DOSAR ULTRASECRET: De ce ROMÂNIA are 100 de miliarde euro datorii. Pe ce s-au dus acești bani după 1990?! În buzunarele cui ajung aceste miliarde de euro ?

Ceausescu datorii

35% din Bugetul României Datorii. Miliarde de euro se duc la Cămătarii Bancari Internaționali pentrru Dobânzi. Eurostat: România deficit bugetar de 2,9% în 2017; ponderea datoriei în PIB e de 35%. Ați înțeles de ce a plătit Ceaușescu Datoria Țării?

Iată că trădătorii de țară au dus datoria totală a României de la un plus de 3 miliarde de dolari în decembrie 1989, la un minus de apropae 100 miliarde de euro în 2018. Adică, în mai puțin de 30 de ani, datoria publică a ajuns astăzi, de la ZERO, la 35% din PIB.

Și mai sunt cozi de topor de pe la BNR și de prin politică, de pe la ASE. de prin bănci, ca să nu mai vorbim de cei din Rețeaua SOROS, care de 30 de ani încoace ne spun “cât de bine e să ne îndatorăm și să fim îndatorați”

Știți ce înseamnă 35% ponderea datoriei din PIB? Înseamnă că la o dobândă de 8% și la o pondere de 35% din PIB, plătim an de an 2,8% din PIB (=35% * 8%), sumă imensă care merge în buzunarele cămătarilor bancari internaționali. Și NU merge pentru plata datoriilor căci datoria crește permanent și nu scade deloc. Merge doar pentru plata dobânzilor la datoriii.

Știți ce înseamnă 35% ponderea datoriei din PIB, adică plata pe dobânzi a 2,5% – 2,8% din PIB an de an? ? Pentru tot învățământul românesc se alocă anual 2.5% din PIB, pentru Apărare 2%, etc…

Vă arătăm asta, ca să aveți un termen de comparație despre cum suntem jefuiți de cămătăria bancară internațională și cât de trădători sunt toți cei care au participat la această nouă îndatorare masivă a României.

Știrea din 23 aprilie 2018
România a înregistrat un deficit bugetar de 2,9% din PIB în 2017 și o pondere a datoriei publice în PIB de 35%, printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, potrivit datelor publicate luni de biroul european de statistică, Eurostat – preluat de
Adevărul.ro.

Astfel, România a realizat în 2017 un PIB în valoare de 858.333 de milioane de lei, în creștere față de 762.342 de milioane de lei în 2016, și un deficit de 25.018 milioane de lei (22.678 milioane de lei în 2016).

Ponderea cheltuielilor guvernamentale în PIB a fost anul trecut de 33,4%, iar cea a veniturilor de 30,5%, astfel încât deficitul bugetar a fost de 2,9%. În 2017, România a consemnat un deficit bugetar de 3%.

Datoria guvernamentală s-a majorat la 300.777 milioane de lei în 2017, de la 284.958 de milioane de lei în anul precedent, și a avut o pondere în PIB de 35%.

Pentru 2018, ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, a reiterat față de Fondul Monetar Internațional (FMI) respectarea angajamentului României de a menține deficitul bugetar sub 3%, la o întâlnire cu directorul departamentului pentru Europa al FMI, Poul Thomsen, la Washington, indicând o creștere economică sustenabilă pentru 2018 și următorii ani.

Teodorovici a participat, în perioada 20-21 aprilie, la Reuniunea de Primăvară a Grupului Băncii Mondiale și a Fondului Monetar Internațional, la Washington, SUA.

În Uniunea Europeană și în zona euro, în 2017 a avut loc o scădere a deficitului bugetar și a ponderii datoriei guvernamentale în PIB. Astfel, în zona euro deficitul bugetar a scăzut de la 1,5% din PIB în 2016 la 0,9%, iar în UE de la 1,6% din PIB la 1%. În privința datoriei guvernamentale, ponderea acesteia în PIB s-a redus în zona euro de la 89% la 86,7%, iar la nivelul UE de la 83,3% la 81,6%.

Un număr de 12 state membre au înregistrat surplusuri bugetare în 2017, respectiv Malta (3,9%),Cyprus (1,8%),Cehia (1,6%), Luxemburg (1,5%), Suedia și Germania (ambele cu 1,3%), Olanda (1,1%),Denemanrca (1,0%), Bulgaria (0,9%), Grecia și Croația (ambele cu 0,8%) și Lituania (,0,5%).

Slovenia a raportat un buget echilibrat.

Cele mai scăzute deficite ca procentaj din PIB au fost raportate de Irlanda și Estonia (0,3%), Letonia (0,5%) și Finlanda (0,6%). Doua state membre au înregistrat deficite bugetare egale sau mai mari de 3% din PIB, limita permisă de UE, respectiv Spania (3,1%) și Portugalia (3%).

Cele mai mici ponderi ale datoriei guvernamentale în PIB sunt în Estonia, de 9%, Luxemburg (23%), Bulgaria (25,4%), Cehia (34,6%) și România (35%), iar cele mai ridicate în Grecia (178,6%), Italia (131,8%), Portugalia (125,7%), Belgia (103,1%) și Spania (98,3%).

În Uniunea Europeană și în zona euro, în 2017 a avut loc o scădere a deficitului bugetar și a ponderii datoriei guvernamentale în PIB. Astfel, în zona euro deficitul bugetar a scăzut de la 1,5% din PIB în 2016 la 0,9%, iar în UE de la 1,6% din PIB la 1%. În privința datoriei guvernamentale, ponderea acesteia în PIB s-a redus în zona euro de la 89% la 86,7%, iar la nivelul UE de la 83,3% la 81,6%.

Datele Eurostat se bazează pe datele oferite de statele membre ale Uniunii Europene aferente perioadei 2014-2017 pentru procedura de deficit bugetar excesiv a Uniunii Europene, în baza sistemului de contabilitate ESA 2010.

În 1989, DATORIA ROMÂNIEI ERA ZERO, ca să vă dați seama ce au făcut toți cei care s-au perindat la Guvernare din 1989 încoace

Știrile din 31 Martie și 12 Aprilie 1989 – Ceaușescu anunță PLATA INTEGRALĂ A DATORIEI EXTERNE A ROMÂNIEI. Peste 6 luni urma să fie împușcat de oamenii Moscovei, cei care au dat o lovitură de stat în urma acordurilor de la Malta dintre Bush și Gorbaciov. Astăzi autorii loviturii de stat moscovite sunt judecați pentru Crime Împotriva Umanității căci în diversiunea pe care au creat-o pentru a prelua puterea au murit peste 1000 de oameni în doar câteva zile.
La 31 martie 1989, Nicolae Ceaușescu a anunţat triumfător în ședinţa Comitetului Politic Executiv al CC al PCR că România a achitat ultima rată din datoria externă. Informaţia i-a surprins chiar și pe membrii CPEx, care nu știau în detaliu, care era stadiul plăţilor. Într-un gest euforic, de data aceasta real, liderii partidului s-au ridicat în picioare și au început să-și aplaude conducătorul. Au urmat câteva săptămâni de mesaje în cinstea achitării datoriei externe. În paralel, Plenara CC al PCR și Marea Adunare Naţională au adoptat hotărâri și legi care interziceau pe viitor împrumuturi din străinătate.

Problema creditelor externe blocase economia României în jurul anilor 1982-1983, datorită dobânzilor amețitoare. Din dorinţa de a industrializa rapid România, Ceaușescu se împrumutase masiv în anii ’70 și ’80. Cu aceste credite, Ceaușescu a reindustrializat România. În fiecare județ, în fiecare oraș, s-au construit în doar 20 de ani, noi fabrici și uzine și s-au modernizat masiv cele vechi. România însă nu a reușit să acumuleze suficientă valută din comerţul exterior pentru a-și achita rapid ratele împrumuturilor. Confruntat cu perspectiva incapacităţii de plată, Ceaușescu a decis să raţionalizeze drastic consumul intern și să mobilizeze economia și comerţul exterior, pentru plata integrală a datorie externe. Drept urmare, în a doua jumătate a anilor ’80, ţara s-a confruntat pe plan intern, cu o criză alimentară și de energie, dar a reușit să plătească datoria și să scape de jugul cămătăriei bancare internaționale.

În perspectiva Congresului al XIV-lea al PCR, programat în noiembrie 1989, Ceaușescu a decis să accelereze plăţile în contul datoriei externe. Era poate singura modalitate prin care-i putea face pe români să spere la o viaţă mai bună. Vă prezentăm în continuare o serie de documente care descriu conjunctura în care România și-a achitat integral datoria externă, în primăvara anului 1989.

Stenograma ședinţei Comitetului Politic Executiv al CC al PCR din ziua de 31 martie 1989.
Ședinţa a fost prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român.

Nicolae Ceaușescu: Înainte să intrăm în ordinea de zi, aș ruga să fac o scurtă informare: astăzi dimineaţă am dat banii pentru ultima rată a datoriilor (Aplauze puternice).

În anul 1980 aveam 11 – 12 miliarde de dolari. La începutul anului mai aveam 1,150 de miliarde de dolari.

Astăzi, ultima rată, de 137.000 de milioane de dolari, a fost achitată și cu aceasta datoria bancară și de stat a fost predată complet.

Sper să nu mai fim obligaţi să facem niciodată asemenea datorii!

(n.red. iată că trădătorii de țară au dus datoria totală României de la un plus de 3 miliarde de dolari în decembrie 1989, la un minus de aproape 100 miliarde de euro în 2018, adică în mai puțin de 30 de ani. Datoria publică a ajuns astăzi la 35% din PIB)

Sigur, mai avem niște compensaţii la nuclear, la aviaţie, care trebuiau plătite de comerţul exterior, nu a lucrat cum trebuie, acestea trebuiau realizate, dar în următoarele câteva luni trebuie să reglementăm situaţia și să intrăm în normal.

Compensaţii noi vom mai face, dar acestea sunt în mod curent.

Noi avem însă creanţe, mai avem de încasat 2,5 miliarde de dolari, adică, credite pe care le-am acordat noi și trebuie să le plătească.

Deci acum avem 12,5 miliarde de dolari de încasat. Avem o situaţie unică din punctul nostru de vedere și trebuie să subliniez că am realizat aceasta asigurând dezvoltarea. Am făcut investiţii de peste 2.000 de miliarde de lei, ceea ce este echivalent, la cursul necomercial, cu 215 miliarde de dolari.

Aici intră și munca. Dacă am lua numai materialele, ele reprezintă aproape 100 de miliarde de dolari. N-am renunţat la dezvoltare, am făcut investiţii, am realizat creșterea de 2 ori a veniturilor la retribuţii și economia a crescut cu circa 60% în acești 10 ani, până anul viitor. Acum sunt cam 50 și ceva la sută.

Deci am plătit datoria, am asigurat dezvoltarea construcţiilor de locuinţe și ridicarea nivelului de trai și avem un excedent de aproape 300 de miliarde de lei.

În timp ce toţi aproape au deficit bugetar, oi avem un excedent de 285 miliarde lei.

O parte sunt date sub formă de credite întreprinderilor. Acesta este excedentul care este folosit.

Deci, din acest punct de vedere, avem o economie bună, ceea ce înseamnă că totuși am reușit să realizăm o asemenea economie care să ne asigure mijloacele necesare dezvoltării. Deci ne permite să avem un excedent care ne asigură mijloacele de dezvoltare și aceasta în condiţiile ridicării nivelului de trai al poporului. Aceasta este rezultatul politicii noastre economice de dezvoltare socialistă a ţării. Nu cum spun unii, că socialismul este de vină că au ajuns în situaţia în care sunt, ci politica greșită în asigurarea dezvoltării propriu-zise a economiei, a mijloacelor de producţie.

Uite, acestea am vrut să spun!

Sigur, vom discuta problema aceasta la plenară și la Marea Adunare Naţională și atunci vom face public cunoscut, nu dăm acum în presă, dar am vrut la Comitetul Politic Executiv să discut acest lucru.

(Arhivele Naţionale ale României – Direcţia Arhive Naţionale Istorice Centrale, Fond Comitetul Central al Partidului Comunist Român – Secţia Cancelarie, dos. nr. 19/1989)

Anunţul din ședinţa CPEx a reprezentat debutul festivităţilor în cinstea achitării datoriei externe. În zilele următoare, activiștii partidului au convocat ședinţa plenară a Comitetului Central al PCR, unde Nicolae Ceaușescu avea să facă publică marea realizare a „epocii de aur“. Cu această ocazie, secretarul general al PCR a făcut și o radiografie a investiţiilor finanţate din împrumuturile străine. A vorbit doar de beneficii, nu și de imensele pierderi:

Cuvântarea lui Nicolae Ceaușescu la Plenara CC al PCR din 12 aprilie 1989
Zilele de 12-14 aprilie marchează – se poate spune – o deplină independenţă economică și politică a României! (Aplauze și urale puternice, prelungite). Pentru prima dată în istoria sa îndelungată. România nu mai are nici o datorie externă, nu mia plătește tribut nimănui și este cu adevărat independentă – și economic și politic! (Aplauze și urale puternice, prelungite; se scandează îndelung: „Ceaușescu – PCR“, „Ceaușescu și poporul!“, „Ceaușescu, România – stima noastră și mândria!“).

La sfârșitul lunii martie, am lichidat datoria externă a ţării, care în 1980 reprezenta peste 11 miliarde de dolari. În total. Din 1975 până în martie 1989 am plătit circa 21 miliarde dolari, din care dobânda reprezintă peste 7 miliarde dolari. În acestea nu sunt cuprinse datoriile pe care le-am avut în ruble și care, de asemenea, au fost de mult achitate.

În prezent, ţara noastră are de încasat din creditele pe care le-a acordat diferitelor state peste 2,5 miliarde dolari.

Plata datoriei externe a cerut, fără nici o îndoială, eforturi mari. A trebuit să acţionăm în așa fel încât să asigurăm atât dezvoltarea generală a ţării, cât și lichidarea treptată, în această perioadă, a întregii datorii, să luăm, totodată, măsurile necesare pentru întărirea continuă a ordinii și disciplinei, a bunei gospodăriri și conduceri a tuturor sectoarelor de activitate.

După cum este cunoscut, din 1980 până în prezent, situaţia economică mondială a fost foarte complexă și gravă. S-a înrăutăţit continuu situaţia ţărilor în curs de dezvoltare, ale căror datorii externe sunt astăzi de peste 1300 miliarde dolari. Adoptând hotărârea de a plăti în acest deceniu întreaga datorie externă, am pornit de la faptul că numai prin lichidarea acesteia vom putea să asigurăm deplina independenţă economică și politică, să înfăptuim neabătut Programul partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate și să creăm condiţiile necesare înaintării ferme a României spre comunism!

Totodată am stabilit să acţionăm în așa fel încât să asigurăm dezvoltarea economico-socială a patriei și ridicarea continuă a nivelului de trai material și spiritual al poporului.

În anii 1981-1989 am alocat pentru dezvoltare peste 2.000 miliarde lei. Calculând la cursul necomercial al dolarului, aceasta înseamnă peste 200 miliarde dolari.

Producţia industrială este în acest an cu peste 50% mai mare faţă de 1980. Producţia agricolă va fi aproape de 1,5 ori mai mare. Volumul de mărfuri vândute populaţiei, în preţuri curente, este cu 40% mai mare. Fondul total de retribuţie a crescut, în această perioadă, cu circa 60%, iar retribuţia medie cu circa 50%. După cum este cunoscut, în anii 1981-1989 au fost majorate de două ori retribuţiile și pensiile. În acest an, până la 1 august se va încheia cea de-a doua majorare a retribuţiei și a pensiilor.

În același timp s-au majorat alocaţiile pentru copii cu circa 70% și au crescut cheltuielile sociale pe locuitor cu peste 44%.

În general, în această perioadă, s-au realizat vaste lucrări industriale, agricole și de interes naţional și s-au realizat peste 1 milion de apartamente. În acești ani s-au dat în folosinţă Canalul Dunăre – Marea Neagră și Canalul Poarta Albă – Midia Năvodari, în lungime totală de circa 100 km, s-a realizat metroul în București, care în acest an va avea o lungime de 60 km, s-a amenajat râul Dâmboviţa și s-au înfăptuit marile lucrări de modernizare și sistematizare a Capitalei, printre care și noul centru administrativ.

În general au cunoscut o puternică dezvoltare toate judeţele, orașele și comunele patriei noastre socialiste. Orice om de bună credinţă poate vedea marile transformări care au avut loc în România și care au ridicat nivelul general de civilizaţie și de trai al întregului nostru popor.

Propun Comitetului Central al Partidului să luăm hotărârea – care să fie adoptată ca lege de Marea Adunare Naţională – ca, în viitor, nimeni să nu mai poată să apeleze la credite străine, pentru ca întreaga dezvoltare a ţării să o realizăm prin mijloace proprii – desigur, printr-o largă colaborare internaţională, dar fără credite! (Aplauze puternice, prelungite).

Consider aplauzele ca aprobare a acestei propuneri. (Aplauze și urale puternice; se scandează: „Ceaușescu – PCR“, „Ceaușescu și poporul!“, „Ceaușescu, România – stima noastră și mândria!“).

(„Scînteia“, 13 aprilie 1989)

După ședinţa Plenară a CC al PCR, achitarea datoriei externe a făcut obiectul de dezbatere a unei sesiuni speciale a Marii Adunări Naţionale, convocate în 17 – 18 aprilie 1989. Deputaţii s-au întrecut în laude la adresa lui Nicolae Ceaușescu, care prin efortul depus pentru rambursarea completă a datoriei externe făurise „o victorie a poporului român, o realizare de însemnătate excepţională, care asigură deplina independenţă economică și politică a naţiunii noastre“.

La finalul sesiunii MAN, deputaţii au votat în unanimitate o lege care interzicea e viitor orice împrumut extern, fie din statele socialiste, fie din „lumea capitalului“:

Legea nr. 3 din 18 aprilie 1989 privind interzicerea creditelor din străinătate.

Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România adoptă prezenta lege.

Art. 1 – Se interzice organelor de stat, unităţilor de stat, cooperatiste și obștești, precum și unităţilor bancare, să contracteze credite din străinătate.
Art. 2 – Nerespectarea prevederilor art. 1 atrage răspunderea persoanelor vinovate, în condiţiile prevăzute de lege.
Art. 3 – Orice dispoziţii contrare prezentei legi se abrogă.

Președintele Marii Adunări Naţionale,

Nicolae Giosan București, 18 aprilie 1989

https://www.stiri-extreme.ro