MOLDOVA CURATĂ: PROFILUL CANDIDATULUI VLADIMIR PLAHOTNIUC

Plahotniuc Vlad

Integritatea în activitatea politică

Vladimir Plahotniuc este om de afaceri și politician. El a apărut în viața politică a Republicii Moldova la alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010. Atunci, cu câteva zile înainte de scrutin, lista PDM, unde pe primul loc era Marian Lupu care tocmai plecase de la comuniști, a fost modificată și introduse, pe primele poziții, 5 nume noi, unul dintre care fiind Vladimir Plahotniuc. A deținut mandatul de deputat și, în paralel, funcția de vice-președinte al Parlamentului, în jur de 2 ani, apoi a renunțat la funcțiile din Legislativ, invocând motive personale.

La următoarele alegeri, din 2014, Vladimir Plahotniuc a fost ales din nou pe listele PDM, însă peste aproximativ un an a renunțat din nou la mandat. În decembrie 2010 a fost ales vicepreședinte al PDM, în luna decembrie 2016 – președinte al PDM, iar în martie 2017 – vicepreședinte al Internaționalei Socialiste.

Deși este unul dintre cei mai bogați oameni din partid, Vlad Plahotniuc a făcut o singură dată, oficial, donație în bugetul partidului – la alegerile parlamentare din 2014. Atunci a donat aproape un milion de lei.

În luna ianuarie 2016 partidul l-a înaintat la funcția de prim-ministru, însă candidatura sa a fost respinsă de președintele de atunci Nicolae Timofti.

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

Înainte de a ajunge deputat, Vladimir Plahotniuc a deținut funcția de președinte al Consiliului de Administrație a Victoriabank și cea de vicepreședinte al Companiei ”Petrom Moldova”.

Prima declarație de avere a lui Vladimir Plahotniuc care a fost făcută publică a fost depusă în anul 2010, la Comisia Electorală Centrală. Atunci actualul lider al PDM candida pentru prima dată la un mandat de deputat. Declarația reflectă averile sale obținute în anii 2009 – 2010. Astfel, atunci Vladimir Plahotniuc indica un venit de 4 326 085,19 lei ”de la locul de muncă de bază”. La bunuri declara că deține un apartament pe strada Bulgară, cu suprafața de 463,5 m.p., și trei autoturisme Mercedes, fabricate din anul 2006 până în 2009.

În declarația depusă la Parlament pentru anul 2010 Vladimir Plahotniuc a scris că a obținut suma de 1 194 460,20 lei ”de la locul de muncă de bază” și suma de 1 395 582,84 lei ”din alte surse”. La acel moment, în declarația democratului nu s-a regăsit compania ”Prime Management”, pe care el a fondat-o la 9 septembrie 2010 împreună cu Andrian Candu și care are un capital social de 4 658 287,30 lei, potrivit datelor de la Camera Înregistrării de Stat. V. Plahotniuc deține în această firmă o cotă de 90%, iar A. Candu – 10%. La bunuri, au fost indicate trei Mercedes-uri și apartamentul de pe strada Bulgară, estimat atunci la 2 852 627 de lei.

Pentru anul următor, 2011, V. Plahotniuc a indicat în declarație Compania ”Prime Management”, fără să specifice ce cotă din ea îi aparține. El a indicat venitul anual al acestei întreprinderi – 34 465 332,27 lei. Deputatul a mai scris în document salariul său de la ”locul de muncă de bază” – 142 715,66 lei, un venit de 383 503, 66 lei din ”alte surse legale”, 36 427 409 lei din ”valori mobiliare, imobiliare și cote de participare în capitalul agenților economici”, cele trei mașini Mercedes, apartamentul și două garaje.

În anul 2012 democratul declară salariul anual de 160 767,86 de lei de la Parlament și două sume mici în lei – dobânda obținută din deținerea unor bani pe un cont de card. Compania ”Prime Management” i-a adus atunci un venit de 15 467 557 lei. În această declarație apare pentru prima dată un al doilea apartament, care valorează, potrivit semnatarului, 6 473 465 de lei, cu suprafața de 1023,1 m. p., dobândit în anul 2009. Deși, potrivit declarației, familia lui Vladimir Plahotniuc deținea acest apartament de trei ani, el nu fusese indicat în declarațiile precedente.  Aici au mai fost indicate 4 garaje și un ”subsol”, a cărui valoare este de jumătate de milion de lei. Deputatul a indicat și cele trei Mecredes-uri. Pe conturi bancare el păstra atunci 140 802 USD; 507 086 lei, 31 764 USD și 500 000 de lei. În același timp, Vladimir Plahotniuc a indicat și 1 milion de lei datorii, sub formă de credite luate în anul 2011 și pe care urma să le ramburseze în 2013.

Cele două apartamente, garajele și subsolul apar și în declarația depusă la CEC, pentru alegerile parlamentare din 2014, dar și în declarația depusă la Parlament pentru anul 2013. În acel an, 2013, dividendele din activitatea „Prime Management” au fost de 14 899 250 lei. Deși declarația viza anul 2013, Vladimir Plahotniuc a indicat 9 conturi bancare deschise în anul 2014. Unele – cu soldul zero, iar altele cu sute de mii de dolari. De exemplu, pe un cont se aflau 232 817,31 USD, iar pe altul 49 672,54 USD.

Când a devenit deputat pentru a doua oară, democratul a depus o nouă declarație de avere, pentru anul 2014. În ea se regăsește venitul din SRL „Prime Management” – 33 893 279 lei și alte 430 de mii de lei obținuți din vânzarea unei mașini. La capitolul imobile a indicat un apartament și două garaje. Cel de-al doilea apartament și un garaj, care erau înregistrate pe un membru al familiei, nu mai apar în document. În continuare, sunt indicate trei mașini Mercedes. Deputatul a indicat 7 din cele 9 conturi bancare care apăreau în declarația precedentă. Pe ele avea, la acel moment, în total 1 500 000 de lei; 497 372,74 USD și 13,16 euro. Pe un alt cont, deschis în anul 2015, deținea 159 572,58 lei.

Vladimir Plahotniuc a fost controlat de Comisia Națională de Integritate o singură dată – în anul 2013, după ce își depusese deja mandatul de deputat, dar încă era pasibil controlului. CNI a pornit verificările după apariția a două articole în presă: unul în ziarulnational.md, în care se spunea că Vladimir Plahotniuc ar deține, indirect, mai multe companii, dar care nu apar în declarația sa de avere, și al doilea pe portalul anticorupție.md, preluat de adevărul.md, în care se vorbea despre blocul în care locuiește Vladimir Plahotniuc și familia sa, dar și despre câteva firme, care ar vea legătură cu politicianul.  La 26 decembrie 2013 însă CNI a clasat cazul, ”în legătură cu lipsa încălcării regimului juridic ald eclarării veniturilor și proprietăților”.

În septembrie 2014 un deputat comunist, dar și RISE Moldova au publicat fotografii în care apărea Vladimir Plahotniuc împreună cu mai multe persoane din anturajul său, la poarta unei case din orașul Scez din Franța. Deputatul susținea că Plahotniuc nu a declarat acea casă/vilă de pe malul lacului Geneva, înregistrată pe numele soției, pe vremea când era parlamentar. El a depus o sesizare la Comisia Națională de Integritate să pornească un control, prezentând și copiile unor acte care ar fi probat apartenența imobilului familiei lui Plahotniuc. Peste câteva zile, CNI a anunțat că nu pornește un control, întrucât nu a primit ca anexă la plângere originalele documentelor, ci doar copiile.

În declarația de avere pentru anii 2017 – 2018, depusă de Vladimir Plahotniuc la CEC pentru alegerile din februarie 2019, liderul democraților a indicat că deține 10 conturi bancare în dolari, euro, lei și franci elvețieni. Cea mai mare sumă de pe aceste conturi este de 523 783,51 de euro. Democratul declară și suma de 4 192 458 lei de la Prime Management, ceea ce reprezintă, potrivit documentului ”returul capitalului social”, dar și dividende din activitatea unei întreprinderi pe care demnitarul o declară pentru prima dată – Vanguard International LTD: 4 550 200 euro; 11 597 400 lei; 347 500 USD. De asemenea, de la două companii străine Vladimir Plahotniuc arată că a încasat 46 463,68 de franci elvețieni și 15 000 de dolari. Chiar dacă indică un venit de aproape un milion de lei din vânzarea unei mașini, democratul nu și-a micșorat numărul de autoturisme deținute. El arată că are 4 Mercedes-uri, dintre care două procurate în anul 2018. În declarația de avere a lui Vladimir Plahotniuc apar de data aceasta 4 apartamente (spre deosebire de maxim două în cele precedente), dintre care două procurate în anii 2017 și 2018, dar și un spațiu comercial de 300,4 m.p., deținut în bază de contract de locațiune.

Democratul a mai indicat că deține volume de cărți de anticariat și de cărți ”universale”, care ar valora, respectiv, 3 200 000 lei și 7 800 000 lei, dar și un pian de 131 000 de euro.

Alte bunuri scumpe declarate de liderul PDM sunt: seturi de mobilă procurate în 1998 și care ar valora 150 000 de euro și echipament TV și video din același an, care ar costa 35 300 de euro. În anul 2017 candidatul și-a cumpărat echipament sportiv, potrivit declarației, în valoare de 128 000 de euro, iar în 2018 – mobilier de 370 000 USD.

La capitolul cote-părți sau acțiuni deținute în capitalul social al agenților economici, Vladimir Plahotniuc arată că deține 4 companii ca fondator unic, însă printre ele nu este și Prime Management, din care a avut veniturile cele mai importante în ultimii ani. În baza de date idno.md această companie figurează în continuare ca fiind a liderului PDM și a lui Andrian Candu. Moldstreet scrie că în octombrie 2018 această companie a fost lichidată, iar informația se confirmă prin declarația de avere a lui Andrian Candu, care i-a fost partener în această afacere. Vladimir Plahotniuc arată că deține: Vanguard International Ltd, un holding de investiții cu adresa în Abu Dabi și care ar valora 100 000 de dihrami (monedă a Emiratelor Arabe Unite – aproximativ 24 de mii de euro); Vanguard International Group, înregistrată în orașul Apia, capitala insulelor Samoa din Oceanul Pacific (considerată zonă offshore) – cu o valoare de 100 000 de dolari; General Radio Group Inc, înregistrată în Republica Moldova, ar avea valoarea de 5 000 000 de lei și General Media Group Corp, cu valoarea de 42 000 000 de lei. Ultima întreprindere este, potrivit declarațiilor de proprietate depuse la Consiliul Coordonator al Audiovizualului, fondatoarea posturilor TV Publika și Prime. Atât Publika, cât și Prime, au fost implicate în scandaluri după ce au difuzat știri false. Prime – în campania electorală prezidențială din 2016 a difuzat o știre în care se afirma că Maia Sandu ar fi promis cancelarului Angela Merkel să primească refugiați sirieni în Moldova în caz că va învinge în alegeri, iar Publika – în septembrie 2018 a pus pe post știri în care se afirma că angajații Ambasadei Republicii Moldova la Berlin au fost amenințați cu moartea. În primul caz, CCA nu a reacționat la faptul că Prime a publicat o știre falsă, sancționând doar postul NTV pentru același subiect,  iar în cel de-al doilea, deși a fost sesizat de o deputată, CCA a respins sesizarea și nu a aplicat sancțiuni. De asemenea, ambele posturi au fost sancționate cu amendă și, respectiv, cu lipsirea de dreptul de a transmite publicitată o perioadă, pentru încălcări ale legislației la reflectarea campaniei electorale din anul 2016. Cele două posturi apar și în rapoartele de monitorizare a presei, realizate de organizațiile de media, ca unele care transmit informație manipulatoare și care favorizează puternic Partidul Democrat.

În septembrie 2018 RISE Moldova a scris că familia lui Vladimir Plahotniuc deține, direct sau prin intermediul unor firme, două vile pe malul lacului Leman, una pe malul elvețian al lacului și alta pe malul francez. Prima a fost cumpărată în anul 2012, iar a doua – încă în 2008. Cea de a doua proprietate este aceeași despre care semnalase deputatul comunist în anul 2014. O altă proprietate din Franța, deținută de o firmă al cărui beneficier este familia liderului PDM este o cabană în munții Alpi, localitatea Les Houches. Proprietatea a fost cumpărată în anul 2012. Ultima proprietate decoperită de RISE este o casă în București. Nici una dintre proprietățile deținute peste hotare nu apar în declarațiile de avere depuse în ultimii ani de Vladimir Plahotniuc în calitate de deputat. Liderul PDM nu a comentat constatările RISE nici la solicitarea autorilor investigației, nici după apariția acesteia. În luna noiembrie 2018, Procuratura Anticorupție, după ce a fost sesizată de președinta PAS, Maia Sandu, a răspuns că a refuzat să pornească o cauză penală în care ar investiga legalitatea deținerii de către Vladimir Plahotniuc a proprietăților de peste hotare.

În anul 2011 s-a aflat și faptul că Vladimir Plahotniuc, care era și cetățean al României, a cerut schimbarea numelui său în Vlad Ulinici, astfel având dublă identitate – un nume în Republica Moldova și altul în România. Ulterior a cerut schimbarea identității și pentru copiii săi, în numele de familie Ulinici, care este, de fapt, numele de fată al mamei sale. La câteva zile după ce presa din România și Republica Moldova a publicat această informație, Vladimir Plahotniuc a anunțat că a cerut autorităților române să oprească procedura de schimbare a numelui.

Integritatea în gestionarea funcției publice și/sau de partid

Un studiu realizat în anul 2017 de 4 organizații ale societății civile – Transparency International, centrul de Resurse Juridice, IDIS Viitorul și Centrul ADEPT –, întitulat ”Capturarea statului – cazul Republicii Moldova”, arată că de când a apărut în politică, Vlad Plahotniuc și partidul său și-au subordonat toate instituțiile statului, care nu mai sunt independente. ”Începând cu 2009, Partidul Democrat din Moldova (PDM) dirijat iniţial din umbră, iar apoi şi oficial de controversatul oligarh Vladimir Plahotniuc, şi-a impus interesele în acordurile de cartel încheiate între membrii coaliţiei de guvernare. Iniţial acesta a preluat controlul asupra organelor anticorupţie, extinzându-l ulterior şi asupra organelor de drept. În pofida resurselor financiare, media şi administrative enorme, PDM a obţinut în ultimele alegerile parlamentare rezultate modeste. Cu toate acestea, partidul cu cel mai înalt anti-rating conform studiilor sociologice, a „convertit” prin diferite metode, inclusiv şantaj şi mituire, deputaţii din alte fracţiuni. Parlamentul a fost supus unui dictat fără precedent al „migraţiei” politice, ponderea transfugilor din diferite fracţiuni constituind în jur de 1/3 din deputaţi. În prezent, PDM a devenit beneficiarul absolut al fenomenului „migraţiei” deputaţilor şi controlează, de fapt, Legislativul”, se spune în comunicatul de presă publicat de Transparency International la 16 iunie 2017, referitor la lansarea studiului. PDM și Vladimir Plahotniuc nu au comentat constatările.

Cazier judiciar

În luna februarie 2013, mai multe instituții de presă din Republica Moldova au publicat știri în care anunțau că  ministrul de Interne de atunci, reprezentant al PLDM, formațiune aflată atunci în conflict cu PDM, ar fi confirmat că Vladimir  Plahotniuc s-ar afla în urmărire la Interpol. La scurt timp, Vladimir Plahotniuc a făcut o declarație publică în care a anunțat că a solicitat informații de la Interpol Moldova, Italia și de la biroul central al Interpol, cu sediul la Lyon, iar răspunsul ar fi fost că la acel moment (decembrie 2012) nu era monitorizat și nici urmărit de această structură.

La 7 decembrie 2017 mai multe ediții online din Federația Rusă, făcând trimitere la declarațiile șefei serviciului de presă al Judecătoriei Basmanâi din Moscova, au anunțat că această instanță a emis un mandat de arestare pe un termen de 2 luni, pe numele lui Vladimir Plahotniuc, căruia i-ar fi fost înaintată învinuirea de tentativă de omor a unui bancher din Federația Rusă. Instanța de la Moscova ar mai fi solicitat Interpol să-l anunțe în urmărire internațională pe Vladimir Plahotniuc. Câteva zile mai târziu, portalul Deschide.md a publicat un document emis de Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General de Poliție în care se spune că Biroul Central al Interpol cu sediul la Lyon a cerut țărilor membre să nu dea curs solicitării Rusiei de a-l anunța pe Vladimir Plahotniuc în urmărire, întrucât la baza acesteia ar sta motive politice. Presa a scris că cel care a depus plângerea în acest dosar împotriva lui Vladimir Plahotniuc ar fi fost un lider de partid din Republica Moldova, adversal politic al lui Vladimir Plahotniuc. La rândul său, acesta la fel a fost învinuit de V. Plahotniuc că ar fi comandat omorul bancherului rus.

Atunci, printr-un comunicat, PDM a calificat acțiunile Federației Ruse drept provocatoare și le-a numit ”persecuție politică” la adresa unor ”reprezentanți ai partidului” și ”oficiali ai Parlamentului și Guvernului”.

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.

Preluarea textelor de pe pagina www.moldovacurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.moldovacurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
SURSA: http://www.moldovacurata.md/news/view/profil-candidat-vladimir-plahotniuc