Ce nu ştiu românii şi nu vor să ştie: Istoria Atlanților – Uriașul Imperiu Străromân din INDIA până-n AMERICA

atlanti

Mintea românească și Spiritul american

În veacul trecut, în jungla amazoniană a fost descoperit un trib, complet izolat de celelalte, ai cărui membri erau foarte înalți, cu pielea albă, cu părul blond și cu ochii albaștri. S-a stârnit o oarecare vâlvă, apoi, ca de obicei, negăsindu-se nicio explicație, nu s-a mai vorbit despre această uluitoare descoperire. Este cât se poate de limpede că această populație provine din Europa, ceea ce înseamnă o importantă dovadă că America a fost descoperită și cucerită de către Atlanți, în vechimea foarte îndepărtată.
Un alt argument în favoarea acestui eveniment este credința în MANITU, Marele Spirit care, în tradițiile amerindiene, conduce Universul. La grupurile de Algonkini, El este o forță fundamentală și spirituală a vieții, omniprezentă, și se manifestă pretutindeni, în organisme, lumea înconjurătoare, evenimente etc. La Facerea Lumii, Marele Spirit AASHAA MONETOO a dat pământul triburilor indigene, în special tribului Shawnee.

În tradițiile șamanice, Manitu este conectat la primirea unor efecte dorite, ca și creșterea mai rapidă a plantelor sau a animalelor. În cultura Anishinaabege, MANIDOOWAG este un aspect al Marii Conexiuni.
La Geto-Daci, locuitori ai centrului fostului Imperiu Atlant, este consemnată MANITA, o plantă medicinală, cu varianta MANTUA. Desigur, este vorba de mentă sau izmă. MA N-ITA înseamnă ”Care nu s-a (mai) văzut; Care nu se vede”;; cf. rom. măi; alban. me ”în”; rom. ne-; nu; iată!; uite!; a se uita. La un loc, MANITA are mai multe înțelesuri, printre care: ”Nemaivăzut; Nemaipomenit; Extraordinar;Superioritate; Inteligență; Divin; Magic”. Este clar că din MANITA geto-dacică a fost moștenit rom. minte ”inteligență; spirit; rațiune”. Cu siguranță, tot din MANITA provine și  Manitu, Marele Spirit la Amerindieni.

 Graiurile împărătești

Limba sacră a Atlanților, foarte melodioasă, cu reguli bine stabilite, era vorbită de nobili și preoți, oamenii simpli vorbind fiecare după pronunțiile și realitățile locale. Impusă Americii de către Europeni, atlanta a format multe graiuri, care ulterior s-au dezvoltat în limbi de sine stătătoare, dar cu izvoarele în limba împărătească. Asemănările între limbile europene și cele amerindiene s-au păstrat până astăzi și e de mirare cum de nu au fost observate.

În veacul al XVI-lea, Fray Bernardino de Sahagun, trimis în Mexic, a notat mai multe cuvinte din limba Aztecilor, publicându-le în ”Istoria generală a lucrurilor din Noua Spanie”. Iată doar câteva dintre ele, cu ortografie spaniolă, și care au asemănări cu cuvinte europene, îndeosebi cu cele românești:

ACATL ”trestie”; cf. rom. acaț ”salcâm”; agud ”dud”;
AMOXOAQUE ”înțelept; ghicitor”; cf. latin. magus ”mag; preot la Perși; vrăjitor”;
AREYO ”sărbătoare; festivitate”; cf. rom. a ura; a hori; horă; germ. Arie, ital. aria ”arie (muzicală”.
ATL ”apă”; cf. rom. a uda; udareUdrea (n.); grec. hydor ”apă”;latin. Mare Adriaticum ”Marea Adriatică”; alban. ujit ”a uda; a stropi; a iriga”; polon. Odra – fluviu ce izvorăște în Cehia și se varsă în Marea Baltică;
ATLATL ”propulsor de suliți”; cf.rom. daltă; durdă ”pușcă; flintă; măciucă ghintuită”; latin. athleta”atlet; luptător”; athlon ”luptă”; slav. dlato ”daltă”;
ATOLE ”fiertură de porumb”; cf. alban. dhalle ”zer”;
AUEUETL ”un soi de copac”; cf. rom. iederă;
AXOLOTL ”un soi de pește”; cf. rom. ciortan;
CALLI ”casă; sală”; cf. rom. chilie; culă;
CHALCHUITL ”smarald”; cf. latin. chalcedonius ”calcedonie”varietate de cuarț folosită ca piatră semiprețioasă”;
CHILI ”ardei iute”; cf. latin. sal, salis ”sare”; alban. shellij ”a săra; a mura”;
CHILMOLLI ”tocană piperată”; cf. rom. ciulama;
CHIQUIUHO ”înălțime muntoasă”; cf. rom. ciucă ”vârf de munte”; ciucău ”lungan”;
CITLI ”iepure”; cf. rom. ciută; alban. shute ”ciută”;
CHOMA ”a se înfuria”; cf. rom. ciumă; a geme;
CIPACTLI ”crocodil; aligator”; cf. latin. spectrum ”arătare; fantomă; spectru”;
COATL ”șarpe”; cf. rom. cutră; grec. Hydra (mit.) – șarpe monstruos cu șapte capete;
CUEXPALCHICACPOL ”pușlama”; cf. rom. gașperiță, gușperiță ”țigancă urâtă”; Gașperița (mit.) – zână rea și slută, care locuiește dincolo de Vântul Turbat;
EHECATL ”vânt”; cf. rom. hohot ”vuiet”; a hohoti ”a vui”
HUIPIL ”cămașă cu răscroiala gâtului brodată”; cf. rom. gubă ”sarică; suman; manta de lână”;
HUITL ”sărbătoare”; cf. rom. cadilă ”tămâie”; hatâr; huzur; a huzuri;
ITZLI ”obsidian”; cf. rom. oțel; a se oțeli;

IZCUINTLI ”câine”; cf. rom. scandală, scandelă ”dușmănie; vrajbă”; a scheuna;
LAMPA ”casă; încăpere”; cf. rom. clampă ”clanță”;
MAGUEY ”agavă din care Aztecii preparau o băutură puternic alcoolizată”; cf. rom. a se machi ”a se îmbăta”;
MAYEKE ”șerb, țăran care cultiva pământul seniorului”; cf. rom. a mocăi ”a munci din greu”;moachie, moacă ”persoană toantă”;
MAZATL ”cerb; căprioară”; cf. alban. mezat ”mânzat”;
MECITL ”om crescut pe o frunză de agavă”; cf. arom. mușat ”frumos”; rom. mușețel;
MEXOLOTL ”dublă agavă”; cf. rom. mogâldan, mogâldău”rădăcină de stuf comestibilă”;
MOCUEZ-PALTIA ”șuviță de păr la ceafă”; cf. rom. plete;
MOLLI ”sos”; cf. rom. moale;
NAN ”mamă”; cf. rom. nană;
OCELOTL ”oselot”; cf. rom. suliță; ital. assalto ”asalt”;
OPOCHTLI ”la stânga”; cf. latin. posterior ”care vine după altul; posterior”;
OTOMI ”războinic de elită”; cf. rom. huidumă ”persoană înaltă și solidă”; teamă; a se teme; ucrain.ataman ”căpetenie de cazaci”;
PANQUETZALIZTLI ”o sărbătoare a negustorilor”; cf. rom. benchet ”chef; zaiafet”; a benchetui; ital.banchetto ”banchet”;
PAPALOTL ”fluture”; cf. rom. buburuză; latin. papilio ”fluture”;
PAPAUAQUE ”preot îndrumător”; cf. rom. babac; babacă;
PATZACTLI ”pitic”; cf. rom. pâțâc ”pitic”; pitac ”monedă de mică valoare”;
PETL ”munte”; cf. rom. piatră;

PETLATL ”rogojină”; cf. rom. pătură;
PIPIL ”nobil”; cf. latin. papalis ”papal; al papei”; papilla ”boboc de trandafir”;
PILCALLI ”casa nobililor, unde creșteau prinții”; cf. rom. vergur ”feciorelnic”; vergură ”fecioară; neprihănită”; pârgar ”flăcău care organizează programul tinerilor în sărbătorile de iarnă; vătășel la primărie; jurat”;
PILLI ”prinț; copil”; cf. latin. fillius ”fiu; copil”; puellus ”băiat mic”;
PILTZIN ”prinț”; cf. latin. palatinus ”palatin; mare senior; guvernator al unei provincii”;
PINOLLI ”făină de porumb și salvie”; cf. rom. pâne ”pâine”; pânar ”pitar, brutar; salcâm”;
POCA ”fumegând”; cf. rom. pâcă ”lulea; pipă”; foc; a se înfoca; Pâca, Sfântul Foca (mit.);
POCHOTL ”un soi de copac”; cf. rom. pistil ”pastă de fructe”; alban. veshtull ”vâsc”;
POPOCA ”a fuma”; vezi POCA!;
QUACHIC ”războinic de elită”; cf. rom. Cacica (loc.); rus. kazak ”cazac”;
QUAUHTLI ”vultur”; cf. rom. hoitar ”specie de vultur pleșuv”;
QUETZAL ”pană verde și prețioasă, de la pasărea quetzal, cu care se împodobeau căpeteniile aztece”; cf. rom. gujălie ”pasăre”; căciulă;
SAQUAN ”o pasăre cu penaj bogat, foarte colorat”; cf. rom. zăgan ”o specie de vultur”; latin.ciconia ”barză”; cygnus ”lebădă”;
TECALLI ”casă (sală) de judecată”; cf. rom. taclaa ticlui;
TECOMATL ”vas”; cf. rom. tacâm;
TELPOCHTLI ”neîntinat”; cf. geto-dac. tarabostes ”nobili; preoți”; franc. trappiste ”trapist; membru al unui ordin călugăresc catolic, cu cel mai auster regulament;
TEO- ”Zeu”; cf. grec. Theos, latin. Deus ”Zeu; Dumnezeu”;
TEOCALLI ”templul principal”; literal – ”Casa Zeilor”; cf. rom. țiglă; țugui;
TEOOCTLI ”vinul Zeilor”; cf. rom. doctorie; dohot ”ulei vâscos, întrebuințat la ungerea osiilor”;
TEOMETL ”vin alb făcut din agavă”; cf. rom. tămadă ”leac”; a (se) tămădui; țintaulă, țintaură ”plantă medicinală din care se extrage un surogat al chininei”; Tămădău (loc.);
TEOTEXCALLI ”vatră divină; vatra Zeilor”; cf. grec. didaskalos ”dascăl”;
TEQUANIME ”sălbatic”; cf. rom. dihanie; a se țăcăni; țigan;
TETEUC ”șef”; cf. rom. tătuc; duducă;
TEZCATLI ”oglindă”; cf. latin. discus ”disc; platou; cadran solar”; discussio ”examen atent; inspecție; verificare”;
TIACHCAUH ”instructor de exerciții fizice al adolescenților”; cf. rom. deșcă ”ostaș cu experiență; veteran”;
TICITL ”medic”; cf. latin. dexter ”drept; dibaci; abil”;

TILMATL ”mantie”; cf. rom. dulamă ”haină lungă de ceremonie, din stofă scumpă, purtată de voievod și de boieri”;
TLACOCHCALCO ”templul săgeților”; cf. rom. trăgaci ”țintaș”;
TLACOPATLI ”iarbă de leac”; cf. rom. dragavei, dragaveică ”ștevie; măcriș-de-apă”;
TLACOTLI ”sclav”; cf. latin. tracto ”a trage cu forța; a târî; a lucra”;
TLATOCAN ”vorbitor”; cf. latin. traduco ”a traduce; a face cunoscut”;
TLAZOLLI ”gunoi; mizerie”; cf. rom. târșală ”lene; lehamite”;
TOCI ”străbunica noastră”; mama cea bună; sufletul pământului”; cf. rom. tușă ”mătușă”; alban,dhe, thoke ”pământ”; rus. dușa ”suflet”;
TOCIUITL ”un fel de fustă din pene galbene de papagal”; cf. rom. țesătură; latin. textile ”țesătură; pânză; stofă”;
TONAL ”ardere; căldură; suflet”; cf. rom. tânăr;
TORTILLA ”plăcintă de porumb”; cf. rom. turtă; turtoi ”turtă de mălai”;
TOUAMPOUAN ”aproapele nostru”; cf. rom. a întâmpina;
TOZCUAXOLOTL ”un fel de coș mic, împodobit cu aur”; cf. rom. tașcă, tecșilă ”geantă sau pungă de piele ori de pânză”;
TZIN ”reverențial; sufix nobiliar”; cf. rom. cin ”rang; grad; dregătorie”; slav. țena ”preț”;
UANPOUAN ”aproapele”; cf. rom. a îmbuna; a împăna; a îmbina;
UIPILLI ”un fel de bluză”; văl; a (se) înveli; a (se) învălui;
XICAPOYON ”numele unei fântâni”; cf. rom. jgheab;
XILOTL ”spic fraged de porumb”; cf. rom. salată;
XIPEUA ”jupuit”; cf. rom. a jupui;
YOLLO ”frumoasă; grațioasă”; cf. rom. Iele (mit.).

Uimitoare este și prezența imperativului haide!, cu varianta aide!, în mai toate limbile indigene ale Americii.

Asemănările nu se rezumă doar la graiuri, ci și în alte aspecte ale culturii Românilor și Amerindienilor, legate de credințe, obiceiuri și artă populară, cum ar fi domeniul țesăturilor.
Pe vremea mărețului conducător Marko, zis și Sarpedon, Imperiul Atlant se întindea din India până în America. Numindu-se și Roman, acest Imperiu poate fi socotit ca Străromân, mai ales că primul regat, inclusiv principala capitală, se aflau pe actualul teritoriu al României.
O, Patrie Scumpă, Împărăteasa noastră, ce mândră și fericită erai odată!

Adrian Bucurescu