CAUSA NOSTRA de la CHIŞINĂU: Cine este, de fapt, DUMITRU DIACOV, preşedinte de onoare al Partidului Democrat ? Ce înseamnă DIAKOVSCINA în politica moldovenească ?

diacov-case

Politicienii noștri, diferit, își evaluează colaborarea cu cea mai feroce poliție politică secretă din istoria omenirii.

Dumitru Diacov, președinte de onoare al PDM a fost consultant al Departamentului Relații Externe al Comitetului Central al PCUS din 1988 până în 1989. Între 1989 și 1993 a fost șeful agenției de știri ITAR-TASS din București.

Absolut toți reprezentanții mass-media din URSS, acreditați în străinătate, trebuiau să fie angajați ai KGB-ului.

Fostul tovarăș KGB-ist Diakov, cred, este încă mândru de încrederea pe care i-a acordat-o conducerea Comitetului Central al PCUS. Acesta a fost cel care l-a ajutat să facă o carieră strălucită în politica Republicii Moldova.

Conacul Inglezi a completat averea imobiliară a familiei Diacov

Monumentul de arhitectură de însemnătate naţională „Conacul Inglezi” din centrul Chişinăului a ajuns, oficial, în gestiunea Olesei Diacov şi a Nataliei Stati, fiicele deputatului democrat Dumitru Diacov. În 2013, înstrăinarea clădirilor, care se aflau în gestiunea Teatrului Republican „Luceafărul”, a fost urmată de deschiderea unui dosar penal pe faptul depăşirii atribuţiilor de serviciu, în care Boris Focşa, fostul ministru al Culturii, coleg de partid cu Dumitru Diacov, avea calitatea de bănuit. Dosarul, însă, a fost clasat în 2015, departe de ochii opiniei publice, pe motiv сă „fapta nu întruneşte elementele infracţiunii”.

CV-ul politic al deputatului Diacov
1994-1998: deputat, Partidul Democrat Agrar din Moldova;
1994-1995: preşedinte al Comisiei parlamentare pentru politică externă
1995-1998: vicepreşedinte al Parlamentului R. Moldova
1998-2001: deputat, Mişcarea social-politică „Pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă” (MpMDP), preşedinte al Parlamentului R. Moldova
1997-2009: preşedintele MpMDP/Partidului Democrat
2005-2009: deputat, Blocul electoral „Moldova Democrată” (BeMD)
2009-prezent: deputat, Partidul Democrat, preşedinte de onoare al Partidului Democrat.

Dumitru Diacov, unul dintre cei mai longevivi politicieni din R. Moldova, care se află pe prima scenă a politicii de aproape un sfert de secol, neagă faptul că ar avea vreo legătură cu însuşirea de către familia sa a proprietăţii statului şi clasarea dosarului colegului său de partid. În cei 24 de ani de politică la nivel înalt, averea familiei deputatului democrat a crescut constant. Soţii Diacov deţin o casă în Chişinău, conduc două maşini de lux şi păstrează în conturi bancare aproape jumătate de milion de lei, potrivit ultimei declaraţii de avere şi interese personale. Şi fiicele lor, Natalia şi Olesea, deţin afaceri şi proprietăţi de milioane.

În martie 2013, ZdG scria că două firme fondate la pachet, „Safe-Com” SRL şi „Somex Consulting” SRL, conduse de persoane apropiate Nataliei Stati, fiica deputatului Dumitru Diacov, au luat în arendă, după care au privatizat câteva edificii de pe str. Eminescu 52, unde este amplasat monumentul de arhitectură„Conacul urban al lui A. D. Inglezi”. Atât Dumitru Diacov cât şi Natalia Stati negau atunci implicarea în aceste tranzacţii. „Nu există vreo legătură între firmele care au privatizat şi familia mea”, afirma deputatul. Întrebat cum se face că fondatorii firmelor „Safe-Com” şi „Somex Consulting” erau cunoscuţi cu cele două fiice ale sale, Dumitru Diacov a replicat: „Şi care-i problema? În Chişinău, toată lumea se cunoaşte cu toată lumea”. Totuşi, în 2014, la un an de la aceste declaraţii, fiicele lui Diacov au devenit oficial proprietarele câtorva anexe ale conacului şi arendaşe ale conacului propriu-zis.

Conacul Inglezi – arendat, divizat, privatizat

Astăzi, din cele 5 construcţii care se aflau pe str. Eminescu 52, a rămas doar una, clădirea monumentului „Inglezi”, celelalte, privatizate anterior de firmele apropiaţilor familiei Diacov, au fost demolate. Clădirea monumentului propriu-zis aparţine statului şi este dată în gestiune economică Teatrului „Luceafărul”, care, în 2010, a semnat un contract de uzufruct cu „Alicecom” SRL, pe o perioadă de 29 de ani. Fondată în 2001, „Alicecom” îi avea iniţial ca fondatori pe un oarecare Gheorghe Ciobanu (85%) şi pe Natalia Stati (15%). În decembrie 2016, Natalia Stati a devenit asociată unică şi administratoare a companiei, în locul lui Ciobanu. Totodată, adresa juridică a firmei s-a schimbat dintr-un apartament de pe str. Florilor, într-un apartament de pe str. Bogdan-Voievod, care aparţine, conform actelor cadastrale, unuia dintre fiii Nataliei Stati. Pe parcursul anului 2017, clădirea a fost restaurată, aceasta fiind una dintre obligaţiile pe care şi le-a asumat firma Nataliei Stati odată cu încheierea contractului de uzufruct.

Conacul urban al lui A. D. Inglezi a fost introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură la iniţiativa Academiei de Ştiinţe.

Celelalte clădiri de pe str. Eminescu 52, anexele conacului „Inglezi”, au fost demolate, terenul fiind divizat în două şi atribuindu-li-se adresele Eminescu 52/1 şi Eminescu 52/2. Ambele terenuri au avut aceeaşi soartă. Primul, cu adresa Eminescu 52/1, cu o suprafaţă de 6 ari, a ajuns iniţial la „Somex Consulting” SRL, iar din martie 2014 a trecut, oficial, în proprietatea Nataliei Stati. Terenul are o valoare cadastrală estimată la 3,7 milioane de lei. Celălalt teren, de aproape 3 ari, căruia i s-a atribuit adresa Eminescu 52/2, după ce a trecut pe la firma „Safe-Com”, a ajuns, tot în 2014, la cealaltă fiică a lui Dumitru Diacov — Olesea Diacov. Valoarea acestui teren a fost estimată în 2009 la 1,7 milioane de lei. Conform unui proiect avizat pozitiv de către Consiliul Naţional al Monumentelor Istorice în septembrie 2016, pe terenul din spatele conacului urmează a fi construită o parcare multietajată.

Schița-proiect a parcării care ar urma să fie construită în spatele conacului „Inglezi”

Dosar penal clasat: „Fapta nu întruneşte elementele infracţiunii”

În septembrie 2012, la câteva luni de la privatizarea celor 4 clădiri ale monumentului de arhitectură de pe Eminescu 52 şi a terenului aferent, procurorii anticorupţie declarau că acest lucru a fost posibil după ce administraţia Teatrului „Luceafărul” şi conducerea Ministerului Culturii (conduse atunci de soţii Stela şi Boris Focşa) ar fi schimbat adresa juridică a 4 edificii, separându-le astfel de monumentul de arhitectură „Inglezi”. Procurorii spuneau că schimbarea adreselor s-ar fi produs în 2010, prin complicitatea funcţionarilor Primăriei Chişinău, pentru a fi vândute ulterior. Procurora Adriana Beţişor explica atunci la Publika TV cum a avut loc tranzacţia păguboasă pentru stat şi favorabilă celor două firme „prietene” Nataliei Stati: „Ministerul Culturii informează Agenţia Proprietăţii Publice că acest imobil nu cade sub incidenţa monumentelor şi, prin urmare, Agenţia încheie contracte de vânzare-cumpărare şi aceste imobile se înstrăinează societăţilor care deţineau anterior în locaţiune”, declara, în septembrie 2012, Adriana Beţişor.

Terenul din spatele conacului Inglezi, unde se aflau anexele conacului înainte de a fi demolate

Ulterior, în februarie 2013, Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) anunţa că a pornit o cauză penală pentru depăşirea atribuţiilor de serviciu. Ministrul Culturii de atunci, Boris Focşa, înaintat de Partidul Democrat (PDM), al cărui preşedinte de onoare este Dumitru Diacov, avea calitatea de bănuit, fiind citat la CNA pentru audieri.

Pe 14 mai 2013, printr-o ordonanţă a Procuraturii Anticorupţie (PA), Boris Focşa a fost scos de sub urmărire penală. Două săptămâni mai târziu, după ce clasarea dosarului penal devine publică, procurorul general de la acea vreme, Corneliu Gurin, a dispus reevaluarea cauzei.

La solicitarea ZdG, PA ne-a informat că acea cauză penală a fost totuşi clasată. „La 01.12.2015, la рrорunеrеа оrgаnului de urmărire аl CNA, РA а еmis ordonanţa de clasare а cauzei penale nr. 2012928180, роrnită ре faptul săvârşirii de сătrе factorii de decizie ai Teatrului „Luceafărul” şi Ministerului Culturii а unor acţiuni ce depăşesc vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor асоrdаtе рrin lege, soldată сu cauzarea de urmări grave intereselor publice, din motivul сă fapta nu întruneşte elementele infracţiunii”, se spune în răspunsul PA pentru ZdG.

Restaurantul „italian” din vecinătate

Natalia Stati deţine o afacere şi în imobilul vecin conacului „Inglezi”, pe Eminescu 50. Şi această clădire aparţine statului, iar în mai 2010 a fost dată în gestiune economică Teatrului „Luceafărul”, aflat în subordinea Ministerului Culturii. Peste câteva zile, pe 2 iunie 2010, a fost semnat un contract de locaţiune prin care Teatrul „Luceafărul” dădea în arendă firmei „DND-Atlantic”, fondată şi administrată de Natalia Stati, o încăpere de 400 m.p. Câteva luni mai târziu, pe 1 noiembrie 2010, „DND-Atlantic” a mai închiriat un spaţiu, de 166 m.p. În prezent, în acest edificiu, Natalia deţine restaurantul cu specific italian „Chianti”, anterior aici funcţionând restaurantul Cafe-Cafe, deţinut şi administrat tot de fiicele lui Dumitru Diacov.

Restaurantul „Chianti” administrat de surorile Natalia Stati și Olesea Diacov

Partidul tatălui, în clădirea fiicei

Şi fostul sediu al PDM aparţine uneia dintre fiicele deputatului Diacov. Potrivit actelor cadastrale, terenul de 11 ari şi imobilul de 474 m.p. din str. Tighina 32, din centrul Chişinăului, sunt proprietatea Olesei Diacov din iunie 2011, atunci când i-au fost donate de tatăl său. Dumitru Diacov şi soţia sa, Tatiana, deţineau bunul imobil din str. Tighina din iulie 2005. Potrivit ultimei estimări, din iunie 2009, valoarea cadastrală a terenului de 11 ari este de 4,8 milioane de lei, valoarea clădirii nefiind indicată.

Clădirea fostului sediu al Partidului Democrat

Olesea Diacov este şi proprietara unei construcţii de 149 m.p., în preajma Pieţei Centrale, pe str. Cojocarilor 14 A, pe care a cumpărat-o, în octombrie 2016, de la Fundaţia pentru susţinerea democraţiei şi parlamentarismului, redenumită ulterior înFundaţia pentru Democraţie şi Progres. Aceasta, potrivit Registrului de Stat al Organizaţiilor Necomerciale, este condusă de Dumitru Diacov şi are sediul pe Tighina 32, unde până de curând era şi sediul central al PDM. În imobilul de pe Cojocarilor 14 A îşi are adresa juridică firma „Safe-Com”, implicată în privatizarea imobilelor de pe Eminescu 52. Tot aici are adresa juridică şi Publicaţia Periodică „НОВОЕ ВРЕМЯ” SRL, aflată în proces de lichidare, al cărei fondator este Dumitru Diacov, iar soţia acestuia, Tatiana – administratoare.

Şi Natalia Stati deţine un spaţiu comercial, de 231 m.p., amplasat ultra-central, pe str. Puşkin, intersecţie cu M. Varlaam. Ea a intrat în posesia imobilului cu destinaţie comercială în decembrie 2006, când l-a cumpărat de la Ilan Şor, acum primar de Orhei, anchetat în dosarul fraudei bancare de un miliard de dolari. Tranzacţia a avut loc în perioada în care Natalia încă forma un cuplu cu Gabriel Stati.

În această clădire de pe str. Pușkin se află spațiul comercial al Nataliei Stati

De altfel, de-a lungul timpului, între Gabriel Stati şi Ilan Şor, pe care-i leagă o prietenie din copilărie, au avut loc mai multe tranzacţii imobiliare. Valoarea estimată a bunului imobil de pe str. Puşkin este de 2,78 milioane de lei, iar în prezent aici funcţionează un magazin al unui operator de telefonie mobilă.

Casele, maşinile şi apartamentele familiei

Dumitru Diacov şi cele două fiice ale sale deţin case de lux, amplasate în apropiere una de alta, într-un cartier select din Chişinău.

Casa lui Dumitru Diacov și a soției sale Tatiana

Casa de pe str. Cireşilor, în care locuieşte deputatul democrat, este înscrisă pe numele soţiei sale, Tatiana, care, potrivit actelor cadastrale, a primit-o drept donaţie, în 2005, de la fiica sa, Natalia. Conform ultimei declaraţii de avere şi interese personale, Dumitru şi Tatiana Diacov deţin două automobile de lux, un BMW 730D şi un Mercedes GLK, ambele cumpărate noi, în 2007 şi în 2010. Soţii Diacov au declarat, în 2016, că deţineau în conturi aproximativ 9 mii USD, 5 mii de euro şi 190 de mii de lei, având şi un credit de 150 de mii de lei la Victoriabank. În 2016, Dumitru Diacov a ridicat 241 de mii de lei (circa 20 de mii de lei lunar) din pensie şi din salariul de deputat, iar soţia sa a încasat 144 de mii de lei din arenda unor spaţii şi 160 de mii de ruble ruseşti (aproximativ 47 mii de lei) pensie din Federaţia Rusă.

Casa Nataliei Stati

La rândul său, Natalia Stati deţine, din 2015, o casă de 170 m.p.iar cealaltă fiică a democratului, Olesea Diacov, deţine un imobil luxos, de 193 m.p., în aceeaşi zonă.

Casa înregistrată pe numele Olesei Diacov

Olesea Diacov a intrat pentru prima dată în posesia casei în 2002, împreună cu fostul său soţ, cetăţean libanez, în urma unui contract de vânzare-cumpărare. În 2010, Olesea i-a vândut casa surorii sale, Natalia, iar un an mai târziu a primit-o înapoi, sub formă de donaţie.

Fiica cea mare a deputatului, Natalia Stati, mai deţine un apartament de 162 m.p., dintr-un bloc nou de pe str. Serghei Lazo. Ea a intrat în posesia locuinţei în iulie 2014 după ce, cu câteva luni mai devreme, semnase un contract de investiţii cu firma de construcţii „Ago-Dacia”. Şi cei trei copii minori ai Nataliei deţin câte un apartament într-un bloc de pe str. Bogdan-Voievod. Locuinţele, cu suprafeţe de 116, 117 şi 93 m.p., au fost primite de cei trei copii în dar de la tatăl lor, milionarul Gabriel Stati, fostul soţ al Nataliei Stati.

Dumitru Diacov: „Eu nu particip la chestiile acestea”

Întrebat cum se face că anexele monumentului „Inglezi” au ajuns până la urmă la fiicele sale, deşi în 2013 nega orice implicare a lor la privatizarea acelor bunuri, Dumitru Diacov spune că decizia fiicelor sale de a cumpăra respectivele imobile a venit mai târziu, pentru a-şi „consolida” afacerea pe care o aveau în clădirea vecină. „Dacă tu lucrezi acolo, ai obiectul cela, ai băgat o grămadă de bani, de ce să nu ai ceva alături? Care-i problema? Monumentul a rămas al statului şi a fost reparat cu bani privaţi, dar acolo erau nişte garajuri care nu aveau nicio atribuţie cu monumentul istoric şi atunci bucata ceea de teren a fost ca şi orice alt teren din Chişinău. Dacă există interes şi dacă se face în conformitate cu legislaţia şi se plătesc bani tot în conformitate cu legislaţia, care-i problema?”, ne-a întrebat deputatul.

Potrivit politicianului, calitatea sa de coleg de partid cu ex-ministrul Culturii, Boris Focşa, nu le-a ajutat în niciun fel pe fiicele sale să cumpere imobilele de pe str. Eminescu. „Eu nu particip la chestiile astea. Ele lucrează în zonă de vreo 12 ani la cafeneaua ceea. De ce să nu se intereseze, să nu încerce să se consolideze acolo? Lasă-i să construiască ceva, că la noi tot centrul oraşului îi plin de clădiri dărâmate. Sectorul privat nu are posibilitate că nu-i legislaţie, statul nu are bani şi nimeni nu repară. Ori hoţeşte se demolează. Şi iată aşa iese un cerc vicios”, afirmă Diacov.

Răspunsurile Nataliei Stati la întrebările ZdG

Olesea Diacov și Natalia Stati, fiicele lui Dumitru Diacov

ZdG: În 2013 ne-aţi declarat că nu aveţi vreo legătură cu firmele „Safe-Com” şi „Somex Consulting”, care au privatizat anexele monumentului Inglezi de pe Eminescu 52. Cum se face că aceste imobile au ajuns în final la dvs.?

Natalia Stati: Într-adevăr, în acel moment nu aveam nicio relaţie juridică cu firmele stipulate. Ulterior, proprietarii companiilor au emigrat în străinătate şi mi-au propus să procur mai multe proprietăţi ale lor, ceea ce am acceptat, după ce minuţios am studiat toate actele şi m-am asigurat că toate procedurile au fost făcute cu respectarea legislaţiei. După cum aţi observat, nu ne-am ascuns în spatele altor persoane sau companii, am procedat absolut legal şi corect.

ZdG: După privatizarea acelor anexe şi a terenului a fost deschis un dosar penal pe numele fostului ministru al Culturii, Boris Focşa. Procurorii spuneau atunci că ar fi fost modificate ilegal adresele poştale ale celor două terenuri şi, astfel, au fost separate de monumentul de arhitectură pentru a fi posibilă vânzarea lor. Dvs. ce ştiţi despre separarea celor două bunuri de monumentul propriu-zis de pe Eminescu 52?

Natalia Stati: Separarea adreselor este o practică obişnuită şi obligatorie în asemenea cazuri şi aceasta a fost făcută doar după expertiza mai multor specialişti ai Academiei de Ştiinţe, care a demonstrat că celelalte construcţii au fost ridicate mult mai târziu şi nu au valoare istorică. În plus, ele erau absolut distruse de timp şi precipitaţii şi nu ar fi putut să fie restaurate. Din câte cunosc, tocmai din această cauză ancheta deschisă în urma publicaţiilor din presă a fost stopată, după ce s-a dovedit lipsa încălcărilor.

ZdG: Faptul că tatăl dvs. era coleg de partid cu ministrul Focşa v-a ajutat cumva la privatizarea anexelor şi a terenurilor care se aflau în gestiunea Teatrului „Luceafărul”, din subordinea Ministerului Culturii?

Natalia Stati: Legat de privatizare, eu nu am participat la ea. Dar, desigur, m-am informat cum a decurs. În primul rând, privatizarea a fost făcută de Ministerul Economiei şi nu al Culturii. În al doilea rând, a avut loc un tender deschis, la care au participat mai mulţi solicitanţi. Evident, a câştigat oferta cea mai mare (şi, într-adevăr, a fost vorba de o sumă semnificativă). Deci, totul a decurs conform legislaţiei.

Vreau să menţionez (părerea mea personală) că, datorită delimitării Casei Inglezi, monumentul istoric este astăzi restaurat şi în afara pericolului de a fi demolat, asa cum sunt demolate zeci de monumente în Chişinău şi, cel mai important, e în posesia statului şi nu a mea personală, cum au scris anterior colegii dvs. Sunt fotografii ce confirmă starea deplorabilă în care se afla clădirea înainte de restaurare. Fundaţia a fost putredă din cauza apei ce curgea din ţevile ruginite şi sparte, o parte din clădire, din această cauză, a început să se „prăbuşească” sub pământ şi a fost turnată din nou. În condiţia unei clădiri existente este un lucru extraordinar de greu de realizat! Pereţilor externi, cândva, pe dinăuntru, le-au fost adăugaţi pereţi din cărămidă (pentru a mentine căldura, probabil), dar ei nu au fost legaţi şi se despicau. Tavanele în camere au fost ţinute de bare metalice şi puteau să cadă în orice clipă. Având în vedere cele spuse, aş vrea să întreb dacă mai cunoaşteţi cazuri în care monumente ale statului au fost restaurate din bani privaţi (în cazul dat din credite, cu proprietăţi private gajate) şi să rămână în posesia statului? Mă întristează nespus de mult faptul că acest lucru nimeni nu-l ia în considerare.

ZdG: Este adevărat că pe cele două terenuri (Eminescu 52/1 şi 52/2) urmează a fi construită o parcare multietajată?

Natalia Stati: În urma consultării cu Primăria şi Ministerul Culturii, ne gândim să construim un edificiu care cu siguranţă se va înscrie în ansamblul de clădiri din zonă şi, după cum centrul oraşului este invadat de maşini parcate neregulamentar din cauza lipsei spațiilor pentru parcare special amenajate, parcarea ar fi foarte binevenită.

Anatolie EŞANU

Conacul Inglezi a completat averea imobiliară a familiei Diacov