MIRCEA DRUC: ETNOUTOPIA. De la Națiune la Etnosistem

mircea-druc

De la Națiune  la Etnosistem

Națiunea, ca orice sistem, poate să evolueze sau să degradeze.  Este imposibil să stea  pe loc;stagnarea semnifică descompunerea elementelor sale structurale. O situație morbidă este folosită  neapărat de către adversarii externi dacă  aceasta apare în epoca marilor confruntări; ei  vor găsi întotdeauna aliați chiar în sânul națiunii expuse dezagregării. Ieșirea din impas este posibilă doar atunci când componentele Națiunii, erodate și demontate,  sunt supuse unui curs de terapie intensivă; mai întâi  sunt tratate  cu  apă moartă și apă vie,  pentru a putea fi  asamblate în Etnosistem. Apa vie  generează factorul  decisiv al integrării-  Etnoconștiința.Transformarea națiunilor în Etnosisteme este o condiție sine qua non de supraviețuire.

În epoca globalizării,un autentic Proiect National ar înseamna, în esență, construirea Etnosistemului – o realitate proiectată și formată ca un tot întreg în baza legilor fundamentale ale naturii. Orice națiune, ca să  poată ajunge  la  o nouă etapă calitativă, cea de Etnosistem, necesită demararea de către statul național a unui proces creativ/constructiv. În armătura Proiectului etnosistemic se cimentează rezultatele interferenței a două procese paralele – evoluția biologică și evoluția psihosocială, adică dezvoltarea cantitativă și calitativă. Am în vedere trecerea de la o simplă creștere demografică (indivizi – familii – popoare) la o transformare creativă (personalități – națiuni – Etnosisteme – Umanitate).

Un gând penibil îmi trece prin minte:  deoarece elitele europene, ancorate în relații secundare de grup, continuă să oscileze între socialism și liberalism, între  internaționalism și naționalism, ar fi necesară o forță  purificatoare transnațională, care să anihileze mecanismele oculte ale dezintegrării Statului și Națiunii.

Oricum, e timpul să depășim abordările care ne încorsetează  cugetul și existența  într-un cadru perimat, pornind de la interesele înguste ale individului sau ale mulțimilor dezorientate. Să ne concentrăm creativitatea asupra problemelor fundamentale. Științele umaniste să ne lămurească ce se întâmplă  în  prezent cu sistemul de relații sociale. Să știm  ce urmează după actualul vid ideologic secundat de un haos al opțiunilor și deciziilor. Științele biologiei să descifreze diversele tipuri de ADN; astfel vor  contribui la elucidarea factorilor care asigură evoluția în linie dreaptă:  individ –  personalitate – popor – națiune – Etnosistem – Umanitate. Geneticienii și antropologii să confirme experimental rolul fiecărui parametru ereditar al organismului, să desecretizeze factorii și preceptele care asigură supraviețuirea Viului. Materialiștii și idealiștii, credincioșii și ateii, monogeniștii și poligeniștii  să se clarifice  între ei asupra numeroaselor contradicții depistate atât în lucrările savanților, cât și în cărțile sfinte.

Fiind student la psihologie, am avut în programul de studii un curs special intitulat Расоведение(Raseologie), audiat la facultatea de biologie a MGU (Universitatea de Stat din Moscova). Profesorul ne explica captivant specificitatea anatomică bine stabilită a corpului uman în dependență de rasă și parametrii fizici care, prin ereditate, se reproduc cu regularitate și constanță. Totodată,evita prudent orice evaluare calitativă a particularităților cantitative (interpretarea psihosocială a trăsăturilor ereditare). Pentru antropologia sovietică influența raselor umane asupra civilizației era un tabu. Ideologii Statului Partid respingeau categoric orice nuanță de determinism biologic în comportamentul și calitățile cetățenilor sovietici.

Conflictele etno-rasiale, cauzele separatismului, criminalității și ale altor fenomene alarmante din lume și din  ”republicile unionale frățești” erau trecute cu vederea de ”Comunismul științific”, o disciplină academică obligatorie pentru toate facultățile. Nici postulatele specifice sociologiei, culturologiei, politologiei, adaptate și acestea la exigențele catehismului «Дружба народов» nuerau dispusesă  le explice.Totuși, restricțiile ideocratice proletcultiste și vanitatea teoriilor egalitariste nu puteau împiedica un cuget iconoclast să conștientizeze adevărul științific greu de combătut: fiecare rasă posedă o constituție mentală la fel de constantă ca și constituția sa anatomică; abisul mental, creat în trecut în sânul indivizilor, popoarelor și al națiunilor, nu putea fi acoperit decât prin acumulări ereditare foarte lente; instituțiile politice și sistemele de educație, adecvate în cazul unor națiuni, pot fi  contraproductive pentru altele.

Ironie severă: după dispariția Uniunii Sovietice situația s-a schimbat radical. Astăzi, la librăria din incinta Dumei de Stat a Federației Ruse, poți cumpără cartea tradusă din franceză ”Eseu asupra inegalității raselor umane” de Joseph Arthur, conte de Gobineau. La Moscova, în colecția ”Biblioteca gândirii  rasiale”, a apărut volumul  2 al lucrării ”Sensul rasial al Ideii Ruse”. Un citat din  Prefața redactorilor: ”Pe noi nu ne amenință războiul civilizațiilor, ci războiul raselor. Pentru a-l preveni e necesar să conștientizăm pericolul și să pregătim o asemenea  ripostă, care  înainte de toate ar  tăia pofta altor popoare să tragă foloase pe seama rușilor. Tocmai de aceea vedem un sens aparte în elaborarea unei doctrine rasiale ruse, în aprobarea ei ca parte componentă a concepției securității naționale a Rusiei”.

Un Etnosistem,în viziunea monoteiștilor și monogeniștilor, nu poate fi decât o lucrare a lui Dumnezeu.  Pentru ei nu există separare între Dumnezeu, Creație și Evoluție. Nu există nimic care să nu fie Dumnezeu – Singura Viață eternă și omniprezentă. Creatorul  supraveghează universul și galaxiile, găurile negre și cele albe, indivizii, popoarele, națiunile Etnosistemele și tot ce este viu pe Terra. Ca esență invizibilă și indestructibilă, Dumnezeu nu se află doar dincolo, ci și în interiorul miriadelor forme de viață supuse nașterii și morții. Creatorul depozitează în organismul fiecărui individ  memoria milenară a străbunilor. Calea parcursă de ginta sa este codificată în gene: instinctul perpetuării speciei și al autoconservării – în ADN-ul regnului animal, iar pentru regnul vegetal a selectat minuțios semințele cu nucleul lor structural care germinează chiar și după mii de ani de conservare.

Un cercetător ateu ar explica Etnosistemul prin cele două categorii cheie ale materialismului istoric – Baza și Suprastructura. Baza este primordială în raport cu suprastructura. Biologicul constituie fundamentul unui Etnosistem pe care se edifică o suprastructură adecvată — Etnopsihicul. Suprastructura, generată de specificul bazei, este creată  întotdeauna de oameni, însă nu în mod arbitrar, ci în funcție de evoluția întregului și a  componentelor sale. Baza biologică determină suprastructura etnopsihică; evoluția și modificarea bazei atrage întotdeauna după sine  o schimbare a întregii suprastructuri, care reflectă baza și, totodată, o influențează activ, îi stimulează consolidarea și evoluția. Dar acest determinism nu se realizează în mod automat. Ca formă a conținutului biologic, Etnopsihicul nu este o reflectare pasivă, mecanică a acestuia, ci are o independență relativă față de baza care l-a generat. Această independență se manifestă și în faptul că suprastructura îndeplinește un rol activ  în viața socială, accelerând sau  frânând evoluția Națiunii. Așadar, și în Etnosistem există un raport dialectic între bază – Biologic (fond genetic, resurse umane, animale, vegetale) și suprastructură Etnopsihic (legile fundamentale ale naturii, legile biologice, legile psihologice).

Într-o  cu totul altă cheie ar aborda Etnosistemul adepții politeismului și  poligenismului, care sunt ferm convinși:Geneza nu a fost decât terenul de joacă al zeilor; aceștia, când  au coborât pe Pământ, au rămas dezamăgiți de ce-au găsit. În consecință, au decis să intervină modificând structura genetică umană. Oferind pământenilor o parte din genele lor, zeii au creat un hibrid, mult mai inteligent, predispus evoluției spirituale. Imposibil de precizat cu exactitate cum a fost realizată această modificare a ADN-ului uman. S-a descoperit  însă că specia are activați doar 20 din cei 64 de codoni ai săi. Restul de 44  de codoni se află în stare latentă.  Probabil,  sunt prezervați pentru o eventuală  activare într-un viitor îndepărtat. Un alt semn al manipulării genetice constă în cei 46 de cromozomi față de cei 48 întâlniți la celelalte primate. Interesant, ce ar însemna un Etnositem cu  resursele umane  constituite  din indivizi având activi toți codonii?

Etnosistemul există, înainte de toate, în calitate biologică (resurse umane, animale și vegetale) și în calitate ecologică (mediul vital terestru, acvatic, aerian, cosmic). Biologicul și ecologicul reprezintă două componente vitale mai importante decât economia, cultura și politica. Coincidența dintre biologic, ecologic și psihic  este decisivă pentru  nașterea și supraviețuirea  unui  Etnosistem. Fondatorii oricărui Etnosistem suntEtnopsihicul  și Etnoenergiasinergică.

A cunoaște și a descifra parametrii biologici înseamnă desecretizarea unor fenomene  și precepte de importantă vitală pentru viitorul Etnosistemelor. Am în vedere experiența strămoșilor și instinctul de perpetuare a speciei, supra-organismul și creierul planetar, psihismul Etnosistemului și al Umanități. Când antropologii și geneticienii vor cuantifica rolul fiecărei particularități constante ale organismului uman, se va putea recomanda, probabil, pentru fiecare trăitor și fiecare Etnosistem, un stil de viață individual, pornind de la experiența strămoșilor săi biologici.În definitiv, un Etnosistem, proiectat și construit,  reprezintă produsul integrării în rețea a șapte sisteme  de investigare, instruire, inovare,relativ autonome:Biologicul,Ecologicul,Creatorul,Producătorul, Informaticul, Rocrematicul, Etnopsihicul.Denumirea ”sistem rocrematic” (o componentă structurală aEtnosistemului) provine de la neologismul ”Rocrematica” – traducerea din engleză atermenului ”Rhochrematics”,reprezentândștiință gestiunii fluxurilor de materiale.

În abordarea constructiv-creativă a oricărui Etnosistem este strict necesară respectarea  principiului de bază: Etnosistemul nu poate fi redus la suma părților componente; caracteristicile sale nu pot fi explicate prin proprietățile sau relațiile reciproce ale componentelor .Este imposibil să percepi cum funcționează un Etnosistem dacă te concentrezi asupra fiecărei componente separat, deoarece toate sunt generatoare de interdependențe greu de detectat și de reacții neliniare.

Virtuțile Etnosistemului se creează pe verticală, de  jos în sus, și doar atunci când profită de volatilitatea părților sale componente. Stresul și volatilitatea îi ajută pe cei care se conduc în viață de principiul  Acționez, deci exist,  în loc de  conceptul  filozofic cartezian Cuget, deci exist.  De regulă, indivizii care agreează aleatoriul și incertitudinea, riscul și aventura, trecuți prin multiple întâmplări care lasă urme,  ajung a fi cu mult mai competitivi. Aceștia reușesc să transpună în practică idei percepute inițial ca utopice. În general, abilitatea de a deveni  invulnerabil, sau mai rezistent, stă la baza schimbărilor dintotdeauna și de orice fel: revoluție, inovație tehnologică, formațiune politică, rezistența bacteriilor și chiar existența speciei umane pe Terra. Și un Etnosistem se fortifică evitând efectul stabilizării excesive a componentelor sale. Altfel spus, un Etnosistem poate fi considerat viabil dacă face față șocurilor și stresului, volatilității, aleatoriului și dezordinii, rămânând același sau devenind chiar mai performant.

Categoric, la ora actuală schimbareainclusiv Etnoevoluția, nu înseamnă doar alternanța regimurilor și a guvernaților, sau tragerea la răspundere a corporațiilor transnaționale pentru consecințele politicii lor. Chiar acum, în văzul nostru, al tuturor, se realizează o  „societate utopică”. Căci lumea  nu este condusă  de bani, corporații, partide sau imagini, ci de proiectele utopice aflate în spatele lor. Proiecte care schimbă lumea din interior. Tot ce astăzi pare utopic, mâine  poate deveni realitate. În cele din urmă, evoluția națiunii clasice va avea drept rezultat final Etnosistemul – restructurat în baza feed-back-ului informațional, atât biologic, imitând organismele vii, cât și cel electronic, imitând rețelele informatice. Cu alte cuvinte,  Etnosistemul va reprezinta,  în esența sa, evoluția calitativă a națiunii în Era Rețelei, a ciber-geo-politicii și a ciber-cetățenilor; o națiune din lumea viitoare, când străzile și piețele urbane vor fi invadate de mutanți vorbind doar cu ei înșiși.    

Lasă un răspuns