ŞTIRE ALARMANTĂ: Starea gravă de sănătate a populaţiei şi condiţiile de mediu în R. Moldova

Atelier national

 

în perioada 26-27 februarie, 2018 la Chişinău s-a desfăşoar Atelierul Naţional cu privire la interconexiunile dintre mediul înconjurător şi sănătatea în contextul Agendei pentru dezvoltare durabilă 2030.

În cadrul Atelierului național cu privire la interconexiunile dintre mediul înconjurător și sănătatea în contextul Agendei pentru dezvoltare durabilă 2030au fost prezentate Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, trasate în Strategia națională de dezvoltare „Moldova 2030”. „Noua Strategie elaborată trebuie să fie centrată, în primul rând, pe oameni, să înglobeze Agenda 2030, Agenda de Integrare Europeană, să includă un sistem robust de monitorizare și evaluare și să servească drept ancoră în formarea bugetului”

 

 

La fel ca celelalte ţări din regiune, Moldova se confruntă cu multe probleme serioase de mediu. Gestionarea insuficientă a deşeurilor solide duce la poluarea solului, a aerului şi a apei; gestionarea necorespunzătoare a pădurilor şi practicile agricole iraţionale conduc la degradarea solului şi la pierderile de biodiversitate; râurile mici şi fântânile sunt puternic poluate în urma activităţilor agricole, cât şi a infrastructurii de canalizare învechite, depozitării ilegale a deşeurilor şi gunoiului de grajd. Activităţile industriale şi utilizarea unui număr mare de maşini vechi cauzează poluarea aerului în zonele urbane, în timp ce lipsa surselor regenerabile de energie conduce la insecuritatea energetică şi contribuie la schimbările climatice.

Dar la momentul actual starea de sănătate a populaţiei şi condiţiile de mediu se poate constata ca fiind una gravă.

Mortalitatea copiilor. Ponderea mortalităţii cu vârsta mai mică de 5 ani a scăzut semnificativ, de la 23,75 la 1.000 de noinăscuţi în 1990 la 11,73 în 2015 (OMS) – o rată similară cu cea din alte ţări CSI, dar totuşi considerabil mai mare decât media la nivel regional şi este de trei ori mai înaltă decât media Uniunii Europene de 3 la 1 000 de noi-născuţi în 2016. Mortalitatea infantilă a scăzut de la 27,3 la 1.000 de noi-născuţi în 1990 la 9,74 în 2015, ceea ce indică faptul că s-au înregistrat progrese substanţiale. Cu toate acestea, atât rata mortalităţii copiilor sub vârsta de 5 ani cât şi cea infantilă este de trei ori mai mare decât nivelul ţărilor UE. Anomaliile congenitale şi pneumonia sunt printre principalele cauze ale mortalităţii cu aproximativ 36% şi 18% din totalul deceselor, şi ar putea fi parţial atribuite poluării chimice şi poluării de interior a aerului, în urma utilizării surselor de încălzire şi de gătit periculoase pentru sănătate, în special în zonele sărace.

în general, cei trei factori de risc care reprezintă cea mai mare povară a bolii în ţară sunt riscurile dietetice, hipertensiunea arterială şi consumul de alcool şi tutun. în 2010, principalii factori de risc pentru copiii cu vârsta mai mică de 5 ani şi adulţii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 49 de ani au reprezentat poluarea aerului din gospodării ca urmare a utilizării combustibilului solid cât şi consumul de alcool.

Anumite tendinţe de morbiditate

Bolile transmisibile rămân a fi o prioritate majoră în domeniul sănătăţii publice din Republica Moldova. Conform datelor raportate periodic despre morbiditatea din ţară, bolile respiratorii şi infecţioase continuă să fie principalele cauze ale spitalizării.

Din cauza bolilor infecţioase şi parazitare creşte morbiditatea: ratele de evacuare a spitalelor sunt dublate în comparaţie cu cele ale UE: în 2010, ratele la 100.000 au fost 821 şi 420.

în general, Republica Moldova se confruntă cu mari provocări în ceea ce priveşte sănătatea publică. Acestea includ o gravitate mare a bolilor prin creşterea prevalentei bolilor netransmisibile, în special a bolilor cardiovasculare, care duc la mortalitate prematură şi morbiditate.

Condiţiile de mediu

Calitatea aerului Odată cu creşterea numărului de vehicule şi a călătoriilor mai frecvente şi mai lungi, precum şi a numărului de vehicule uzate, traficul în zonele urbane este acum o cauză majoră a poluării aerului. în zonele rurale, consumul foarte ridicat de combustibil din cauza lipsei unuia alternativ reprezintă o cauză importantă de poluare a aerului ambiental şi, de asemenea, a calităţii scăzute a aerului din încăperi, cauzate în special de utilizarea unor tehnologii neadecvate de încălzire.

Este nevoie de o gestionare eficientă a calităţii aerului printr-o acţiune comună în domeniile mediului şi sănătăţii publice, a transportului, a amenajării teritoriului şi locuinţelor, precum şi a sectorului energetic pentru a reduce la minimum riscurile legate de sănătate

Apă şi sanitaţie Accesul la apă potabilă sigură şi la sanitaţie reprezintă o prioritate pe termen lung a sănătăţii publice din Republica Moldova. Populaţia care are acces la sursele îmbunătăţite de apă, în special a aprovizionării cu canalizare a locuinţelor a crescut în perioada 1990-2015, în special în zonele rurale. Pentru populaţia urbană, acoperirea estimată pentru 2015 este de 86%, care a crescut de la 75% în 1995, iar accesul la surse îmbunătăţite de apă de 97% a rămas neschimbat. în zonele rurale, accesul la sursele de apă bună în 2015 a fost estimat la 81%, faţă de 73% în 1995. Confortul de a avea apă în conductele din casă sau din curte a fost un lucru specific traiului din oraş: începând cu 1% în anul 2000, aprovizionare cu apă a populaţiei rurale prin conducte a crescut până la 28% în 2015. Există o mare diferenţă dintre regiunea urbană şi cea rurală: decalajul urban-rural în ceea ce priveşte accesul la apă potabilă în locuinţe este mai mare de 50 de puncte procentuale.

Domeniul sanitaţiei prezintă mai mari probleme decât apa potabilă: valorile de acoperire a populaţiei sunt mai mici, iar progresul – mai lent. în 2015 acoperirea cu sanitaţie îmbunătăţită a populaţiei urbană era de 88%, în creştere cu 2 % faţă de 1990; pentru zonele rurale aceste cifre fiind de 67 % faţă de 51 % respectiv. Cât priveşte accesul la canalizare cifrele sunt mai mici: în 2013 acoperirea naţională cu canalizare era de 35 %, în zonele urbane canalizare având 76,6 %, iar în cele rurale – doar 10 %.

Sursă: STUDIU DOCUMENTAR/DE CAZ MEDIU Şl SĂNĂTATE (Statut şi condiţii). Republica Moldova

La eveniment au participat reprezentanţii Guvernului şi Parlamentului Republicii Moldova, ai organizaţiilor societăţii civile şi partenerilor de dezvoltare, la fel specialişti din domeniul mediului şi sănătăţii şi alte sectoare.

Organizatorii evenimentului: UNEP (Fondul ONU pentru Mediu), WECF International (Women Engage for a Common Future) în parteneriat cu Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale.

Co-organizatorii în Moldova: Gender-Centru, WiSDOM, „Eco-Tiras”.

Basarabia Literară