ANALIZĂ-ŞOC: Adevăratul „portavion” e Tinutul Săsesc, nu Tinutul Secuiesc. De ce România se află într-o situație similară cu cea din 1918 ?

tinutul-sasesc

Autor: Miron Manega

Dac-ar fi să-i încadrez, într-o ramă de portret colectiv, pe actualii noștri guvernanți, aș folosi descrierea făcută de o persoană cu care am cele mai puține afinitățăi posibile (adică mult sub zero), dar care a surprins perfect, până la un punct, esența chestiunii. E vorba de Vladimir Tismăneanu care, într-un text postat pe internet, intitulat „Plutonierul Dragnea și caporalul Tăriceanu” îi descria astfel: „Cine sunt ei și ce vor de fapt? Când îi numim mafioți, mi-e teamă că greșim. Mafia are un cod intern al onoarei. Ei nu cunosc așa ceva. Sunt paraziții tranziției care vor să acapareze tot ce se mai poate jefui. Grade inferioare cu ambiții de maresali. Puțin le pasă plutonierului și caporalului de alegători. Au explicat vreodată de ce i-au debarcat pe Grindeanu și pe Tudose? Vor explica oare de ce se vor descotorosi în câteva luni de Viorica Vasilica? Pentru ei, România este o cazarmă în care pot să-și facă de cap după cum au chef, cu deplină impunitate. Statul de drept nu înseamnă nimic pentru ei, legea este dar o fațadă, o cârpă pe care o utilizează spre a șterge urmele acțiunilor lor criminale. N-au scrupule, n-au conștiință, n-au remușcări. Deteriorarea democrației românești până la dispariția ei este exact ceea ce doresc. Sunt mânați doar de un arivism feroce. Cum scăpăm de ei? This is the question! Și, totuși, unde este în tot acest marasm șeful statului? Cât timp va mai încuviința această mare batjocură națională? Mi-e teribil de teamă că dl. Iohannis ignoră sau minimalizează miza jocului. Când o va realiza, s-ar putea să fie prea târziu”

Finalul textului strică, după părerea mea, acuratețea analizei, căci îi acordă președintelui Iohannis circumstanțe pe care nu le are. Nu, președintele țării nu ignoră și nu minimalizează nimic! E parte a jocului, într-o cârdășie deplorabilă și antinațională, în care fiecare și-a rezervat halca negociată.

 

Referindu-mă strict la Klaus Iohannis, nu pot să nu mă gândesc, iarăși, la povestea cu spectacolul de circ și portavionul, de care vorbea un fost șef al CIA („Dacă pui în stânga un portavion și în dreapta un spectacol de circ, nimeni nu va vedea portavionul!”). Vreau să spun că majoritatea dintre noi, cu ochii la scandalagii din „Ținutul Secuiesc”, nu vedem cum se organizează, discret și metodic, „Ținutul Sașilor”. Căci și ei au adoptat un steag – așa-zisul steag al Transilvaniei (care n-a existat niciodată, până acum), un tricolor dispus pe verticală, cu albastru sus, roșu la mijloc și galben jos, pe care se află o stemă din care lipsesc românii (sunt reprezentați doar ungurii, sașii și secuii, respectiv „Unio Trium Nationum”). Și au și un imn („Siebenburgen, Land des Segens”), ba și o echipă de fotbal, cu un nume cât se poate de explicit în intenții: F.C. Hermanstadt. La o recentă întâlnire cu sașii din Sibiu, președintele tuturor românilor a ascultat, în poziția „drepți”, imnul „Siebenburgen…” și și-a manifestat satisfacția printr-o frază de întâmpinare extrem de… sugestivă: „Vă întâmpin cu căldură la Sibiu, capitala sașilor din frumoasa noastră Transilvanie”.

Din câte știu eu, n-a existat niciodată o țară sau un ținut al sașilor, cu atât mai puțin o capitală. Au existat cetăți, da, au existat proprietăți ale sașilor, dar țară sau ținut cu capitală – niciodată. Admițând, totuși, că e vorba de o metafora și că președintele n-a vrut să spună ce-a spus, rămân de elucidat cîteva amănunte politice și economice care au legătură atât cu Palatul Cotroceni, cât și cu „războiul economic” din Transilvania.

Ziaristul Cătălin Tache de la Național observă, de pildă, că președintele e înconjurat, la Cotroceni, de cel mai influent grup transpartinic al momentului, o veritabilă „coloană a cincea”, alcătuită din „garda” sașilor formată din Jurgen Paul Porr, Michael  Schmidt (cel cu ale carui mașini defila Klaus Iohannis, când era primar al Sibiului), Andreas Huber și alți etnici germani din zona Brașov – Sibiu.

Alt detaliu (apropo de așa-zisul conflict dintre Iohannis și Dragnea): în contractul de modernizare a flotilei aeriene a TAROM, actuala guvernare l-a propulsat pe nimeni altul decât Wolff Werner-Wilhelm, omul lui Michael Schimdt! Asta ca să completeze afacerea cu uleiul Liqui Moly (singurul ulei care avea intrare la TAROM) de la prospera companie condusa de Andreas Huber, finul lui Iohannis. Să fi fost toate astea fără știrea lui Dragnea, „păpușarul guvernului”? Mă îndoiesc.

Un alt aspect este izolarea Transilvaniei de restul țării (de fapt, mai degrabă a României de Transilvania), în primul rând prin „strategiile” de infrastructură. Între Brașov și județele Harghita și Covasna nu mai circulă absolut niciun tren de stat. Cursele feroviare scurte au fost desființate, singurele trenuri care mai circulă pe aceste rute fiind exclusiv private. Deci, din punct de vedere feroviar, așa-zisul Ținut Secuiesc a fost debranșat de la România.

Cât privește infrastructura rutieră, redutabilul economist Ilie Șerbănescu făcea următoarele observații:

„Nu s-au bugetat niciodată construcții pe tronsoanele Pitești – Sibiu, Comarnic – Brașov, Iași – Târgu Mureș! Și atunci, drumurile respective nici nu există! […]. Ați văzut desfășurătorul contractelor CNAIR pe 2017? Din primul miliard de lei bugetat (respectiv primele 50 mari contracte), toate, cu excepția unuia sfrijit de numai 17 milioane lei (destinat ciozvârtei de câțiva km București – A3), sunt alocări pentru infrastructura din Ardeal. Măi, frate, toate, chiar toate?! Dacă nici asta nu-i comandă externă, atunci sunt eu popă!”

Să adăugăm, la toate acestea, un eveniment din trecutul relativ recent, de pe vremea când președintele Klaus Iohannis era primar al Sibiului (și președinte al Forumului Democrat al Germanilor din România). Prin sentința civilă nr. 2790, din 28 mai 2007, emisă de Judecătoria Sibiu, acestui forum i s-a recunoscut calitatea de „succesor în drepturi  al Grupului Etnic German (Deutsche Volksgruppe)”, organizație nazistă, desființată prin lege în 1944.

Sabin Gherman, un romuncul care s-a săturat de România. Dar care, în luna mai (2018), a primit titlul de Doctor Honoris Causa al… Universității „Constantin Brâncuși” din Tg. Jiu

Practic, actualul președinte al României a reînființat, în 2007, o organizație nazistă, a devenit președinte al acesteia și a încălcat două legi cu termen de scadență sine die: una internațională (Convenția de Armistițiu din 12 septembrie 1944) și una națională (Decretul-Lege nr. 485 din 7 octombrie 1944). Scopul acestui artefact juridic era retrocedarea, în folosul FDGR, a unor clădiri care au aparținut Grupului Etnic German, confiscate prin lege. Bref: pentru ca Forumul Democrat al Germanilor să intre în posesia acestor proprietăți, Klaus Iohannis a devenit, pe cale de consecință juridică, nazist cu acte în regulă.

În concluzie, cred că zgomotoasele revendicări din așa-zisul Ținut Secuiesc (coordonate de la Budapesta) reprezintă doar „spectacolul de circ” din ecuația șefului CIA. „Portavionul” (coordonat de la Berlin) e mai la stânga, adică la Sibiu, capitala sașilor din frumoasa noastră Transilvanie”, cum cu emoție se exprima președintele tuturor românilor.
P.S. Practic, în acest moment, România se află într-o situație similară cu cea din 1918, când, după cumplitele bătălii din 1917, susținute pe două fronturi (Mărăști-Mărășești-Oituz în sud-vest și Nămăloasa în sud) nu mai stăpânea decât Moldova și era obligată să semneze umilitorul Tratat/capitulare de la București din aprilie 1918. Astăzi România este atacată din nou, cu aceeași virulență – e adevărat, nu militar, ci propagandistic și economic – , din trei părți: propagandistic de la Budapesta (via „Ținutul Secuiesc”, recte UDMR) și Moscova (via Moldova lui Voronin care vrea și Moldova noastră) și economic de la Berlin, via „Ținutul Sașilor”, recte Klaus Iohannis. În parteneriat contra naturii cu Liviu Dragnea.

Lasă un răspuns