STUDIU EXPLOZIV: Cum regimul Plahotniuc-Dodon de la Chișinău finanțează indirect armata transnistreană. De ce Chişinăul nu declară clar, că în stânga Nistrului, există o bază militară rusească camuflată ?

Masa-rotunda-IDIS

Autoritățile Republicii Moldova ar trebui să investească în profesionalizarea armatei, pe fondul amenințărilor tot mai reale care vin de peste Nistru și partea trupelor regimului separatist de la Tiraspol împreună cu cele ale Armatei Ruse, sunt câteva dintre concluziile trase marți, la Chișinău, de către experți în securitate.

Astfel de probleme au fost discutate cu ocazia lansării la IDIS „Viitorul” a studiului „Menținerea trupelor ruse de ocupație în regiunea trasnistreană: eșecl al diplomației de „caviar” și dispreț față de dreptul internațional”, semnat de expertul în politici de securitate, Rosian Vasiloi.

Documentul arată că, în timp ce Chișinăul alocă numai 0,4% din PIB pentru domeniul apărării, în stânga Nistrului regimul secesionist alocă 1,4% din PIB pentru întreținerea forțelor sale militare. Aceste alocări sunt separate față de banii pe care și Rusia îi alocă anual pentru întreținere Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR).

Expertul Rosian Vasiloi a menționat că, în ultimii ani, exercițiile militare comune dintre militarii ruși și cei loiali regimului separtist de la Tiraspol s-au înmulțimit vizibil.

Federația Rusă nu și-a retras și trupele din teritoriul de est al țării, ci dimpotrivă și-a consolidat prezența militară în partea trasnistreană a Republicii Moldova, ceea ce reprezintă o gravă încălcare a prevederilor constituționale cu privire la independența, suveranitatea și integrarea R. Moldova”, a declarat expertul care a mai precizat că astfel R. Moldova rămâne sub ocupața militară rusă.

Rosian Vasiloiu a observat în cadrul studiului pe care l-a elaborat că numai în 2018 au avut deja loc 40 de exerciții militare comune ruso-transnistrene, 13 dintre aceasta având caracter combatant. Printre acestea se numără cele ce vizează exercițiile de tancuri și ele are trupelor speciale.

De asemenea, el a reamintit politica Rusiei de implicare în Transnistria în timpul alegerilor prezidențiale ale Rusiei, fiind deschise 24 de secții de votare în stânga Nistrului și numai 3 în dreapta sa.

Rușii recrutează la greu la Tiraspol

La rândul său, secretarul general de stat din cadrul Ministerului Apărării, Radu Burduja, a declarat că GOTR reprezintă o amenințare cu caracter militar cât se poate de reală la adresa securității țării și că exercițiile militare ruse în stânga Nistrului s-au intensificat după începerea luptelor din Ucraina după anexarea ilegală a Crimeii din martie 2014.

Numărul acestora s-a majorat cu 30% în 2016, iar în 2017 cu alte 29 de procente. În 2018, conform oficialului de la Apărare acestea s-au intensificat cu 40% față de perioada similară a anului 2017, accentul punându-se pe forțele speciale. În ciuda faptul că, la nivel oficial se vorbește de un caracter defensiv al exercițiilor, acestea sunt în fapt pregătiri pentru ofensivă, așa cum au demonstrat-o exercițiile în care s-a forțat trecerea Nistrului cu blindatele.

El a mai atras atenția și asupra creșterii numărului tinerilor de înrolare în grupul forțelor ruse din Transnistria și că, în acest sens, se face propagandă și se distribuie materiale cu caracter educativ și patriotic în favoarea Rusiei.

Oficialul a explicat că sinergia celor două armate reprezintă o „amenințare majoră la adresa securității naționale”. În aceste condiții, Radu Burduja a spus că este nevoie de o reformă reală a sectorului militar al Republicii Moldova.

Cum finanțează Chișinăul indirect armata transnistreană

Experții au recomandat ca în discursul oficial al oamenilor politici de la conducerea R. Moldova trebuie să se spună clar, în stânga Nistrului, există o bază militară străină camuflată.

Fostul amabasador al R. Moldova în România și la Bruxelles, Iurie Reniță, a afirmat că autortiățile R. Moldova nu au o abordare consecventă asupra acestui dosar, fapt ce se reflectă și în activitatea misiunii OSCE la Chișinău și că este nevoie de acțiuni guvernamentale mai hotărâte, iar societatea civilă și experții trebuie să pună presiune în acest sens.

Nu în ultimul rând, directorul IDIS „Viitorul” Igor Munteanu a adus în discuție finanțarea regimului separatist de la Tiraspol prin cumpărarea de către Chișinău a energiei de la centrala electrică de la Cuciurgan. El a precizat că acești bani ajung apoi a fi investiții în întreținerea armatei separatiste și că astfel Chișinăul ar trebui să pună condiții în acest sens celor de la Tiraspol pentru a nu finanța cu proprii bani securitatea țării.

Faptul că regiunea separatistă transnistreană își desfășoară exporturile în UE prin Republica Moldova ar trebui să vină cu un set de condiții din partea Chișinăului, a mai precizat expertul. El a mai criticat lipsa de viziune a guvernării și a unor politici clare și integrate în ceea ce privește rezolvarea dosarului transnistrean, opinând că este nevoie de mai multă implicare în luare de măsuri la adresa acest fenomen, cel mai pericol de altfel la adresa securității naționale a R. Moldova.

Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu

Armata combinată de peste Nistru, cel mai mare pericol la adresa securității R. Moldova