Holocaustul din România. Cu această propagandă intensă, evreii își comercializează morții. Umilind poporul român au jefuit țara de resurse,imobiliar,fabrici și uzine Dar până când să-i mai tolerăm?!

Holocaust in Romania

Ca să se poată înființa un muzeu al  Holocaustului petrecut în România, muzeu care- și propune să mintă cu nerușinare și să  defăimeze ființa și lumea românească, iar pentru acest serviciu să primească fonduri substanțiale de la bugetul României, a fost nevoie de o comisie de mari istorici, academicieni câțiva, care să dea greutate științifică exercițiului de  calomnie la adresa românilor și a României. Iar  acea comisie avea sarcina, în raportul publicat, să facă cunoscută definiția obiectului cercetat, definiția așadar a HOLOCAUSTULUI cu care operează. Nimic mai simplu, am putea zice. Se putea apela la definiția dată deja, care orientează sutele de mii de cărți și studii dedicate holocaustului.  Sunt probabil mai multe definiții, cu mici deosebiri de la un autor la altul, sinteza  acestor definiții este corect rezumată în dicționarele curente. Bunăoară definiția pe care ne-o oferă DEX-ul nu a nemulțumit pe nimeni HOLOCÁUST, holocausturi, s. n. 1. (În Antichitate) Jertfă adusă zeilor, în care animalul sacrificat era ars în întregime. ♦ Fig. Ofrandă, sacrificiu. 2. Spec. Exterminare (prin diferite metode) a unei mari părți a populației evreiești din Europa de către naziști și aliații lor. 3. (În prezent) Ucidere în masă din cauza unor motive politice, religioase sau ca urmare a unor cataclisme provocate de om..Trebuie precizat totuși că de câteva decenii cuvîntul HOLOCAUST este folosit curent numai cu sensul notat cu cifra 2: Spec. Exterminare (prin diferite metode) a unei mari părți a populației evreiești din Europa de către naziști și aliații lor. La Yad Vashem, instituția creată în Israel pentru „a manageria” amintirea și memoria holocaustului, se face precizareoficială potrivit căreia„În centrul Holocaustului a stat decizia de a ucide fiecare evreu: bărbați, femei, copii. Potrivit acestei definiții, cine acuză guvernarea mareșalului Ion Antonescu de producerea unui holocaust în Transnistria, în România, trebuie să facă dovada că  a existat o decizie „de a ucide fiecare evreu: bărbați, femei, copii.” O asemenea decizie trebuia să apară în documentele guvernării, într-o lege sau hotărîre de guvern sau alt act administrativ ori juridic. Or, deși se vorbește de o legislație românească antisemită, inițiată sub guvernarea lui Carol al II-lea, această legislație, reală, existentă, nici pe departe nu poate fi echivalată cu o „decizie de a ucide fiecare evreu” din România. De negăsit o asemenea decizie printre deciziile luate de Mareșal…  Acesta a avut grijă să consemneze însă pentru posteritate tot ce s-a spus și comentat în ședințele de guvern, unde problema evreiască nu a lipsit de pe ordinea de zi! Nimic din aceste stenograme nu aduce nici pe departe cu o „decizie de a ucide fiecare evreu”!  Nu a fost consemnată nici cea mai timidă aluzie sau insinuare în acest sens!…Și ce au făcut nemernicii care au scornit producerea unui holocaust în România?  Au avut nerușinarea să propună în raportul lor o definiție complet nouă a holocaustului, care să se potriveasă cât de cât cu ceea ce știm că s-a petrecut în România. Iată cum arată holocaustul din România:

De ce trebuie demis Alexandru Florian, komisarul rasist, xenofob și antisemit de la Institutul „Elie Wiesel”

  • La un 23 august – nu 1939 sau 1944, ci 2012 -, Victor Ponta semnează o Hotărâre de Guvern prin care trece Institutul național penru studierea holocaustului în subordinea lui directă, transformându-l în Institut guvernamental „prim-ministerial”. Conform acestei HG „Institutul este condus de un director general, numit și eliberat din funcție prin decizie a primului-ministru”. Acest punct a fost introdus degeaba în Hotărâre, pentru că, de 12 ani, adică de la înființarea lui, este același director: Alexandru Florian. 
  • La mijlocul anului declarat de Biserica națională drept „Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului”, Alexandru Florian atacă frontal memoria și jertfa mai multor martiri ai Ortodoxiei și României. Practic, Alexandru Florian este plătit generos de toți românii din această țară ca să fie înjurați pe banii lor.
    Cred că nici unul din cei care am ieșit împotriva comunismului în 1989 și 1990 nu ne puteam imagina că or să vină vremuri mai scârboase decât ceea ce contestam din toți bojocii și, apoi, din toate armele, cu atâtea gloanțe irosite în van. Vremuri în care un fost activist și propagandist comunist de duzină să ne spună de sub cupola Primului Ministru al României că un român condamnat la moarte pentru o poezie anticomunistă – caz unic în lume -, poetul genial Radu Gyr, care a
    pătimit pentru credința lui 20 de ani de temniță grea, va fi din nou ars în piața publică, așa cum numai comuniștii și naziștii au făcut. Sub ce acuză? Că a fost legionar? Dar însuși academicianul Dan Berindei – istoric, nu glugă la trei coceni –afirmă că „Mișcarea Legionară nu a fost fascistă”!
  • Alexandru Florian, directorul Institutului pentru studierea holocaustului „Elie Wiesel” a reușit, iată, să declanșeze un nou scandal național, solicitând, la propriu, demolarea statuilor unor imense valori românești ca Mircea Vulcănescu și mitropolitul Visarion Puiu, și schimbarea denumirilor unor străzi și licee ce poartă numele ilustre ale celor doi mari români cât și ale generalului erou-martir Gheorghe Jienescu, care a condus lupta aeriană pentru recâștigarea Basarabiei, scriitorului de factură universală Vintilă Horia, părintelui pedagogiei românești I. C. Petrescu și poetului temnțelor comuniste Radu Gyr. În privința marelui filosof și martir al închisorilor bolșevice Mircea Vulcănescu se dovedește că Alexandru Florian are o adevărată obsesie; este la a treia tentativă – parțial reușită după ce Primaria Sectorului 4 a schimbat pe șest denumirea Liceului ce purta de 25 de ani numele celui care a definit „Dimensiunea românească a existenței”. Acuzele care frizează demența se bazează pe sentințe bolșevice date sub ocupația sovietică a României de catre „Tribunalul poporului” unde „acuzator public” era Alexandra Sidorovici, fost cetățean al URSS și soția komisarului Silviu Brucan, agent NKVD/KGB recunoscut.
    Vechiobolșevicul nostru de serviciu a mai declanșat atacuri similare anii trecuți, imediat după apariția legii totalitariste 217/2015 încercând să demoleze busturile
    lui Petre Țuțea și să schimbe abuziv mai multe străzi care poartă numele marelui filosof creștin, o placă memorială a lui Nichifor Crainic și să-l vitregească pe Valeriu Gafencu de Cetățenia de Onoare post-mortem a orașului Târgu Ocna, unde s-a săvârșit „Sfântul Închisorilor”, după cum l-a denumit Monahul Nicolae Steinhardt – un evreu -, de săptămâna trecută academician post-mortem. Florian a făcut adevărate valuri, cu spume, la televiziunile care l-au băgat în seamă. Ulterior, români responsabili au trebuit să se bage în mocirlă ca să scoată pietrele aruncate de Florian. Nici una dintre insultele proferate de „acuzatorul public” Alexandru Florian la adresa acestor trei ilustre nume din galeria Marilor Români nu s-a dovedit valabilă: Petre Țuțea a fost reabilitat – de două ori! – de Justiția Română; la fel și Nichifor Crainic –reabilitat alături de alți jurnaliști ai Procesului ziariștilor „fasciști” -, gânditor care, în plus a fost și reconfirmat membru al Academiei Române; iar în Cazul Valeriu Gafencu, apărătorii Sfântului au trebuit să meargă în Instanță unde au dovedit – cu documente CNSAS – minciunile lui Alexandru Florian, și normal, au câștigat procesul, reconfirmându-se Cetățenia de Onoare a martirului care i-a salvat viața lui Richard Wurmbrand – un evreu! – jertfindu-și propria lui viață. Să adăugăm cât timp și bani ne costă, tot pe noi, împreună cu statul român, reparatul tuturor prostiilor provocate de acest personaj.
  • Mircea Eliade, care a fost urmărit întreaga viață de jertfa prietenului său Mircea Vulcănescu, alături de care putea să fie dacă nu alegea să nu mai revină în țară, scria cu admirație despre el: „Victoria lui din temniță a fost totală.
  • Victorie împotriva călăilor, desigur, dar mai ales victorie împotriva Morții” („Trepte pentru Mircea Vulcănescu”). Iar Emil Cioran afirma, într-o scrisoare către una dintre fiicele martirului:”Nu vreau să fac din tatăl dumneavoastră un sfânt, dar el era oarecum astfel”. Alexandru Florian vine și zice papagalicește după Alexandra Sidorovici: „e criminal de război!”.
  • Cred că nici un om normal la cap din țara aceasta nu poate afirma că vreunul dintre acești oameni chinuiți, vârfuri ale elitei românești decapitate de bolșevici în baza planurilor bine elaborate ale NKVD, se poate face vinovat de „crime de război”. Și totuși, acest Alexandru Florian o face. Cu concursul Ministerului de Interne. Care, tardiv, după scandalul de la Cluj unde primarul Emil Boc a amânat schimbarea denumirii până la lămuriri științifice, a dat înapoi afirmând că „nu a impus” nimic ci doar a solicitat analizarea pe plan local.
  • Ciudat este în România că pentru a obține un banal carnet de șofer este necesar un examen psihologic dar pentru a conduce destinele unei țări sau ale unei instituții guvernamentale, nu. Pentru că ditamai Ministerul de Interne a luat drept bună adresa unui personaj cu grave probleme psihologice și psihiatrice – sunt ferm convins că cel mai simplu control de specialitate ar demonstra acest lucru – fără să verifice „informațiile” acestuia, deși are la dispoziție cel mai mare aparat de acest tip din statul român, am făcut-o noi. Și ce am descoperit: că Institutul, prin conducătorul acestuia, se face vinovat de rasism, xenofobie și antisemitism.  Și l-am prins în flagrant.
  • Să explicăm: în primul rând originea personajului. Alexandru Florian este fiul unui comisar ideologic bolșevic, Radu Florian, el însuși un propagandist comunist. Despre tatăl său, Vladimir Tismăneanu, la rândul său membru al unei familii de comisari nomenclaturiști bolșevici și exponent de vază al aparatului de propagandă comunist, alături de Virgil Măgureanu, afirma: „Ce materie predă Radu Florian la Facultatea de Filosofie? Din câte știu (şi stiu bine), era vorba de socialism stiintific. Că nu repetă stupid lozincile oficiale, e adevă Radu Florian era un apologet al fundamentelor bolșevismului, nu trebuia să cânte osanale conjuncturale. El era un zelot pe lungă durată, cum s-a văzut și după 1989″.
  • Conform autorului Rudolf Zimand, Radu Florian este „între 1950-1990 (40 de ani! – n.) profesor la catedra de marxism științific din cadrul Universității București.
  • În 1990 este numit director al Institutului de Teorie Socială al Academiei Române. În 1997, cu câteva luni înainte de deces, îi apare cartea „Controversele Secolului XX”, un ansamblu de articole și comunicări la diferite congrese”.
  • În această carte, în 1997 (!), Radu Florian susține că „În fapt Marx și Engels nu au fost adepții răsturnării violente a puterii burgheziei, nici chiar în condițiile secolului XIX când proletariatul era exclus din democrația burgheză”.
  • Pentru cei mai mici amintim că Manifestului Partidului Comunist scris de Marx și Engels în 1848 se încheie cu fraza: „Comuniștilor le repugnă să-și ascundă vederile și intențiile. Ei declară fățiș că țelurile lor pot fi atinse numai prin doborîrea violentă a întregii orînduiri sociale de pînă acum.
  • Să tremure clasele dominante în fața unei Revoluții Comuniste.”.
  • Ce a urmat știm cu toții – mai puțin Radu Florian: peste 100 de milioane de oameni au fost uciși de practicienii acestei ideologii anticreștine și antiumane în secolul trecut. Trecutul comunist al lui Alexandru Florian rămâne, și azi, un mister, deși este funcționar guvernamental cu rang de secretar de stat Din CV-ul său oficial lipsește cu desăvârșire orice mențiune privind 14 ani din viață, de la terminarea facultății, în 1977 și până în 1991, când apare drept subaltern al propriului său tată, Radu Florian, ca „cercetător” la Institutul de „Teorie Socială”, fondat de vechii tovarăsi pentru a-i găsi o funcție profesorului de marxism-leninism, după ce acesta a fost dat afară din Universitate. După moartea tatălui său, îl găsim ca secretar științific al unei fantomatice Fundații Române pentru Republică și Democrație, cu sediul în fieful PSD-ist din str. Atena nr. 11, la aceeași adresă unde își avea biroul una dintre firmele miliardarului penal Remus Truică. Apoi, până la înființarea Institutului „Elie Wiesel”, îl aflăm pe Alexandru Florian, tot în Atena 11, alături de biroul senatorial al lui Ion Iliescu, ca „director științific” al Institutului Social Democrat, patronat de condamnații penali Adrian Năstase și Adrian Severin cât și, bineînțeles, de ayatollahul PSD Ion Iliescu, în prezent inculpat pentru crime împotriva umanității. Iliescu este de altfel prezent și în „board”-ul de onoare al Institutului „Elie Wiesel”. Normal. Radu Florian a fost unul dintre intimii lui Ion Iliescu. 
  • Motto: «Elucidarea trăsăturilor specifice și a direcțiilor de dezvoltare a proceselor fundamentale ale edificării socialismului în țara noastră, „devin sarcini importante ale cercetării științifice în analiza proceselor economice și sociale” (N. Ceaușescu – Raport la cel de-al XII-lea Congres al PCR).(…) „Democrația socialistă asigură în fapt posibilitățile poporului de a participa la conducerea societății, de a-și hotărî în mod suveran destinele, de a-și făuri viitorul așa cum dorește” (Programul PCR de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism).»
  • Alexandru Florian, „Procesul integrării sociale”, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983, în Colecția „Știința pentru toți”, apărută sub egida Consiliului Național al Frontului Democrației și Unității Socialiste (Apud Mircea Stănescu)
  • În cartea pe care i-a scos-o Tismăneanu lui Iliescu („Marele șoc…”) acesta mărturisește că Radu Florian era unul dintre cei cu care a conspirat împotriva lui Ceaușescu, alături de generalii Ion Ioniță și Nicolae Militaru, cunoscuți ca agenți sovietici, cât și cu Virgil Măgureanu, viitorul șef SRI dar și cu Virgil Ioanid, fost activist comunist ulterior ridicat de Iliescu în funcții de stat. Membri ai comunității evreiești din București, deranjați de antisemitismul pe care îl provoacă Alexandru Florian, ne-au declarat că, deși îl cheamă Feinstein după tată, mama lui nu este de origine evreiască ci ungurească. Conform acestora, este vorba de Ilona (Ileana) Ioanid (fostă traducătoare de maghiară pentru organele speciale și coordonatoarea volumului Polirom „Insemnari de la Snagov – Imre Nagy”), lector la aceeași fostă catedră de marxism-leninism și totodată soție a lui Virgil Ioanid. Dovada că și evreii sunt deranjați de ieșirile extremiste ale lui Florian răzbate și din directele pe care i le-a administrat la o dezbatere publică venerabilul Aurel Vainer, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, mirându-se cum șeful de la „Elie Wiesel” anunță ca a efectuat o cercetare privind evreii din România fără să-i consulte pe… evrei.
  • În esența, zbuciumatul de la „Elie Wiesel” atacă la baionetă mandatele a doi președinți. El vrea să-i facă extremiști pe români, aceiași români care – din prea multă „xenofobie” – și-au ales un sas președinte! În al doilea rând, prin acuzele lui bolșevice, el neagă complet esența mandatului lui Traian Băsescu, respectiv condamnarea oficială a comunismului drept „ilegitim și ilegal”, ba chiar și „criminal”, conform discursului prezidențial de la acea vreme. 
  • Chestiunea, în fond, e simplă: dacă atât Basescu cât și Iohannis, ca reprezentanți ai Instituției Prezidențiale, susțin că regimul comunist a fost ilegitim, ilegal și criminal, toată agitația lui Florian trebuie pusă la punct oficial, pentru că atentează la fundamentele Președinției României.
  • În plus, ca o notă personală, este evident că, după o analiză care se solicită din partea SRI, și Serviciul Român de Informații ar trebui să-l investigheze puțin pe noul Vasile Roaită, la cât agită România „sub steag străin” (apropo: Vasile Roaită are încă statuie, la Bacău).
  • Până acum am lămurit-o de ce este antisemit și xenofob dar și generator de astfel de sentimente necreștine acest personaj bizar. Acum veți afla de ce este rasist.
  • La adresa românilor. Și cel mai probabil în calitatea lui de ungur. Anii trecuți, după listele negre de mari români fluturate „pă spațiul public”, după cum se exprimă secretarul de stat, cunoscutul activist civic pentru drepturile românilor Dan Tanasă, a reproșat, pe bună dreptate, Institutului „Elie Wiesel” că se ocupă numai de români și îl ignoră pe asasinul de români și de evrei Wass Albert, omagiat regulat de UDMR și alți extremiști maghiari, inclusiv prin busturi în Transilvania română. Ca să nu mai pară rasist, de data aceasta Alexandru Florian l-a băgat și pe Wass Albert pe listă. Dar, după cum certifică adresele primite de ActiveNews de la mai multe primării din țară, cel puțin două din aceste mențiuni…nu există în realitate. Într-un sat, Lunca Mureșului, primarul maghiar a anunțat că nu există un bust al lui Wass la biserica romano-catolică din sat – după cum se afirma în adresa „Elie Wiesel” pește. În adresă scria de biserică. Iar în satul Vița, din comuna Năsui, nu există nici o școală cu numele lui Wass Albert, după cum a comunicat primarul. O fost, dar pe la 2002. Cel puțin din 2006 are alt nume. Acum suntem în 2017 și – ca să ne exprimăm pe limba lui Florian – funcționari guvernamentali scriu adrese „la mișto”. Pe banii noștri. Și asta doar ca să apară pe lista, lângă numele sublim al „criminalului” Mircea Vulcănescu un criminal notoriu ca Wass Albert, pe picior de egalitate dar „la vrăjeală”, că nu i se 
  • De ce trebuie demis Alexandru Florian, komisarul rasist, xenofob și antisemit de la Institutul „Elie Wiesel”
  • DE VICTOR RONCEA /   CULTURĂ   /   Publicat: Joi, 06 iulie 2017, 15:09   /   Actualizat: Joi, 06 iulie 2017, 15:50   /   4 comentarii
  • ARTICOLE RELAȚIONATE
  • Se redeschide dosarul Mineriadei din 13-15 iunie. Victor Roncea: Poate vom afla şi rolul Monicăi Macovei în cercetarea victimelor «depuse» din Piaţa Universităţii la Unitatea de Jandarmi de la Măgurele
  • Eseu mărturie, de Oana Stănciulescu: Am stat în genunchi și m-am rugat
  • REACȚIE dură a jurnalistei Oana Stănciulescu față de afirmațiile șefului de la Institutul „Elie Wiesel”: A făcut Alexandru Florian mai multe ca Mircea Vulcănescu pentru această țară?

Legea “Elie Wiesel” – o lege strâmbă, profund antiromânească. ANALIZĂ de Dan Tanasă

Imagini pentru Legea “Elie Wiesel” – o lege strâmbă, profund antiromânească. ANALIZĂ de Dan Tanasă

  • Dacă am asculta un doctor că își dă cu părerea despre extragerea uraniului am considera că opiniile sale nu merită atenția noastră. În schimb, un economist, un licențiat în istorie repetent și un licențiat în istorie care nu a profesat niciodată au rescris, la propunerea unui licențiat în filosofie, o parte a istoriei noastre. 
  • Absout nimic din modul în care s-a născut și a prins viață Legea nr. 217/2015 nu trădează bune intenții. Dimpotrivă.
  • În cauză avem de-a face cu un demers în mod evident ticălos, interesat, menit să servească nu dreptății, nu principiilor, ci unor interese de grup. Legea nr. 217/2015 nu are a face, în opinia mea, cu principiile și cu istoria, pe care de altfel o rescrie după bunul plac al unor persoane neavenite.
  • Ce aduce nou formă în care a fost votată legea
  • Redau mai jos o listă, întocmită de jurnalistul Victor Roncea, a elementelor de noutate aduse de această lege:
  • – include în categoria de infractori “criminalii de război” definiți ca orice persoană care a primit o condamnare în acest sens dată de o instanță română sau străină – adica inclusiv entintele date de ocupantii sovietici generalilor, ofiterilor, ziaristilor, demnitarilor judecati si condamnati drept “criminali de razboi”;
  • – lege stabilește că nu se pot ridica și menține în spațiul public statui, plăci comemorative etc ridicate în memoria acestor oameni;                 
  • – legea stabilese ca numele acestor oameni nu se pot aloca strazilor, pietelor etc – nici unui spatiu public – si ca nici o asociatie nu poate purta numele lor – statuiile lui Mircea Vulcanescu si Petre Tute vor fi dărâmate, iar numele date unor Licee și străzi din întreaga țară vor fi îndepărtate;
  • –  “legionarismul” este definit vag – practic, oricine va deranja va putea fi catalogat drept “legionar”, exact ca pe vremea stalinistă, folosindu-se chiar  şi un simplu comentariu pe Facebook. “Legionarismul” devine infracțiune și asocierea, promovarea etc a unor persoane considerate a fi legionare se pedepsește cu inchisoarea;
  • –  se elimina complet din prezenta lege articolul Art.4 aliniatul (3) care mentiona ca nu constituie infractiune nicio actiune dedicata acestor oameni daca este facuta in interesul artei, stiintei, educatiei etc; practic orice referire pozitiva sau neutra la viata, opera sau suferinta acestor oameni poate fi catalogata drept infractiune;
  • – legea stabiliste juridic (!?) definitia Miscarii Legionare ca “organizatie fascista” care a activat pe teritoriul Romaniei intre 1927-1941, in ciuda definitiilor puse de numerosi istorici, membri ai Academiei Române sau ai Acedemiei Oamenilor de Stiinta din Romania;
  • – se urmareste crearea bazei legislative pentru un “Minister al Adevărului”, cu toate mecanismele lui de control, “monitorizare”, urmărire, cenzură şi pedepsire, exact ca în perioada în care România era comandată de consilierii sovietici ai poliţiei politice bolşevice, NKVD.
  • – in Apelul Asociației „Libertate pentru Istorie“ din Franța se afirmă: “Într-un Stat liber, nu este nici dreptul Parlamentului, nici al Puterii Judecătorești să definească adevărul istoric. Politica Statului, chiar atunci când este animată de cele mai bune intenții, nu este politica istoriei.”
  • Cine sunt autorii legii
  • Având în vedere că în cazul de față avem de-a face cu un subiect controversat, m-aș fi așteptat ca o lege care se vrea a fi lămuritoare să fie redactată și promovată de persoane avizate, de istorici, de academicieni, tocmai pentu a înlătura orice suspiciune și pentru a turna apă limpede în pahar. În cauză, nu era vorba de reglementarea activităților economice în piețele publice, ci de un subiect mult mai sensibil, de o parte a istoriei noastre care trebuie lămurită și evaluată la adrevărata sa intensitate și complexitate.
  • Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii, devenit Legea nr. 217/2015 (textul legii aici, fișa proiectului legislativ aici), a fost inițiat de liberalii Crin Antonescu, Andrei Gerea și George Scutaru. Potrivit expunerii de motive, cei trei au beneficiat de sprijinul Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“, condus de Alexandru Florian.
  • Deputatul Andrei Gerea este economist. Domnia sa este probabil vreo eminență cenușie a economiei. Când vine vorba de istorie însă, adică domeniul reglementat de Legea nr. 217/2015, absolut nimic nu-l recomandă pe acesta să se pronunțe.
  • Deputatul George Scutaru este licențiat în istorieal Universității București, însă nu a profesat niciodată. Scutaru a profesat ca jurnalist, consilier și deputat. Din nou, absolut nimic nu-l recomandă pe Scutaru în chestiunea Legii nr. 217/2015.
  • Senatorul Crin Antonescu, este și domnia sa licențiat în istorie al Universității București și a profesat timp de șase ani la gimnaziu și liceu. Potrivit unor informații prezente pe internet, Antonescu a repetat doi ani în timpul facultății (detalii aici). Din nou, un istoric cu o experiență mai mult decât modestă este implicat în producerea Legii nr. 217/2015.
  • Toți cei trei au acționat, potrivit propriilor declarații din expunerea de motive, la îndrumarea conducerii Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din
  • România „Elie Wiesel“, adică a lui Alexandru Florian. Absolvent al Facultății de Filosofie a Universității București, după cum reiese din biografia sa, Alexandru Florian este un filosof, propagandist al comunismului și al Partidului Comunist Român, după cum aflăm din Cotidianul, fiul ideologului stalinist Radu Florian (detalii aici).
  • Așadar, un economist, un istoric repetent și un istoric fără experiență, îndrumați de un filosof, au făcut o lege care rescrie istoria. Toți cei patru au beneficiat de largul concurs a deputatului PSD Ciprian Nica, dovedit definitiv ca fost colaborator al Securității (detalii aici).
  • Ce părere au istoricii
  • dr. în istorie Radu Ciuceanu, fost deţinut politic, directorul Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române consideră Legea “Elie Wiesel” drept “o tâmpenie”. “S-a făcut o chestie de necrezut. Chiar aşa, să distrugi ce înseamnă rezistenţa poporului român împotriva ocupaţiei sovietice? În rezistenţa anticomunistă au fost 70-75% legionari. Să elimini o parte majoritară din rezistenţa poporului român împotriva regimului bolşevic este o măsură inconştientă”, a declarat Profesorul Radu Ciuceanu pentru Adevărul (detalii aici).
  • Academicianul Dan Berindei, vicepreşedinte al Academiei Române şi Preşedinte de onoare al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie, consideră că alăturarea în lege a celor doi termeni, “legionar” = “fascist”, “ar putea fi puţin forţată”. Conform declaraţiei publice (2011) a Acad. Dan Berindei, Preşedinte de Onoare al Secţiei de
  • Ştiinţe Istorice şi Arheologie a Academiei Române, Mişcarea Legionară nu poate fi calificată drept „fascistă” întrucât nu întruneşte, prin elementele de doctrină pe care le-a adoptat şi promovat, un caracter ideologic fascist (documentul și detalii aici).
  • Profesorul Cristian Troncotă, fost Decan al Facultăţii de Informaţii din cadrul Academiei Naţionale de Informaţii a SRI, a afirmat tranşat că această lege este “o aberaţie”! Într-o emisiunea la postul România TV, istoricul Cristian Troncotă s-a arătat absolut revoltat de această “lege” catalogând-o drept “o aberaţie”. Părintele Hariton şi călugării de la Petru Vodă “au perfectă dreptate” contestând “legea”, a afirmat tranşant cunoscutul istoric. “Mie mi se pare cumva o inabilitate politică să încerci să promulgi o lege care vine să condamne un fenomen istoric, ceva care s-a petrecut demult în istorie. Chestiunea aceasta cu ‘lupta cu istoria’ mie unuia imi aduce aminte de un mental care aparţinea unei lumi revolute (bolşevice – n.m.). Deci parlamentarii ar trebui să reformuleze, Preşedintele să le ceară în mod expres să reformuleze, pentru că nu te poţi lua la trântă iarăşi cu Istoria. Este o chestiune care aparţine Istoriei. Este absolut aberant să ieşi cu o lege care să vină să-ţi interzică să vorbeşti. Ce să ne interzică? O să ne interzică nouă, profesorilor, istoricilor, să vorbim despre legionarism în spaţiul public? Pentru că Universitatea este un spaţiu public! Tinerii trebuie să cunoască Istoria… Interzicem Istoria? Asta mi se pare un lucru absolut de neacceptat!”, a afirmat profesorul Cristian Troncotă. “Şi, în ceea ce spunea Părintele adineauri, sigur că da, au fost oameni care au greşit şi au plătit.
  • Au fost condamnaţi. 
  • Dar imensa masă a celor care au împărtăşit o ideologie şi care n-au făcut nici un fel de rele, dimpotrivă, au pătimit şi au suferit ororile Gulagului comunist din România, ce facem cu aceştia, îi mai omorâm o dată, îi mai condamnăm a doua oară? Mie mi se pare o chestiune absolut aberantă! Ori e vorba de incultură, ori e vorba de reavoinţă… Se întâmplă ceva ciudat în Parlamentul României.”, a conchis reputatul istoric şi general (r) (video și detalii aici).
  • Invitat la o dezbatere de către ziarul Adevărul, istoricul Marius Oprea a făcut câteva afirmații tranșante cu privire la această lege.
  • ”Dreptul la opinie este îngrădit de prevederile legii. Legea va avea un efect de bumerang. Asta e firea românului: ce i se interzice românului, asta vrea să facă. Această lege ar fi fost pe marele plac al lui Carol al II-lea, în 1938. Cum de nu s-a gândit și la ea? Această lege este făcută cu copy-paste. Pe multe pasaje ale ei, nu respectă limba română. Tehnica legislativă a lipsit: capacitatea de a exprima în propoziții un caracter precis al legii. Foarte multe din paragrafele legii seamănă cu ordonanțele secrete din anii ’50, care aveau în vedere pedepsirea oricărei împotriviri la instaurarea brutală a comunismului în România. Tocmai această mireasmă represivă care este conținută de această lege nu a avut darul să mă încânte”, a spus el, citat de Active News.
  • Împotriva acestei legi aberante s-au mai pronunțat și alte persoane publice. Din păcate însă, numărul celor care au avut curajul să se pronunțe cu privire la această lege a fost foarte mic, multe personalități alegând calea tăcerii într-o chestiune foarte importantă pentru societatea românească, în ciuda apelurilor la reacție.
  • Asta și pentru că cei care s-au pronunțat împotriva acestei legi adoptată în condiții dubioase și fără o dezbatere publică solidă au fost catalogați drept neo-legionari de către Federația Comunităților Evreiești din România, printr-un comunicat semnat de președintele acestei federații, deputatul Aurel Vainer (comunicatul aici).
  • Dar imensa masă a celor care au împărtăşit o ideologie şi care n-au făcut nici un fel de rele, dimpotrivă, au pătimit şi au suferit ororile Gulagului comunist din România, ce facem cu aceştia, îi mai omorâm o dată, îi mai condamnăm a doua oară? Mie mi se pare o chestiune absolut aberantă! Ori e vorba de incultură, ori e vorba de reavoinţă… Se întâmplă ceva ciudat în Parlamentul României.”, a conchis reputatul istoric şi general (r) (video și detalii aici).
  • Invitat la o dezbatere de către ziarul Adevărul, istoricul Marius Oprea a făcut câteva afirmații tranșante cu privire la această lege.
  • ”Dreptul la opinie este îngrădit de prevederile legii. Legea va avea un efect de bumerang. Asta e firea românului: ce i se interzice românului, asta vrea să facă. Această lege ar fi fost pe marele plac al lui Carol al II-lea, în 1938. Cum de nu s-a gândit și la ea? Această lege este făcută cu copy-paste. Pe multe pasaje ale ei, nu respectă limba română. Tehnica legislativă a lipsit: capacitatea de a exprima în propoziții un caracter precis al legii. Foarte multe din paragrafele legii seamănă cu ordonanțele secrete din anii ’50, care aveau în vedere pedepsirea oricărei împotriviri la instaurarea brutală a comunismului în România. Tocmai această mireasmă represivă care este conținută de această lege nu a avut darul să mă încânte”, a spus el, citat de Active News.
  • Împotriva acestei legi aberante s-au mai pronunțat și alte persoane publice. Din păcate însă, numărul celor care au avut curajul să se pronunțe cu privire la această lege a fost foarte mic, multe personalități alegând calea tăcerii într-o chestiune foarte importantă pentru societatea românească, în ciuda apelurilor la reacție.
  • Asta și pentru că cei care s-au pronunțat împotriva acestei legi adoptată în condiții dubioase și fără o dezbatere publică solidă au fost catalogați drept neo-legionari de către Federația Comunităților Evreiești din România, printr-un comunicat semnat de președintele acestei federații, deputatul Aurel Vainer (comunicatul aici).
  • Prima victimă nevinovată
  • O lege strâmbă nu avea cum să dea naștere decât unor aberații. Legea nr. 217/2015, adoptată în luna iunie anul curent de Camera Deputaților și promulgată de Președintele Klaus Iohannis în luna iulie, a făcut deja prima victimă. Eroul Ion Șiugariu, care și-a dat viața pe cămpul de bătălie în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în lupta împotriva fascismului, a fost ”asasinat” în baza acestei legi aberante (detalii despre acest caz revoltător aiciși aici).
  • Holocaustul Roșu, ignorat
  • ”Legea 217/ 2015 este o Lege care se referă la totalitarismul fascist. Totalitarismul comunist nu a constituit subiectul acestei Legi, care, amintim, este în vigoare, încă din 2002, când a fost emisă Ordonanța nr. 31. Peste tot în Europa, legi de acest fel se referă doar la Holocaust și fascism, cele privind alte regimuri nedemocratice făcând obiectul unor reglementări separate. Ne exprimăm tot respectul pentru victimele totalitarismului comunist. Este atributul Parlamentului României să decidă dacă și când va aproba o lege similară pentru apărarea memoriei victimelor comunismului”, se arată într-un comunicat de presă al Federației Comunităților Evreiești din România, semnat de președintele Aurel Vainer.
  • Cu alte cuvinte, legea nu și-a propus să reglementeze un principiu, acela al condamnării regimurilor care au provocat victime. Legea de față servește doar victimelor represiunii legionare, adică comunității de evrei. Potrivit informațiilor publicate de Institutul ”Elie Wiesel”, ”Numărul evreilor români şi al evreilor din
  • pe teritoriile aflate sub administraţie românească cei ucişi în timpul Holocaustului nu a putut fi stabilit cu precizie absolută. Concluzia Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului din România în acest sens este că, în timpul Holocaustului, în România şi în teritoriile aflate sub controlul său au fost ucişi sau au murit între 280 000 şi 380 000 de evrei români şi ucraineni. În Holocaust au pierit şi aproximativ 135 000 de evrei români care trăiau în Transilvania de Nord, aflată sub conducere maghiară, precum şi 5000 de evrei români care se aflau atunci în alte ţări din Europa” (detalii aici). Așadar, ceea ce se știe cu siguranță este că nu se știe sigur câți evrei au murit în România dar că evreii din România au fost deportați și au fost victime ale Holocaustului (nu neg Holocaustul și nici nu minimizez dimensiunea lui în România!).
  • Despre Holocaustul din România a vorbit în mod oficial și președintele statului Israel, Shimon Peres. În 2010, acesta a făcut, chiar în timpul unei vizite oficiale la București, o declarație prin care a salutat faptul că România a salvat viața a 400.000 de evrei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial (video aici).
  • Legea Antonescu nu spune însă absolut nimic despre Holocaustul Roșu. Potrivit Jurnalului Național, două milioane de români au fost tarati in inchisorile si lagarele comuniste. Dintre ei, o jumatate de milion sunt considerati victime ale regimului trecut de catre comisia prezidentială pentru analiza dictaturii comuniste in România. Din păcate însă, și în acest caz știm cu siguranță faptul că nu știm sigur câte victime a făcut Holocaustul Roșu în România. În lipsa unor analize mai vaste operăm cu cifrele oficiale întocmite de personaje care sunt în opinia mea de o calitate îndoielinică.
  • Așadar, se ridică întrebarea de bun simț: unde sunt victimele Holocaustului Roșu și de ce Legea Antonescu nu s-a gândit și la ele? Dacă au fost mânați de cele mai bune intenții, care sunt motivele pentru care autorii legii și cei care i-au sfătuit pe autori nu s-au gândit și la victimele Holocaustului Roșu? Legile reglementează interesele unor grupuri sau reglementează principii?
  • O lege strâmbă, care nu lămurește nimic
  • Mișcarea legionară a fost fascistă. De ce? Pentru că așa o spune economistul Andrei Gerea și filosoful Alexandru Florian. Păi bine dar istoricii și academicienii sunt de altă părere! Nu contează, dacă așa zice Florian atunci așa rămâne (Florian, același personaj ridiculizat chiar de către deputatul Aurel Vainer). Iar în baza acestei legi aberante vor putea fi blamați (amendați și poate chiar închiși) toți cei care au avut simpatii legionare și toți cei care au fost bănuiți de simpatii legionare (vezi recentul caz Ion Șiugariu) sau toți cei care au acum simpatii legionare sau sunt bănuiți a avea simpatii legioare. Simpla bănuială va permite Institutului ”Elie Wiesel” să dea sentințe publice. Institutul ”Elie Wiesel” ne va spune pe cine putem comemora, ce nume putem da unor străzi sau piețe publice, despre cine putem vorbi public.
  • O lege strâmbă, care interpretează în mod tendențios istoria.
  • Unele victime sunt recunoscute în timp ce altele sunt ignorate.
  • Procesele prin care comuniștii, la comanda staliniștilor, au umplut pușcăriile de ”legionari” sunt acum recunoscute de către Institutul ”Elie Wiesel”, transformat peste noapte în poliție a gândirii.
  • Iar toți cei care îndrăznesc să se opună acestui eșafodaj sunt catalogați drept neo-legionari. Tot așa cum cei care s-au opus instaurării comunismului în România au fost catalogați drept legionari și băgați în pușcării, de unde foarte mulți nu au mai ieșit niciodată.
  • Iar toate acestea se petrec în timp ce același institut și aceeași Federație a Comunităților Evreiești din România sunt oarbe în fața antisemitismului maghiar promovat în Transilvania (detalii aiciși aici).
  • Un articol interesant pe această temă a scris și Mihai Enciu în Academia Cațavencu. O opinie tranșantă a avut și scriitorul Alex Ștefănescu aici. Istoricul Mihai-Andrei Aldea a reacționat aici. Opinii foarte pertinente a exprimat și cercetătorul Mircea Stănescu aici și aici.

                        Dan Tanasă

LEGEA 217 NU ESTE UN CAZ IZOLAT, ESTE O ADEVĂRATĂ CAMPANIE

  • În ce-l priveşte pe Eliade şi Legea 217:
  • Nu este un caz izolat, este o adevărată campanie!
  • Consider că acuzaţiile care i se aduc sunt perverse.
  • De ce Institutul Holocaustului din Germania nu îl interzice pe Nietsche – că doar se ştie că naziştii au preluat unele idei din „Aşa grăit-a Zarathustra”? Cu ce era vinovat Nietsche (respectiv Eliade) că nişte demenţi au interpretat în mod agresiv-distructiv ideile filosofice din scrierile celor doi?
  • De ce nu-l interzic pe Wagner? Care a fost compozitorul preferat al naziştilor; sau pe Weber, ştiindu-se că era compozitorul preferat al lui Hitler (concertele pentru flaut)?
  • Şi, în fine, de ce uită toată lumea de Eva Braun, care – dacă nu mă înşel – era iubita lui Hitler, foarte iubita şi foarte credincioasa Eva Braun?
  • Persoanele care aduc acuze şi injurii grave unei persoane, instituţii sau unui popor sunt acuzate de şovinism. Şi sunt date în judecată. Desigur, situaţia este cel puţin ciudată când propriul Parlament  susţine – din ignoranţă – (ce trist!?) un acuzator şovin. Iată că am aflat, dacă mai era nevoie, că există şi un şovinism antiromânesc 6. Şi ultima gogoriţă: interzicerea purtării costumului naţional. Grigore Leşe, Sofia Vicoveanca, Tudor Gheorghe, nefiind ţărani, îmbracă costumul naţional, sunt legionari sau simpatizanţi. La festivalurile de etnografie şi folclor, toate minorităţile şi invitaţii străini vor veni în costumele lor naţionale, doar românii NU! Că nu vrea domnul Alexandru Florian. Cum rămâne cu Hitler Jugend, Rongyos Garda şi alţi renumiţi xenofobi şi antisemiţi??? Lor nu li se interzic costumele naţionale??? Ce-ar fi ca, pentru paritate, să propunem, direct Consiliului Europei, să se interzică costumele naţionale ale următoarelor popoare care au inventat, pus în practică şi impus cu forţa altor aliaţi Holocaustul??? Şi anume:
  • – costumul naţional german, desigur, toate variantele sale, din diversele landuri. După cum se ştie, germanii au inventat Holocaustul. Să nu uităm procesul de la Nürenberg!!! 
  • – Costumul popular maghiar (Horthy)
  • – Costumul popular italian – toate zonele ţării (Mussolini, aliat nr. I)
  • – Costumul popular francez (gen. Petain)
  • – Costumul popular austriac: Hitler s-a fotografiat în el (la pachet cu iodlerele tiroleze, căci îi plăceau)
  • – Costumul popular evreiesc: Eva Braun era evreică.
  • Nu vom cere aşa ceva, deoarece suntem în deplinătatea facultăţilor noastre mentale.
  • NB
  • Oricât de filosemiţi am fi, şi mulţi dintre noi suntem datorită acelor evrei care şi-au pus amprenta în artă şi cultură, sau datorită experienţelor comune – deportări, persecutări, naţionalizări, sau datorită familiilor mixte, sau datorită acelei foarte răspândite legături (existenţa la toate clasele sociale şi la toate rasele) – numită prietenie, sau simpatie, deci, oricât de filosemiţi am fi, oricât de mare admiraţie, stimă şi iubire am avea pentru Marele Senior Iosif Sava, sau nobilul fiu al plaiurilor moldovene Valentin Silvestru, sau marii muzicieni Jasha Heifetz, V. Horovitz, care au apreciat cultura românească sau au contribuit la ea, nu putem admite acest atac mârşav la cultura noastră şi la tradiţia noastră.
  • Facem apel la Înţelepţii Lumii să intervină prompt şi eficient, până când Golem-ul contemporan nu provoacă pierderi iremediabile şi definitive de simpatie.
  • În sec. XX, deja (NB – suntem în sec. XXI) persoanelor care susţineau aberaţii, li se făcea un examen psihiatric.
  • Propunem să fie dat în judecată şi adus în faţa unui Tribunal Internaţional iniţiatorul legii 217, dl Al. Florian, cât şi colaboratorul său apropiat – dl Crin Antonescu. În ceea ce priveşte implicarea sau neimplicarea celorlalţi oficiali, care au ca sarcină de serviciu paza, bunăstarea şi supravieţuirea grupului de populaţie numit „alegători”, să hotărască o comisie de anchetă.
  • În Arhivele Holocaustului şi ale Israelului, cât şi în diverse Arhive din România există documente care atestă că o mulţime de români au ascuns, protejat, ajutat – cu riscul vieţii şi libertăţii – persoane de etnie israelită (evrei), chiar şi în Ardealul de Nord, unde bandele horthyste s-au pretat la atrocităţi (de ex. – în comuna Sărmaşu, Ip, Trăznea).
  • Unii dintre aceşti români au primit certificatul de „drept între popoare” pentru acest merit, din partea statului Israel. Alţi români, care nu au beneficiat de o recunoştinţă proporţională din partea conaţionalilor lor evrei cu cea a evreilor salvaţi, care au declarat ajutorul primit, şi cărora li se datorează primirea distincţiei (cinste lor!), au rămas anonimi, iar unii dintre ei au fost cumplit persecutaţi de comuniştii „de toate naţionalităţile” care au condus România din momentul instituirii „lagărului socialist”.
  • În Franţa, pe timpul generalului Petain, au fost foarte mulţi conjuncturişti (ca să nu zicem: „trădători”, „jigodii”, „beneficiarii celor 30 de arginţi”), care, după război, au fost judecaţi şi condamnaţi pentru „colaboraţionism”.
  • În România, după război, aproape 1/2 din populaţie a fost închisă, arestată temporar, deportată, deposedată de bunuri şi terorizată ideologic.
  • Ca să nu mai vorbim despre sinistra cenzură, care a secerat şi călcat în picioare toate valorile culturale şi a mistificat istoria. Autorii sunt de sorginte suprastatală.
  • Dar angajaţii pe post de executori, şi în unele cazuri de călăi, fie că proveneau din localnici, fie că erau transplantaţi, cu „eroice” sarcini de distrugere, şi-au dat toată silinţa să se remarce şi să contribuie creativ la „Marea Operă”.
  • Iar urmaşii lor vin să instituie un al doilea val???
  • În România, şi atunci şi acum (din păcate), au existat „colaboratori”, mai precis colaboraţionişti. Histerici, paranoici sau pur şi simplu profitori, au pus şi acum pun umărul la demolarea unei culturi. Din păcate, lista este lungă. De ex. Dan Alexe, cu a sa „Dacopatie”, pe care un critic literar din aceeaşi barcă îl recomandă pentru a fi citit, unde credeţi? În „România Literară”! Se cultivă cu insistenţă stilul de luptă care ar putea fi numit „scuipatul aproapelui” sau/şi „autoscuiparea în oglindă”. Vrând-nevrând, îţi pui întrebarea: „Cui podest”?
  • Beneficiarul celor 30 de arginţi nu este decât o larvă flămândă, care consumă orice. Dar cine o pune în livada noastră???
  • În ceea ce-l priveşte pe insul autor de „dacopatie” propunem să primească o bursă de la ICR, ca să realizeze, desigur, în vederea mult aşteptatei şi doritei integrări europene, un studiu comparativ între „celtopatia” şi „francopatia” francezilor, „vikingopatia” nordicilor, „niebelungopatia” germanilor, „arturopatia” englezilor, şamd. Susţinând că nici celţii, nici francii, nici vikingii, nici alte seminţii străvechi nu au existat, şi că toate documentele, inclusiv runele, au fost contrafăcute. Poate n-ar strica un studiu comparativ cu seminţiile din Asia Mică şi Nordul Africii, inclusiv Egipt, în care să se argumenteze superior şi detaşat, cu decoraţiuni în stil „Art Nouveau”, că Piramidele sau Muntele Sinai, şi – de ce nu? – Zidul Plângerii nu sunt decât nişte halucinaţii precum Tăbliţele de la Tartaria, Sinaia sau ruinele de la Sarmizegetuza.
  • Dar să nu plece singur. Să fie însoţit şi finanţat (cu acelaşi salariu ca şi la Institutul Holocaustului) şi dl Alex. Florian, pentru că avem nevoie, noi, Românii, de un studiu comparativ, desigur, între ideologiile nazismului, hitlerismului, horthysmului, mussolinismului, petainismului, din care dorim să nu lipsească o pertinentă listă de cenzurare a autorilor de la care diverşi extremişti au împrumutat gânduri, le-au dezbrăcat de conţinutul filosofic şi le-au transformat în automate „avant-la-lettre”. [Cine nu înţelege, să-l citească pe Meyerinck].
  • Ideologul nazismului nu a fost Hitler. Poate Göring???
  • Sau alte nobile persoane din acelaşi anturaj??? 
  • Aţi auzit de „Sindromul Stockholm”? vezi Wikipedia.
  • Termen foarte uzitat pentru a înfiera pe cei care, lucrând în Presă sau în literatură, au pactizat cu cenzorii comunişti.
  • Pactizarea cu cenzorii contemporani (unitate de loc şi antreul UE) – propunem să fie numită „Sindromul Stockholm plus”, iar cei molipsiţi să fie trataţi adecvat. Începând cu domnul cu nume de floare.
  • SARAH V. GLANTZ
  • S. Anexez o listă cu linkuri care demonstrează că actuala Lege 217 nu este deloc o noutate, că de multă vreme „se coace” un atac antiromânesc.
  • Se pare că dl Ion Coja, deja în 2008, trăgea un semnal de alarmă.
  • Există 2 expresii edificatoare privind condiţiile necesare pentru realizarea cu succes a unui jaf „pe cinste”: „sat fără câini”/ „stână fără câini”.
  • Adică, pe biata noastră Românie nu mai are cine să o păzească???
  • Nota red.: Lista poate fi consultată la redacţie.
  • NU ! Pentru că PSD are ideologia bolșevică, în fruntea acestui partid sunt numai repetenți care n-au nici-o conștiință privind apărarea acestui neam de urzelile inamicilor din afară. Ei au devenit un fel de șpăgari numai ca să se îmbogățească.
  • Iată ce a declarart Dragnea așa mai fugitiv presei.
  • – Bine au făcut că l-au eliminat pe Mircea Vulcănescu.
  • – Vom ceda și Transilvania numai să salvăm Țara ? (Care țară nenorocitule?)
  • Sunt asemenea nebuni și inculți care execută ce le spun UDMR-ul,ce le impun Jidanii dela Institutul studierii Holocaustului și îi scutește pe țigani de taxe și impozite.
  • Acum s-a văzut clar că 11 nemernici din funcții înalte de demnitari au fugit În Costarica, Mazăre a ieșit din pușcărie cu bilet de voie ca să plece în Madagascar.
  • Iată fanaticul de Dragnea se luptă cu justiția legiferând prin ordonanța 13 să salveze marile valori ale partidului care chipurile DNA ar fi de vină. Nu e de râs că avem un român fanatic în prostie și hoție ?
  • Despre evreii din elita ocultei s-a scris mult ca să înțeleagă și românii câte ceva.