii a fost votata de 57 de deputati in functia de speaker. Ulterior, Maia Sandu a fost votata in functia de premier si a fost investit noul Guvern.

Curtea Constitutionala a venit cu unele comunecate de presa in care a declarat aceste hotarari ilegale si neconstitutionale.

Emisiunea InPROfunzime cu Lorena Bogza din 08 iunie.