Investigaţie-bombă: Cum milioanele de la Aeroportul Internaţional Chişinău au „zburat” la administrația preşedinţiei Rusiei

Aeroport Chisinau

În cei aproape şase ani de când în Republica Moldova se realizează parteneriate publice-private (PPP) au fost semnate în total 76 de contracte (nouă la nivel central şi 67 la nivel local), de la medicină la utilităţi, evacuarea deşeurilor la aeroport, fiind asumate investiţii de circa 9,6 miliarde lei. Cel mai ambiţios şi costisitor proiect de parteneriat public-privat este concesionarea pe 30 august 2013 a Aeroportului Internaţional Chişinău (AIC), pentru o perioadă de 49 ani de societatea Avia Invest SRL. Valoarea investițiilor planificate – 244,2 milioane de euro îşi are ca obiectiv modernizarea serviciilor aeroportuare în trei etape.

Concesionarea Aeroportului şi interese de grup

Proiectul a fost promovat şi aprobat în grabă de către Guvern în condiţii de netransparență și fără a respecta condițiile legale, iar specialiştii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) au avut doar două ore pentru a elabora un Raport de expertiză anticorupție (REA). CNA: “Urgența promovării proiectului denotă riscul desfășurării unei proceduri netransparente de selectare bazate pe criterii și condiții care nu sunt obiectiv justificate ci dictate de anumite interese de grup”. Printre riscurile menţionate de CNA sunt cel de prejudiciere a bugetului statului, or conform proiectului – riscurile aferente realizări concesiunii vor fi partajate între părțile contractante. În plus, proiectul nu făcea referire la datoriile şi creanţele Aeroportului, deoarece acestea nu fac parte din obiectul concesiunii.

În patru ani au fost date în exploatare lucrări de 47,7 milioane euro

Cât despre îndeplinirea angajamentelor investiţionale de către Avia Invest SRL, acestea potrivit Agenţiei Proprietăţii Publice sunt executate la timp şi în volumele asumate. Astfel, pentru prima etapă, de la 30 august 2013 până pe 30 august 2015 au fost prevăzute investiţii de 45,1 milioane euro, care urmau să fie direcţionate în lucrări de extindere a terminalului, construcţia parcării auto, modernizarea pistei de decolare şi a peronului, sistemului de iluminare, sistemului de drenaj etc. Potrivit APP, Avia Invest a îndeplinit cu brio planul de investiţii pentru prima etapă, iar Comisia de monitorizare a examinat şi a acceptat investiţii în valoare de 46,34 milioane euro, adică cu un milion de euro mai mult, decât s-a planificat. Grosul investiţiilor de 33,56 milioane euro au fost efectuate în modernizarea pistei, iluminarea aerodromului etc. Alte 6,1 milioane euro au fost în reabilitarea şi extinderea terminalului, iar 6,58 milioane euro în parcarea auto. Cât despre investiţiile efectuate în total cei patru ani de la startul parteneriatului, ex-ministrul Economiei şi Infrastructurii Octavian Calmâc, în prezent consilierul premierului Filip, spunea în noiembrie 2017, că o Comisie de monitorizare urmează încă să facă evaluările. Anterior această Comisie a constatat că în total până pe 31 decembrie 2016 în Aeroport au fost efectuate investiţii de 61,78 milioane de euro. În acelaşi timp valoarea lucrărilor date în exploatare în patru ani de PPP, până pe 25 august 2017 este estimată la doar 47,7 milioane euro.

Milioanele de la Aeroport au „zburat” la administrația preşedinţiei Rusiei

În acelaşi timp, pe parcursul perioadei de implementare a proiectului au existat mai multe suspiciuni privind sursa de finanţare a lucrărilor de modernizare, cât şi asupra faptului că banii încasaţi de Avia Invest pentru diverse servicii aeroportuare sunt scoşi din ţară. În martie 2015, Procuratura Anticorupţie (ordonanţa a fost semnată de procurora Adriana Beţişor), a iniţiat o urmărire penală pe abuzul în serviciu, comis în anii 2013-2015, de conducerea Avia Invest SRL, care a provocat companiei prejudicii în proporţii deosebit de mari. Potrivit unui dosar examinat în aprilie 2016 de Judecătoria Buiucani din Chișinău, procurorii au depistat că factori de decizie de la Avia Invest SRL, „folosind situaţia de serviciu în interes material şi personal (…), au transferat fictiv o parte din profitul întreprinderii companiilor afiliate, prin ce au cauzat daune în proporţii deosebit de mari intereselor publice şi/sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice şi juridice”.

Schema de operare

Schema a fost simplă. În anii 2013-2015, întreprinderea de stat Air Moldova a transferat pe conturile Avia Invest 256,1 milioane lei drept plată pentru deservirea solului şi plata pentru taxa de modernizare. Avia Invest însă, invocând plata pentru diverse servicii şi mărfuri a transferat banii la alte companii afiliate lui Ilan Shor, preşedintele Consiliului de Administraţie al Avia Invest. Majoritatea operaţiunilor au avut loc în perioada decembrie 2014-martie 2015.

Картинки по запросу Cum milioanele de la Aeroport au „zburat” la administraţia preşedinţiei Rusiei

Una din schemele prin care banii plătiţi pentru serviciile aeroportuare au ajuns în Rusia şi alte părţi

De exemplu, în perioada 27 decembrie 2014-30 martie 2015, Avia Invest transferă în calitate de împrumut firmei Nobil Air SRL suma de 109,6 milioane lei. Banii ajung însă sub formă de credit la Airklassika Group, care îi converteşte în dolari şi îi transferă deja pe contul Întreprinderii Unitare Federale de Stat „Центр финансового и правового обеспечения” (Centrul de asigurare juridică şi financiară traducere din rusă) a Administraţiei Preşedintelui Federaţiei Ruse. În aceeași perioadă pe conturile întreprinderii din Rusia mai ajung şi alte sume, aplicând aceeaşi schemă. Astfel în perioada 16 decembrie 2014-30 martie 2015, Avia Invest transferă la contul Moldclassica International circa 67,7 milioane de lei – ca returnare a împrumutului. Moldclassica International transferă banii firmei Dufremol SRL, ca plată pentru marfa duty-free. Ultima utilizează o parte din banii primiţi pentru procurarea mărfii, iar 8,25 milioane lei îi transferă pe contul Airklassika Group, care îi converteşte în dolari şi o transferă pe contul întreprinderii „Центр финансового и правового обеспечения”. Procurorii au mai depistat că mijloace financiare în valoare totală de 4,1 milioane de dolari şi şase milioane de euro, care provin de la Air Moldova ca plată pentru achitarea taxei de deservire a solului şi taxei de modernizare, au fost externalizate de către factorii de decizie ai Avia Invest prin intermediul societăţii Aviaconsulting, către compania Stanlex Impex LP din Marea Britanie. Aceasta a fost dizolvată însă în aprilie 2016.

Avia Invest învinge Procuratura

Directorul Avia Invest, Petru Jardan a depus o plângere la Procuratura Anticorupţie şi a cerut procurorului Adriana Beţişor să anuleze ordonanţa din 13 mai 2015 de începere a urmăririi penale. În martie 2016, atât procurorul pe caz Adriana Beţişor, cât şi Adrian Popenco, şeful interimar al Procuraturii Anticorupţie au respins cererile şefului Avia Invest. Ulterior, Jardan a cerut în instanţă anularea ordonanţei de urmărire penală cu dispunerea încetării urmăririi penale pe motiv că nu există faptul infracţiunii. Potrivit demersului avocaţilor „la efectuarea operaţiunilor comerciale şi bancare, factorii de decizie au respectat întocmai prevederile legislaţiei în vigoare, acţionând concomitent în limitele competenţei sale prevăzute de contractele individuale de muncă şi Regulamentele interne ale SRL Avia Invest”. Un alt argument folosit de avocaţi în cererea lor este faptul că, anterior, instanţele din Moldova au respins cererile depuse de un grup de deputaţi, care au cerut anularea contractului de concesionare a Aeroportului Internaţional Chişinău. Instanţa a decis că „toate operaţiunile, acţiunile şi tranzacţiile efectuate de factorii de decizie din cadrul SRL Avia Invest pe perioada anilor 2013-2015, sunt conforme scopurilor şi intereselor corporative întreprinderii, excluzându-se în aşa fel cum că persoanele cu funcţie de răspundere ar fi avut vreun interes personal sau au acţionat în interesele persoanelor terțe și în detrimentul companiei”. În iunie 2016, Procuratura Anticorupţie a clasat cauza penală, drept motiv invocându-se încheierea instanţei. Or, potrivit alin. 6 a art. 313 Cod de procedura penala, încheierea judecătorului de instructie este irevocabila, în particular nu se supune nici unei cai de atac.

Cine sunt beneficiarii

În acelaşi timp în patru ani, de când a luat în concesiune Aeroportul, firma Avia Invest SRL şi-a schimbat de câteva ori proprietarii. La fel s-au schimbat şi beneficiarii. Cel mai recent acţionar majoritar este Komaksavia Airport Invest Ltd din Cipru, cu 95%, iar singurul fondator al companiei care mai amintește direct de legătura cu Rusia, Habarovski Aeroport (Aeroportul Habarovsk), deţine doar 5% din capitalul social. Înfiinţată pe 19 august 2016, compania cipriotă are un singur fondator – Modris Karklinsh, un moscovit în vârstă de 63 de ani. Despre Karklinsh nu există multe informaţii, dar la începutul acestui an el a fondat la Chişinău, împreună cu bulgarul Tenev Marin Mihov, firma Euro Partners Consulting SRL. Adresa juridică este aceeaşi ca şi la Avia Invest – bulevardul Dacia 80/3. Cei doi se intersectează şi la o altă companie – TB Team Management LLP din Marea Britanie, care până în anul 2016 a fost acţionarul Komaksavia din Moscova, firmă care, până în septembrie 2016, a fost deţinătoarea cotei majoritare la Avia Invest. Din mai 2016, Modris Karklinsh este administrator la Komaksavia din Moscova. La începutul anului 2017 bulgarul Tenev Marin Mihov devine unicul asociat la TB Team Management LLP din Marea Britanie, care anterior a avut doi fondatori din zone offshore: Valtara AVV, din Aruba, şi Dylox United Ltd, din Insulele Virgine Britanice (BVI). Fiind întrebat despre originea investiţiilor în aeroport, Octavian Calmâc, Ministrul Economiei şi Infrastructurii de declarat: „Pentru noi nu contează atât de mult de unde vin banii şi cine sunt beneficiarii. Principalul este că lucrările de modernizare avansează”. Şi managerul Avia Invest nu a dorit să explice de unde vin investiţiile în Aeroport.

Parteneriatele public-private din Moldova

De notat că din cele 76 de contracte, niciunul încă nu a fost finalizat, iar în cazul a nouă deja au fost iniţiate proceduri de suspendare sau reziliere. În câteva cazuri parteneriatele au rezultat cu dosare penale de evaziune şi fraude de milioane lei. Despre PPP la serviciile de canalizare din municipiul Bălţi citiţi investigaţia: Canalizarea Offshore din Bălţi O analiză a situaţiei reale a stadiului de realizare a tuturor PPP nu există, pentru că potrivit Agenţiei Proprietăţii Publice (APP) fiecare partener public, adică autoritate publică locală sau centrală care a încheiat contracte de parteneriat, este responsabilă de monitorizarea implementării contractelor, inclusiv a investiţiilor făcute de partenerul privat.

Ion Preasca (RISE Moldova), Iurie Rotaru (Social Media Balti), Vera Bulgaru (TV Drochia)