STUDIU-BOMBĂ: Cine-l protejează pe ŞOR, creierul furtului miliardului

Dosarul ŞOR

VASILE ŞOIMARU: SHOR a fost parașutat în ultimul oraș și raion românesc din RM  ca să pună mâna pe ele mafia kominternistă de la noi… La fel ca și parașutarea lui Plahotniuc la Nisporeni acum ceva timp… Poate lumea nu știe al cui bunel a făcut listele pentru deportările moldovenilor în Siberiile de gheață?… La Nisporeni, nu va mai câștiga altcineva alegerile după „investițiile” lui Plahotniuc din ultima perioadă… Orheienii și Nisporenenii se vor trezi dar va fi târziu… Orașele lor vor fi deja GAJATE la băncile lui Rothschild… Ne apropiem vertiginos de APOCALIPSA după Dabija…

Un studiu realizat de Centrul pentru Resurse Juridice

La Curtea de Apel Cahul a avut loc o nouă ședință de judecată în procesul lui Ilan Șor, condamnat de prima instanță, anul trecut, la șapte ani și șase luni de închisoare pentru rolul jucat în „furtul miliardului”. Audierile în instanța de apel, care au loc de câteva luni la Cahul, nu la Chișinău, au fost amânate din nou, până în luna decembrie, alimentând speculațiile că Șor, care este primar la Orhei și să pregătește de alegerile parlamentare de la anul, ar fi protejat politic de Partidul Democrat, aflat la guvernare. Liliana Barbăroșie prezintă pe scurt un studiu despre acest proces realizat de Centrul pentru Resurse Juridice, o organizație neguvernamentală.

Doi experţi ai Centrului de Resurse Juridice de la Chişinău, Vlad Gribincea şi Daniel Goinic, au analizat strategia de recuperare a banilor din faimosul furt bancar – strategie publicată de autorităţi cu trei luni în urmă – pe fondul speculaţiilor că documentul nu este alcătuit pentru a ajuta justiţia să-i prindă din urmă pe vinovaţi, ci mai degrabă să demonstreze partenerilor occidentali că îi atribuie în mod greşit guvernării lipsa de eforturi în această investigaţie.

CITIŢI MAI JOS:

Vladislav Gribincea: e inexplicabil să nu știi după 3 ani și jumătate cît s-a furat exact din sistemul bancar

Fostul sediu al Băncii de Economii de la Cantemir

Concluziile la care au ajuns cei doi jurişti în cazul dosarului primarului de Orhei Ilan Şor ridică mari semne de întrebare.

În primul rând, procurorii pretind că au transmis în instanţa de judecată o cauză cu privire la sustragerea de către acesta a 5,2 miliarde de lei din suma dispărută din bănci.

Judecătorii din prima instanţă, însă, au considerat că „probate” ar fi doar 2,7 miliarde din această sumă, adică ceva mai mult de jumătate, prin urmare aceasta ar fi suma ce i se impută în mod efectiv de justiţie fostului şef de la Banca de Economii.

În plus, magistraţii primei instanţe au respins cererea procurorilor legată de încasarea fie şi a acestei sume.

Deşi ar fi fost obligaţi să ia o decizie cu privire la recuperarea prejudiciului, recomandarea lor către procurori a fost, însă, să iniţieze o altă procedură judiciară decât cea penală, aflată pe rol.

Un proces civil, separat, pentru încasarea prejudiciului ar însemna, spun juriştii CRJM, alţi cîţiva ani de procese judiciare.

Spre deosebire de cauza lui Șor, în cele vizându-i pe Vlad Filat și Veaceslav Platon, alte două persoane condamnate de justiţie pentru implicarea în acelaşi furt bancar, procesele s-au încheiat nu doar cu sentinţe de condamnare, ci şi cu hotărâri de încasare a prejudiciului cauzat prin infracțiune.

CITIŢI MAI JOS:

Igor Boțan: „Ilan Şor este util în ajun de campanie electorală”

Ilan Şor la mitingul din faţa sediului partidului lui Maia Sandu PAS.

 

Şi asta nu ar fi singura diferenţă: şi în cazul lui Filat, şi în cel al lui Platon, procurorii au pus sechestre pe averea lor încă la faza de urmărire penală, ceea ce, inexplicabil, nu s-a întâmplat în cauza primarului de Orhei, care pare să-şi continue nestingherit toate afacerile.

Un alt amănunt ce lasă de bănuit ar fi că strategia procurorilor nu conţine lista companiilor lui Ilan Şor, 42 la număr , ce ar fi fost folosite, aşa cum a constatat deja compania Kroll, în operaţiunile bancare care au acoperit frauda.

Strategia conține, în schimb, datele cu privire la companiile suspectate de sustragerea banilor din Banca de Economii până în anul 2012, pe timpul „grupului Gacichevici” (presedinte al Bancii de Economii până în 2012, Grigore Gacichevici). De ce, în acest caz, nu publică datele companiilor atribuite lui Şor, este greu de înţeles pentru autorii cercetării.

Vlad Gribincea: „ Felul cum a fost investigat dosarul împotriva dlui Şor este sub orice critică. Probabil de aceea acest dosar nu a fost făcut public.”

CITIŢI MAI JOS:

Dosarul lui Ilan Shor, departe de ochii presei şi ai societăţii?

Ilan Șor în vizită la Parlamentul European, octombrie 2017

Miercuri, după o nouă şedinţă judiciară la Cahul, unde se judecă acum în a doua instanţă cauza primarului de Orhei, magistraţii au dispus, sub pretextul unei expertize financar-contable cerute de avocaţi, convocarea noii şefinţe tocmai peste trei luni, la mijloc de decembrie.

Că dosarul poate fi tergiversat deliberat nu ar fi o noutate, dar când se apropie alegerile parlamentare, iar inculpatul are un partid pe care nu ascunde că îl pregăteşte de competinţia electorală, modul în care este abordat dosarul lui de justiţie capătă şi o dimensiune politică.

Speculaţia ar fi că un rezultat electoral bun pe segmentul de stânga pro-rus al primarului de Orhei, cunoscut pentru magazinele sale sociale prin care atrage simpatiile celor mai sărace pături sociale, ar juca excelent în favoarea planurilor partidului de guvernământ de a-şi menţine controlul asupra puterii urmare a scrutinului parlamentar din primăvara viitoare.

În declaraţii publice, însă, toţi oficialii guvernamentali, dar mai frecvent speakerul Andrian Candu, se arată convinşi că Ilan Şor va fi negreşit tras la răspundere, iar dacă acest lucru nu s-a întâmplat încă, atunci e doar din cauza nefinalizării procesului din justiţie.

https://www.europalibera.org/a/semne-de-%C3%AEntrebare-%C3%AEn-procesul-intentat-lui-ilan-%C8%99or/29498738.html