Pericolul Marii Înlocuiri. De se impune în EUROPA multiculturalismul (numele de cod al genocidului alb), cultura îndobitocirii, industria uitării, industria amuzamentului, uniformizarea maselor“.

Marea inlocuire

„Renaud Camus, scriitor, romancier și eseist francez, mare patriot și intelectual de primă clasă, a făcut o analiză care rezumă cu mare acuratețe sentimentul popular actual din spațiul european:

„Este foarte simplu: Aveți un popor și, aproape dintr-o dată, în decurs de o generație, aveți în locul acestuia unul sau mai multe neamuri înlocuitoare. Este transpunerea în realitate a ceea ce la Bertold Brecht părea o butadă: «schimbarea poporului».

Marea Înlocuire (Le Grand Remplacement), schimbarea poporului, pe care o face posibilă doar Marea Deculturalizare, este fenomenul cel mai considerabil din istoria Franței de secole încoace și, probabil, dintotdeauna.

Un popor care își cunoaște clasicii nu se lasă aruncat fără să se opună la gunoiul istoriei. Cultura îndobitocirii, industria uitării, pusă tot mai mult în asociere cu industria amuzamentului, favorizează uniformizarea, la nivelul cel mai de jos, a maselor“.

În concluzie, înțelegem foarte clar următorul lucru: dacă poporul nu mai e mulțumit de conducătorii săi, într-o inversare perversă a logicii, conducătorii ar putea schimba poporul! Atunci când un instrument, o sculă, un aparat se strică sau nu-și mai îndeplinește funcțiile, este pur și simplu aruncat la gunoi și înlocuit.

În capitalism, unealta este omul și, dacă acesta, dintr-un motiv său altul, nu-și îndeplinește funcțiile sau începe să aibă revendicări nepermise, poate fi aruncat la gunoi (șomaj-sărăcie-indemnizații-moarte socială…) și înlocuit cu „scule“ mai puțin pretențioase și, mai ales, lipsite de deranjanta memorie a civilizației europene… adică oameni din Lumea a Treia, de exemplu!

Pentru a slăbi, fractura și dilua cultural națiunile occidentale, s-a impus, în mod treptat, strategia imigrației masive a populațiilor musulmane. Pentru a preîntâmpina orice fel de rezistență, s-a organizat, în prealabil, o campanie de învinovățire a europenilor pentru etapa colonială, când elita, și, cu riscul de a mă repeta, numai elita occidentală a abuzat și a jefuit în toate colțurile lumii țări și oameni nevinovați.

Nota Bene: Un lucru foarte important de menționat legat de aceste campanii colonialiste care, de altfel, sunt practicate în continuare, doar că prezența fizică a omului a fost înlocuită cu prezența capitalului vagabond, este că vechii colonialiștii nu au intenționat niciodată să modifice irevocabil structura rasială a popoarelor abuzate și jefuite.

Ceea ce observăm astăzi la această presupusă inversare „firească“ a istoriei, sunt, mai degrabă, ideile: Africa pentru africani și arabi, Asia pentru asiatici și indieni, Orientul pentru orientali, și Europa pentru toți; împotriva voinței și intereselor populare, semănând mai degrabă cu genocidul fenotipului rasei albe, fenomen care în S.U.A. se află, deja, într-un stadiu de ireversibilitate!

Pentru a cimenta sentimentul de vinovăție și pentru a obtura din fașă orice fel de revendicare identitară a europenilor nativi, s-au introdus în societăți falsele teze și concepte legate de rasism.

Practic orice om care nu se supune  standardelor „fasciste” de gândire dictate de elită, în materie de imigrație și multiculturalism (numele de cod al genocidului alb), devine un potențial rasist sau xenofob [1], termenii fiind utilizați aleatoriu, în funcție de nivelul „simptomatic” al subiectului.

Dincolo de manipularea ideologică remarcată, acest lucru demonstrează, în mod surprinzător, că elita conducătoare, în Occident cel puțin și fără complexe, arată ură etnică împotriva neamurilor albe. De ce?

Conceptele manipulatoare au fost introduse în societățile occidentale cu succes în anii ’80-’90, prin intermediului asociațiilor subversive, precum SOS Rasism, Liga pentru Apărarea Drepturile Omului, LICRA, etc. De la înființarea lor, aceste false oficine transnaționale și precursoare ale propagandelor LGBT, nu au făcut altceva decât să instrumentalizeze campanii de denigrare și calomniere împotriva populațiilor indigene.

Pe lângă manipularea neîncetată a opiniei publice, aceste oficine de terorism intelectual au inventat și instrumentalizat concepte și, mai ales, situații false care au fost ulterior prezentate de mass media ca fiind dovezi clare de comportamente și acte rasiste, xenofobe și, bien entendu, antisemite.

Victimele acestor campanii de denigrare și acuzare au, în general, un profil din care reies cinci defecte majore de neiertat: sunt albi, indigeni (autohtoni „de viță”) își iubesc țara și tradițiile, sunt naționaliști, sunt creştini și, cel mai grav,… sunt familiști convinși!, deci, după sistemul de valori actuale promovate cu agresivitate de clica colonizatoare „politic-corectă”: sunt extremiști, dom’le!

În regretata epocă în care băncile finanțau atât corăbiile care plecau după mirodenii, cât și pe cele care plecau de la Bordeaux spre Lumea Nouă; încărcate cu sclavi care, dacă nu mureau pe drum, mureau pe culturile de bumbac, cuvântul rasism, în mod surprinzător, nu era deloc folosit.

Motivul era unul foarte simplu: comerțul cu sclavi aducea profituri uriașe atât pentru bănci, cât și pentru viitoarele generații de superbogați, care se aflau, la vremea aceea, încă în starea embrionară, ocupați cu comerțul triunghiular… Nu era încă timpul ca umaniștii internaționaliști să se preocupe de soarta sărmanilor dezrădăcinați, ba chiar erau încurajate comportamentele dușmănoase și criminale la adresa sclavilor, care nu aveau absolut nici un drept, în afara celui de a fi umiliți și de a munci în schimbul loviturilor de bici.

Lucrurile au evoluat inevitabil, banul nu stă pe loc și băncile au înțeles repede că o „marfă“ care a adus la un moment dat profituri atât de importante și care s-a mai și înmulțit exponențial, fără nici un fel de investiție, putea fi reinstrumentalizată în alte scopuri subversive, mult mai profitabile.”

Mihai Șerban, autorul lucrării: „Manifest. Cartea Neagră a României