EXPLOZIV: Declarația aprobată la cea de-a patra reuniune a Platformei Societății Civile EU-Moldova: În R. Moldova a fost compromisă DEMOCRAŢIA EUROPEANĂ prin uzurparea puterii de stat, anularea alegerilor din Chişinău, eșecul în recuperarea miliardului

Platforma UE Moldova

Progresul în implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană este limitat. În prima jumătate a anului, în pofida progresului moderat în implementarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, se înregistrează un declin calitativ, mai cu seamă din cauza lipsei de progres în realizarea reformei judiciare și a restanțelor existente în mediul democratic, care au dus la suspendarea asistenței macro-financiare UE.

Tezele se regăsesc într-o Declarație aprobată la cea de-a patra reuniune a Platformei Societății Civile EU-Moldova (PSC), care a avut loc marți, 23 octombrie, la Chișinău, transmite IPN. Co-președintele Platformei, Ion Guzun, consilier juridic la Centrul de Resurse Juridice din Moldova, a declarat în deschiderea evenimentului că Platforma Societății Civile UE-Moldova reprezintă unul din instrumentele care permit organizațiilor societății civile, reprezentaților sindicatelor și patronatelor, să monitorizeze procesul de punere în aplicare a Acordului și să elaboreze proiecte de recomandări adresate autorităților relevante.

Daniela Morari, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, a spus că există o nouă Agendă de Asociere pentru anii 2017-2019 și un nou Plan național de implementare a Acordului de Asociere. Pentru anul curent mai rămâne o listă cu circa 90 de acte legislative care urmează a fi adoptate. Actualmente are loc procesul de stabilire actelor prioritare, în condițiile în care actualul Parlament va fi operațional până pe 30 noiembrie.

Șeful delegației UE la Chișinău, Peter Michalko, a menționat că în ultimul an dialogul dintre UE și Moldova a continuat să fie bazat pe Acordul de Asociere și DCFTA. Pe de o parte, s-a înregistrat un progres în ceea ce ține de stabilizarea economiei, a sistemului financiar-bancar, au crescut exporturile pe piața europeană, ajungând la o proporție de peste 68%. Pe de altă parte, încă se mai cer condiții pentru atragerea investițiilor străine, se impun reforme complexe nu doar în domeniul economic, ci și în domeniul statului de drept. Potrivit ambasadorului european, unul dintre cele mai problematice domenii rămâne cel al justiției. De importanță majoră este și lupta împotriva corupției și lupta împotriva spălării banilor. Un aspect important, în opinia sa, este investigarea fraudei bancare, recuperarea banilor sustrași și tragerea la răspundere a personalelor vinovate.

Mariana Platon, manager proiecte în cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, a spus, făcând referire la cel mai recent raport de alternativă al IPRE, că din punct de vedere al analizei calitative se înregistrează un progres redus în implementarea acțiunilor din Acordul de Asociere. „Încă mai avem un progres redus în implementarea Acordului de Asociere, ceea ce înseamnă că ar trebui să grăbim implementarea acestuia”, a notat experta IPRE.

Adrian Lupușor, directorul executiv al Centrului Analitic Independent Expert-Grup, a menționat că, după patru ani de implementare a DCFTA, se constată o creștere semnificativă a exporturilor pe piața UE, cu circa 32%. Acest fapt a permis compensarea pierderilor și depășirea interdicțiilor instituite de Federația Rusă. În altă ordine de idei, Adrian Lupușor a făcut referire și la adoptarea legilor cu privire la amnistia de capital și investiții contra cetățeniei, care, în opinia sa, prezintă riscuri. Per ansamblu, economia Republicii Moldova pare bună și stabilă, însă faptul că această creștere are loc pe fonul stagnării activității investiționale private, pe fonul unor derapaje de la buna guvernare, și a unei încrederi scăzute din partea populației și a unor potențiali investitori, vorbește despre o calitate și durabilă salbe ale acestei creșteri, a mai spus expertul

Cât privește alegerile, membrii Platformei reiterează în Declarația aprobată dezacordul complet cu argumentele utilizate de judecători pentru a invalida votul a peste 240 de mii de cetățeni din Chișinău, reprezentând circa 40% din cei care au ales primarul municipiului la alegerile locale. Aceștia se declară dezamăgiți de faptul că Guvernul n-a avizat până acum proiectul de lege care prevede drepturi speciale pentru alegătorii din diaspora. Totodată, exponenții societății civile încurajează autoritățile statutului să reacționeze prompt și să pedepsească discursurile de ură, în special înainte și după procesele electorale.

Evenimentul este organizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, al Fundației Soros-Moldova și al Guvernului Suediei prin intermediul Fundației Est-Europene.