DEZVĂLUIRE-BOMBĂ: Marea corupţie – politica de stat a R. Moldova. Oligarhul Boris Birştein şi Preşedintele Voronin

Popor corupt

Preşedintele Voronin şi Boris Birstein sunt camarazi pe furiş

  1. Guboglo

JURNAL DE CHISINAU, nr. 317 din 24 septembrie 2004

Relaţii secrete Voronin – Birstein

Imagini pentru Boris Birştein Voronin

Imagini pentru Boris Birştein Voronin

Recent, în timp ce Voronin răspundea la întrebările deputaţilor în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), reprezentantul Belgiei, dl Goris, a fost nevoit să repete de două ori aceeaşi întrebare privind naţionalizarea proprietăţii private în RM.

La început, Voronin a strâns din umeri – chipurile, la noi, proprietatea privată şi investiţiile străine sunt în cadru legal. Insistând, dl Goris a precizat că dispune de o listă întreagă a businessului de peste hotare confiscat de stat în perioada guvernării comuniste, accentuând că aceste probleme sunt soluţionate în exclusivitate prin implicarea Preşedintelui. Voronin, enervat a cerut să-i fie prezentată lista în cauză.

Lista cuprindea şi firma belgiană Vicol NV, proprietar, până nu demult, al hotelului „Dacia”. Parcurgând lista şi ajungând la firma respectivă, atestă surse sigure, Voronin s-a indignat: Nu e vorba de belgieni, ci de nişte bandiţi din reţeaua lui Birstein, care nu trebuie protejaţi. Dacă Voronin şi-a amintit la Strasbourg de Birstein, să revenim şi noi la această persoană. Numele său a preocupat mass-media din Rusia şi de peste hotare la începutul anilor 90, când s-a destrămat URSS şi partidul comuniştilor. Presa atenţiona că prin firmele lui Birstein este evacuat „aurul partidului comunist”: Se mai menţiona că e în relaţii apropiate cu Alexandr Ruţkoi, desfăşurând o activitate de proporţii în Rusia, Ucraina, Kirghizia şi Moldova. La drept vorbind, nu ne prea interesează că Birstein a transportat, în Kirghizia, cu avionul său personal, rezervele de aur ale partidului. Suntem preocupaţi, însă, de activitatea lui în RM, reamintind că Boris Birstein a fost consilier economic al Preşedintelui Snegur. Prin Snegur – legitim sau nu – compania lui Birstein, Seabeco, a cumpărat hotelul partidului, actualul „Jolly Alon”, a privatizat fosta filială „Vneşăkonom bank”, actualul „Eximbank”, iar Artur German, ginerele lui Snegur, a exercitat un timp funcţia de preşedinte al Seabeco-Moldova. Se mai spune că Birstein l-a ajutat pe Leonid Talmaci, preşedintele Băncii Naţionale, să tipărească în Franţa leul moldovenesc, iar ministerului de interne – paşapoarte noi şi buletine de identitate. Relaţii asemănătoare a întreţinut şi cu preşedintele Lucinschi, angajându-i, un timp, feciorul la firmele sale. Pe parcurs, Birstein, fiind constrâns din alte foste republici unionale, a reuşit să transforme RM într-un avanpost al CSI. La banca şi hotelul amintit s-au mai adăugat compania de asigurări Seabeco-Asint şi un media-holding (compania TV NIT, gazeta „Kişinevskie novosti”, agenţia de ştiri „Interlik”). Un timp, Seabeco s-a ocupat şi de producerea cărnii de curcan.

Birstein a tins mereu să intre în relaţii cu politicienii moldoveni, care nu l-au respins. Nu fac excepţie, în acest sens, nici reprezentanţii comuniştilor. La început, când comuniştii abia de se înfiripau, relaţiile cu Birstein erau asigurate prin doi generali de poliţie – Vadim Mişin, actualul vicepreşedinte al Parlamentului, şi Vladimir Molojen, „paşaportistul” de bază din RM, în prezent şeful Departamentului Tehnologii Informaţionale. Ambii îi purtau de grijă şi îşi purtau patronul în palme când vizita Moldova.

În acea perioadă, Voronin era simplu prim-secretar al partidului comuniştilor, mulţumindu-se cu un oficiu modest de pe str. Mitropolit Dosoftei, uşă în uşă, cum se spune, cu partidul lui Valeriu Matei. Problemele de ordin financiar, în acea perioadă, le soluţionau Vadim Mişin, colonelul de poliţie Piotr Dimitrov şi întreprinzătorul Piotr Şoşev, care avea legături cu firma „Boiana”. Pe parcurs, intrând în rol, Voronin a renunţat la mijlocitori. Orice problemă, inclusiv de proprietate, comercială sau financiară, o rezolva de sinestătător. Foştii casieri ai partidului s-au pomenit înlăturaţi. Ştiau prea multe şi nu cumva să se scape cu vorba. Mişin a fost privat de businessul său – Fabrica de tutun şi duty-free. Dimitrov a dispărut fără urme. Lui Şoşev i s-a implicat „comanda” dispariţiei colegului Dimitrov. Organele de anchetă l-au reţinut aproximativ 2 luni şi acum nu se mai aude de el.

Înlăturându-şi coechipierii, Voronin a intrat în relaţii directe cu Birstein, afacerile căruia prosperă în RM, el fiind şi sponsorul-lider al comuniştilor moldoveni.

Voronin şi Birstein s-au cunoscut nemijlocit în septembrie 2000, în zilele când liderul fracţiunii parlamentare a comuniştilor se afla la New York, în cadrul unei delegaţii a legislativului. Oamenii lui Birstein i-au organizat lui Voronin o vizită în statul Ohayo, la hotar cu Canada. Acolo îl aşteptau buzunarele pline cu bani, prin care Birstein plăteşte prietenia cu politicienii. Birstein a mizat încă de atunci pe Voronin şi nu s-a înşelat. În prezent duetul Voronin – Birstein acceptă în preajmă doar două persoane din RM – pe Vladimir Kolesnicenko, directorul hotelului Jolly Alon şi Vladimir Molojen, departamentul căruia, conform estimării comisiei parlamentare condusă de Iu. Stoikov, a prejudiciat RM de 24 mln. dolari SUA. În opinia deputaţilor, dar şi în baza unor documente, Molojen a încheiat cu Birstein contracte întru totul dezavantajoase, în rezultatul cărora cetăţenii RM plătesc înzecit pentru documentele eliberate, iar Moldova, de zece ani, plăteşte dijmă canadianului, acumulată din plăţile cetăţenilor.

Kolesnicenko şi Molojen îl însoţesc pe Voronin când merge să se relaxeze în Finlanda sau la Karlovy-Vary, la vânătoare sau la pescuit.

Din câte cunoaştem, lui Birstein i s-a făcut iarăşi dor de Moldova. Presa aservită preşedintelui, în special „KP v Moldove” pregăteşte terenul pentru această vizită. Iar de ochii lumii, la Strasbourg, Voronin îi califică mafioţi pe oamenii din anturajul lui Boris Iosifovici. Dar să admitem, ipotetic, ca un belgian, om de afaceri, are relaţii cu Birstein. Dacă îl etichetează drept bandit sau mafiot, atunci care epitete să le găsim pentru Voronin, prieten la cataramă cu Birstein?

În fine, reprezentantul Belgiei nu s-a ales cu un răspuns concret din partea lui Voronin, privind confiscarea proprietăţii private în RM. Dar lucrurile sunt pe faţă. Firma belgiană a fost lipsită nelegitim şi în mod obraznic de hotelul „Dacia”. Iar Guvernul nu intenţionează să-i achite compensaţii, chiar dacă firma a investit circa 3 mln. dolari. În acelaş mod a procedat guvernarea comunistă şi cu întreprinderea româno-americană care a privatizat fabrica de farmaceutică Farmaco. Ce-i drept, în cazul dat, investitorului i-a fost restituit utilajul. Nu înainte, însă, de a-i da cu tifla.

Companiei aeriene private Air Moldiva International i s-a retras iniţial licenţa pentru rutele de Frankfurt, mai târziu privând-o de toate licenţele pentru transportul aerian.

În aceeaşi manieră se procedează şi cu compania spaniolă Union Fenosa, care dispune, în mod legitim, de trei din cele cinci reţele de distribuţie de energie electrică. Întru a-l proteja pe investitorul spaniol, s-au implicat Banca Mondială şi Banca europeană pentru reconstrucţie şi dezvoltare.

Reprezentanţi ai organizaţiilor financiare din lume, diplomaţi, presa de peste hotare supun unei critici vehemente politica guvernării comuniste vizavi de investitorii străini. Cel mai convingător, în acest sens, s-a exprimat Pamela Smith, fosta ambasadoare a SUA în Moldova: „Investiţiile străine au scăzut semnificativ în două mii doi şi vor rămâne scăzute şi anul acesta. Atacurile asupra companiilor Union Fenosa, Farmaco, Air Moldova International şi altele au semnalat lumii externe că Moldova este un loc nefavorabil pentru investiţii, un loc în care niciodată nu eşti sigur dacă un contract are putere contractuală, dacă cuvântul legii va prevala, dacă proprietatea privată a întreprinderilor este într-adevăr preferată controlului de stat. În acelaşi timp, în interiorul Moldovei, mi se fac aluzii că anumiţi oameni de afaceri străini şi reprezentanţi internaţionali sunt personal responsabili de dificultăţile financiare ale Moldovei. E o chestie falsă, sunt încercări de a face ţapi ispăşitori din oamenii care au adus standarde şi aşteptări occidentale în Moldova. De fapt, problema aici rezidă în faptul că interesele personale ale prea multor figuri publice au prevalat asupra interesului de lungă durată a poporului moldovenesc, care poate beneficia doar cu un mediu de afaceri favorabil şi programe cu instituţiile financiare internaţionale. Uitaţi-vă la ţările cu economie în tranziţie care au avut succes în ultimii doisprezece ani: fiecare dintre ele a lucrat mult pentru a atrage FMI-ul, Banca Mondială şi investiţiile străine, şi nu pentru a le respinge. Moldova trebuie să-şi schimbe politica economică dacă vrea să se alăture ţărilor de succes, şi nu celor care au eşuat în era post-sovietică.

În cele ce urmează, trebuie să vorbesc despre corupţia, care se înteţeşte, deşi a devenit ţinta unei campanii demne de laudă a Guvernului Moldovei. Corupţia înăbuşă economia Moldovei şi prevalarea acesteia este cauza principală din care ţara rămâne atât de săracă. Desigur, în primii ani de privatizare a întreprinderilor, au fost făcute unele greşeli şi afaceri dubioase; din păcate, încercările de a le redresa nu au făcut decât să înrăutăţească climatul de afaceri. Moldova nu a reuşit până în prezent să atragă mai mult decât o mână de investitori străini, majoritatea lor fiind acum descurajaţi de politicile şi acţiunile orientate împotriva mediului de afaceri. Reintegrarea reuşită a Transnistriei şi închiderea frontierei necontrolate va elimina una din sursele de corupţie. Totuşi, astăzi sunt mai multe de făcut pe malul drept al Nistrului. Unele persoane din conducere reuşesc să-şi ridice case scumpe, în pofida salariilor lor modeste. Există companii care înşeală întreprinderile şi statul prin neachitarea facturilor pentru apă şi electricitate. Am auzit că unii funcţionari obţin posturi nu în baza meritelor, ci prin mituire, folosindu-se apoi de aceste posturi pentru a obţine mită de la persoanele ce apelează la serviciile lor. Unele întreprinderi duc o contabilitate dublă, astfel încât să-şi ascundă profiturile şi să evite plata impozitelor. Persoanele presupuse de a fi implicate în crima organizată activează mult prea liber în economie. Unele preţuri la produsele agricole sunt manipulate în avantajul anumitor exportatori şi în defavoarea micilor fermieri. Anumiţi politicieni deţin controlul asupra unui număr de industrii întregi ca monopoluri personale, şi pot limita importul sau exportul altor oameni de afaceri. Această corupţie bazată pe lăcomia celor puternici denaturează şi sărăceşte economia, ceea ce duce la apariţia corupţiei bazate pe necesitate în rândul celor săraci”.

Să sperăm că Voronin nu o va acuza şi pe dna ambasadoare că face parte din gaşca bandiţilor lui Birstein..

Tandemul Birstein-Voronin. Cine-i seful?
 FLUX,  15 iulie 2003

„De fapt, atunci cand am zis ca Voronin si-a petrecut impreuna cu Birstein Revelionul in Finlanda, am comis o inexactitate, avand in vedere sarbatorile de iarna sau, daca vreti, vacanta de iarna. Imi amintesc destul de bine ca Voronin a sosit in Finlanda prin Moscova. La Moscova acesta s-a aflat in zilele de 2 si 3 ianuarie 2003, unde a fost cazat la o vila dintr-o suburbie a capitalei Rusiei. Aici Voronin s-a intalnit cu V. Trubnikov si E. Primakov, carora le-a relatat despre recenta sa vizita in SUA si a discutat problema diferendului transnistrean. Presedintele a fost primit si de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Alexii al II-lea, cu care a discutat problema Mitropoliei Basarabiei. Voronin s-a mai intalnit si cu unul din oligarhii din Rusia, Ralif Safin, care are interese de afaceri in R. Moldova, precum si cu Nicolai Kriucikov, fost sef al KGB din URSS si unul din autorii tentativei de lovitura de stat din august 1991.

La 4 ianuarie Voronin, impreuna cu sotia sa Taisia, fiind acompaniat de magnatii rusi Oleg Deripasca si Iscander Mahmudov, a sosit in zona de agrement din preajma orasului finlandez Tampere, iar a doua zi, la 5 ianuarie, s-a intalnit cu Boris Birstein. Voronin a discutat cu Birstein despre protejarea afacerilor sale in R. Moldova, despre participarea acestuia la privatizarea unor intreprinderi din tara noastra, precum si pe marginea problemei Transnistriei.

Prin urmare, Voronin se intalneste periodic, in mare taina, cu Birstein, ba la Karlovy Vary din Cehia, ba la Tampere din Finlanda, ba in alte parti. Drept dovada a bunelor relatii intre cei doi este si mentinerea lui V. Molojen in functia de sef al DTI, dar si recenta autorizare pe care a primit-o postul de radio „Serebreanai Dojdi”, creat de B. Birstein, de a-si extinde aria de acoperire. Se stie ca in Consiliul Coordonator al Audiovizualului controlat de Voronin Birstein si-a plasat cativa oameni de incredere, cum ar fi Serghei Drobot, director general al holdingului media NIT, din care fac parte Compania TV moldo-irlandeza NIT, postul de radio „Serebreanii Dojdi”, Agentia Interlic, ziarele „Delovaia gazeta”, „Kisiniovschie novosti”, „Patria tanara” si „Molodioji Moldavii” si Vladislav Gusev, secretar executiv al Asociatiei mass-media din R. Moldova. Asociatia include: publicatia „Makler”, Compania NIT, alte cateva medii de informare de limba rusa. In curand CCA urmeaza sa elibereze o licenta pentru emitere pe intregul teritoriu al tarii postului de televiziune al lui Birstein, NIT”.

Voronin a dat mâna cu Birstein?

  • autor: Dumitru Lazur

JURNAL DE CHISINAU,  nr. 254 din 6 februarie 2004

Săptămâna trecută, controversatul om de afaceri Boris Birştein a vizitat Republica Moldova. Businessmanul a participat la adunarea generală aacţionarilor băncii “Eximbank”. Gurile rele spun însă că Birştein s-ar fi întâlnit şi cu preşedintele Vladimir Voronin.

Luni, un cititor fidel al JURNALULUI a telefonat la redacţie, informându-ne că duminică, la Aeroportul Internaţional Chişinău, l-ar fi văzut pe şeful statului în compania lui Boris Birştein. Voronin, însoţit de garda de corp, ar fi venit la aeroport pentru a-l petrece la avion pe omul de afaceri. Cei doi ar fi discutat câteva minute, după care Voronin i-a strâns prieteneşte mâna lui Birştein, spunându-i la revedere.Din păcate, sursa nu ne-a prezentat nici o dovadă concludentă în sprijinul afirmaţiilor sale. Din acest considerent, am tratat cu suspiciune informaţia.

Cert este că, la 30 ianuarie, la sediul central al “Eximbank” a avut loc adunarea generală a acţionarilor băncii. La întrunire s-au discutat un şir de probleme ce ţin de activitatea băncii în anul 2004, fiind confirmat inclusiv business-planul instituţiei financiare pentru anul în curs. La adunare a participat şi Boris Birştein.

Oficiali de la “Eximbank” nu ne-au putut spune care a fost programul complet al vizitei lui B. Birştein în R. Moldova şi dacă acesta s-a întâlnit şi cu preşedintele Voronin. În aceeaşi ordine de idei, Valeriu Reniţă, şeful Serviciului de Presă al Preşedinţiei, a declarat că, săptămâna trecută, preşedintele V. Voronin nu s-a “întreţinut” cu businessmanul Boris Birştein.

Dacă, totuşi, Voronin l-a petrecut pe Birştein până la scara avionului, caz rarisim în practica diplomatică, atunci, cu siguranţă, este vorba despre mai mult decât o întâlnire de serviciu. Dar, în lipsa unor probe, putem opera numai cu presupuneri.

În ediţia din 17 octombrie 2003, JURNAL a publicat articolul “Relaţii secrete Voronin – Birştein”. Astăzi, preluăm câteva fragmente care “scot în vileag” prietenia dintre businessman şi şeful statului.

“Numele lui Birştein a preocupat mass-media din Rusia şi de peste hotare la începutul anului 1990, când s-au destrămat URSS şi partidul comuniştilor. Presa atenţiona că prin firmele lui Birştein este evacuat “aurul partidului comunist”. Se mai menţiona că e în relaţii apropiate cu Alexandr Ruţkoi, desfăşurând o activitate de proporţii în Rusia, Ucraina, Kîrgîstan şi Moldova. B. Birştein a fost consilier economic al preşedintelui Snegur. Prin Snegur – legitim sau nu – compania lui Birştein, Seabeco, a cumpărat hotelul partidului, actualul “Jolly Alon”, a privatizat fosta filială “Vneşăkonom bank”, actualul “Eximbank”, iar Artur Gherman, ginerele lui Snegur, a exercitat un timp funcţia de preşedinte al Seabeco-Moldova. Se mai spune că Birştein l-a ajutat pe Leonid Talmaci, preşedintele Băncii Naţionale, să tipărească în Franţa leul moldovenesc, iar Ministerul de Interne – paşapoarte noi şi buletine de identitate. Relaţii asemănătoare a întreţinut şi cu preşedintele Lucinschi, angajându-i, un timp, feciorul la firmele sale. Pe parcurs, Birştein, fiind constrâns din alte foste republici unionale, a reuşit să transforme RM într-un avanpost al CSI. La banca şi hotelul amintit s-au mai adăugat compania de asigurări Seabeco-Asint şi un media-holding (compania TV NIT, gazeta “Kişinevskie novosti”, “Delovaia Gazeta”, agenţia de ştiri “Interlik” şi postul radio “Serebrenâi Dojdi”).

…Voronin şi Birştein s-au cunoscut nemijlocit în septembrie 2000, în zilele când liderul fracţiunii parlamentare a comuniştilor se afla la New York, în cadrul unei delegaţii a Legislativului. Oamenii lui Birştein i-au organizat lui Voronin o vizită în statul Ohio, la hotar cu Canada. Acolo îl aşteptau buzunarele pline cu bani, prin care Birştein plăteşte prietenia cu politicienii. Birştein a mizat încă de atunci pe Voronin şi nu s-a înşelat. În prezent, duetul Voronin – Birştein acceptă în preajmă doar două persoane din RM: pe Vladimir Kolesnicenko, directorul hotelului Jolly Alon şi pe Vladimir Molojen, şeful Depratamentului Tehnologii Informaţionale. Cei doi îl însoţesc pe Voronin când merge să se relaxeze în Finlanda sau la Karlovy-Vary, la vânătoare sau la pescuit.”