PEOIECT-BOMBĂ: Se fac pași importanți spre federalizarea României și diluarea conceptului de stat național ? Cine sunt trădătorii ?

udmr-sigla
În anul Centenarului Marii Uniri, limba RUSĂ, MAGHIARĂ și ROMANI (ȚIGĂNEASCĂ) vor deveni limbi oficiale de stat în tot sistemul administrativ din România

 De fapt, consecința acestor decizii este clară. Limba română nu va mai fi o limbă care unește, o limba franca în România. Aici se află premisele istorice și juridice ale dezmembrării statului numit România, care va fi lipsit de liantul cultural, lingvistic. Probabil și administrativ, juridic.
Se poate imagina oare că sistemul supușilor austriaci care funcționa în secolul al XIX-lea ăn România de după prima Unire, să fie reintrodus. Adică un cetățean român de etnie maghiară să ceară protecția consulară a statului Ungaria, al cărui cetățean este.
A nu se uita că un mare număr de cetățeni ai României, de cultură și limbă maghiară, au o dublă cetățenie, sunt adică și cetățeni maghiari, au depus un jurământ de fidelitate față de statul maghiar. Suntem în plin delir. Dan Culcer

Codul administrativ al României, adoptat de Senat în data de 11 iunie a.c., aflat acum la Camera Deputaților va oficializa, printre altele, limbile maghiară, rusă și romani în administrația publică din România. După ce a oficializat limba turcă, limba maghiară și limba romani în spitalele din România, coaliția PSD-ALDE, condusă de Liviu Dragnea și Călin Popescu-Tăriceanu, mai dă o lovitură statului național unitar și oficializează limbile maghiară, rusă și romani în tot sistemul administrativ din România.

Limba maghiară este o limbă cvasi-oficială în România
Limba maghiară are în prezent în România un statut cvasi-oficial în zonele în care comunitatea maghiară are o pondere însemnată, de peste 20% din numărul locuitorilor. Acest statut cvasi-oficial este dat de prevederile Legii nr. 215/2001, care, printre altele, prevede la art. 19 faptul că „În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, precum și serviciile publice deconcentrate asigură folosirea, în raporturile cu aceștia, și a limbii materne, în conformitate cu prevederile Constituției, ale prezentei legi și ale tratatelor internaționale la care România este parte”. În baza acestei prevederi legale, corelată cu prevederile art. 108 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, care prevede faptul că „În unitățile administrativ-teritoriale în care persoanele aparținând unei minorități naționale dețin o pondere de peste 20% unii funcționari publici din serviciile care au contacte direct cu cetățenii vor cunoaște și limba minorității naționale respective”, a fost posibilă epurarea etnică a românilor din zeci de instituții ale administrației publice locale din zonele controlate politic și administrativ de UDMR.
Așa se face că în zeci de consilii locale și județene din România ședințele de consiliu se desfășoară în limba maghiară, se emit documente în limba maghiară, există formulare în limbile română și maghiară. Există deja plăcuțe cu denumiri de străzi sau indicatoare rutiere, plăci sau inscripții ori exclusiv în limba maghiară ori în limba maghiară și limba română. Aceste prevederi legale au făcut posibil ca în prezent să existe zeci de instituții publice din România care nu au angajat niciun român și în care se vorbește exclusiv limba maghiară.
Consecințele eliminării pragului de 20% în privința utilizării limbii materne
România a semnat și ratificat prin Legea nr. 282/2007 Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992, prin care România s-a angajat să acorde o protecția sporită unui număr de 20 de limbi minoritare: albaneză, armeană, greacă, italiană, idiş, macedoneană, poloneză, romani, ruteană, tătară, bulgară, cehă, croată, germană, maghiară, rusă, sârbă, slovacă, turcă, ucraineană (detalii aici). De menționat că state ale Uniunii Europene ca Franța, Grecia, Portugalia sau Italia, spre exemplu, nu au semnat sau nu au ratificat această cartă.
În privința utilizării tuturor acestor limbi minoritare în administrația publică, proiectul Codului administrativ, adoptat de Senat în data de 11 iunie a.c. și aflat acum la Camera Deputaților, camera decizională, oficializează de jure toate aceste limbi minoritare în prefecturi și serviciile publice deconcentrate. Deși fac parte din administrația publică centrală a statului, prefecturile și deconcentratele vor fi obligate să permită utilizarea tuturor celor 20 de limbi minoritare, nu doar a limbii maghiare.
În prezent, cetățenii aparținând minorităților naționale pot utiliza limba maternă doar în raportul cu autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean doar în zonele în care au o pondere de 20% din numărul locuitorilorNoutatea adusă de Codul administrativ adoptat deja la Senat vine din adoptatea art. 94 alin 1 care prevede faptul că „În unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județeanprecum și prefecturile, serviciile publice deconcentrate, au obligația să asigure în raporturile cu aceștia, folosirea limbii minorității naționale respective, în conformitate cu prevederile Constituției, ale prezentului Cod și ale tratatelor internaționale la care România este parte”.
Astfel, prefecturile și serviciile publice deconcentrate vor fi obligate acum să asigure cetățenilor aparținând unei minorități naționale dreptul de a utiliza limba maternă în instituțiile publice ale administrației publice centrale. Practic, în condițiile prezentului proiect adoptat deja de Senat, limba oficială de stat va fi dublată la nivelul administrației publice centrale a statului de alte limbi care vor avea de jure un statut cvasi-oficial.
Oficializarea de jure a tuturor celor 20 de limbi minoritare în sistemul administrativ din România este dată de eliminarea pragului celor 20%, propusă în Codul administrativ de UDMR, pentru utilizarea limbii materne în prefecturi și serviciile publice deconcentrate. La art. 94 alin. 2 forma adoptată la Senat și înaintată la Cameră prevede faptul că „Autoritățile și instituțiile publice, precum și celelalte entități juridice prevăzute la alin.(1), prin hotărârea organelor lor deliberative sau de conducere pot decide asigurarea folosirii limbii minorităților naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale nu ating ponderea prevăzută la alin (1)”. UDMR a mai încercat, fără un rezultat favorabil, să obțină legiferarea acestei prevederi și anul trecut prin modificarea Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale. Practic, prin eliminarea pragului de 20% toate cele 20 de limbi minoritare devin limbi oficiale de stat în întreg sistemul administrativ din România.
Mai mult, tot la propunerea UDMR, Codul administrativ adoptat de Senat cu votul senatorilor PSD și ALDE și înaintat acum spre adoptare la Camera Deputaților va introduce pentru prima dată în România obligativitatea ca instituțiile publice să aibe formulare și texte administrative în limba maternă. Astfel, potrivit art. 195 alin. 2 din Codul administrativ „În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu autoritățile administrației publice locale și entitățile prevăzute la art. 94 alin. (1), cu aparatul de specialitate și organismele subordonate acestora, aceștia se pot adresa, oral sau în scris, și în limba minorității naționale respective și primesc răspunsul atât în limba română, cât și în limba minorității naționale respective” iar potrivit art. 195 alin. 3 din Codul administrativ „În scopul exercitării dreptului prevăzut la alineatul (2), autoritățile publice și entitățile prevăzute la art. 94 alin. (1) au obligația să pună la dispoziția cetățenilor aparținând unei minorități naționale formulare și texte administrative de uz curent și în limba lor maternă”.
Utilizarea limbii maghiare în spațiul public devine obligatorie pentru prefecturi și serviciile publice deconcentrate care sunt acum obligate, potrivit art. 195 alin. 6 să asigure „inscripționarea denumirii localităților, a străzilor, a piețelor si a parcurilor, a denumirii instituțiilor publice de sub autoritatea lor, precum și afișarea anunțurilor de interes public și în limba minorității naționale respective, în condițiile prevăzute la alin. (2)”.
Partidul Social Demorat (PSD), condus de Liviu Dragnea, și Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE), condus de Călin Popescu-Tăriceanu, fac jocul Budapestei și pun în practică chiar strategia Ungariei creionată în proiectul „Trianon 100” prin care Ungaria face propagandă împotriva României (detalii aici). Prin eliminarea pragului de 20% toate cele 20 de limbi minoritare vor deveni de jure limbi oficiale de stat în România de vreme ce instituții publice ale statului român sunt acum obligate legal să permită urilizarea lor, să emită formulare în toate aceste limbi și să angajeze personal vorbitor al acestor limbi. În loc să încurajeze utilizarea limbii oficiale de stat în instituțiile publice ale statului, PSD-ALDE adoptă legi care încurajează cetățenii români să utilizeze alte limbi în instituțiile publice, în dauna limbii oficiale de stat. Deși Constituția României prevede faptul că România este un stat național, coaliția PSD-ALDE face pași importanți spre federalizarea României și diluarea conceptului de stat național.
Fișa proiectului de lege și forma adoptată la Senat pot fi consultate aici. Forma finală cu amendamentele depuse la Camera Deputaților poate fi consultată aici Anexa 1 amendamente admise. Camera Deputaților este cameră decizională în acest caz.
Dacă ai ajuns până aici îți recomand și analiza publicației Adevărul pe acest subiect aici.


Publicat de către Dan Culcer la Arhiva Românilor
Sursa: https://ioncoja.ro/