Inchiziţia României: Consiliul naţional pentru combaterea discriminării

Jos-Cenzura-in-Romania

In mod istoric Inchizitia a fost asociata cu Spania si, intr-o masura mai mica, cu Portugalia. Dar nu cu Romania. Dupa abolirea monarhiei in Romania, insa, Romania a avut si ea parte de o Inchizitie. Pe vremea totalitarismulul era cunoscuta ca „Securitate”, iar din 2000 incoace e cunoscuta ca si Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii („CNCD”). Romanilor le era groaza de Securitate iar azi sunt ingrijorati cind primesc o reclamatie ori citatie din partea CNCD. Daca Securitatea ne putea pune in inchisoare fara sa mai vedem lumina zilei poate pentru restul vietii, CNCD-ul ne amendeaza, uneori cu amenzi exorbitante care ne ramin intiparite in minte tot pentru restul vietii. Cazul celebru si bine cunoscut din ultimul timp e al Dr. Leon Danaila, Senator in Parlamentul Romaniei, membru in PNL, un om realizat, in varsta, un om intelept. A fost amendat cu 2.000 de lei pentru „delict de opinie”, dinsul formulind unele opinii la adresa homosexualilor cu care ei nu au agreat si pentru care au facut plingere impotriva lui la CNCD. CNCD l-a gasit vinovat de “discriminare” (a se citi “delict de opinie”) pe distinsul medic neurochirurg octogenar, si l-a amendat cu 2.000 de lei. Alarmant. Din mai multe puncte de vedere care ar trebui sa ingrijoreze pe fiecare cetatean al Romaniei care crede, la fel ca noi, in democratie, drepturile omului si in statul de drept.

Comentariul lui Mihail Neamtu
In prima saptamina a anului, dl Mihail Neamtu, autorul lui Fenomenul Trump, a publicat doua scurte comentarii la adresa acestui incident in care a facut citeva afirmatii cu care suntem in intregime de acord si care ne-au influentat si pe noi sa comentam saptamina asta asupra subiectului. Dl Neamtu se intreba daca nu cumva ne confruntam in Romania cu o Inchizitie, si opina ca CNCD e o institutie neconstitutionala. Si AFR a fost o victima a unei decizii neconstitutionale a CNCD si afirmam ceea ce am spus de ani de zile si inca inainte de a fi penalizati si noi pentru delict de opinie: CNCD s-a transformat intr-o institutie neconstitutionala, lipsita de sens, una care isi gaseste placerea in monitorizarea gandirii si exprimarii cetatenilor tarii cu scopul de a-i amenda daca „calca cu stangul”, adica daca fac afirmatii care lezeaza sau tintesc anumite grupuri minoritare din Romania. CNCD e copia in  Romania a unei alte institutii europene discreditata si anti-democrata de care foarte putini stiu ori au auzit – the Fundamental Rights Agency(„Agentia Drepturilor Fundamentale”) cu sediul, a-ti ghicit, in Occident (doar nu in Estul „intunecat”?), mai precis la Viena. Despre asta, insa, vom scrie cu o alta ocazie.
Paralele dintre Securitate si CNCD sunt multe si izbitoare. Securitatea era o creatura a statului totalitar desemnata sa afle cum gandesc si ce ganduri exprima cetatenii pentru a proteja statul comunist de oamenii care gandeau contrar ideologiei comuniste, adica gandeau si se exprimau liber. CNCD e o creatura identica, una a statului secular care e si el la fel de intolerant si totalitar ca si statul comunist. Statul secular, la fel ca statul totalitar, nu vrea competitie. Nu vrea opozitie ci cetateni obedienti care absorb ideologia seculara si se identifica in totul totului tot cu ideologia si idealurile mereu in schimbare ale statului secular. Cetatenii care gandesc ori se exprima traditional sunt tinta primordiala a intolerantului stat secular. Creatia lui, CNCD, e intoleranta asemenea Securitatii. Monitorizeaza ce gandesc, scriu ori zic cetatenii tarii si determina daca ei gandesc ori se exprima contrar ideologiei seculare dominante astazi. Scopul insa e acelasi: sa pedepseasca pe cei care gandesc ori se exprima diferit si, in felul acesta, sa protejeze statul secular. Dupa cum se vede, e o unealta fidela a statului secular. Nu doar in Romania ci in fiecare tara europeana. Promoveaza „valorile europene” care in mare masura contravin valorilor traditionale. Este fundamentata pe mentalitatea capricioasa si intoleranta la moda in zilele noastre care a fost bine comentata si descrisa in mai multe carti care au aparut in Occident in doar ultimii putini ani.
 
CNCD – Inchizitia statului secular
Daca Securitatea a fost Inchizitia statului comunist, CNCD e Inchizitia statului secular intolerant al zilelor noastre. Statul e gelos. Nu vrea cetateni care gandesc ori se exprima contrar ideologiei oficiale, care in zilele noastre e secularismul. Existenta intr-o democratie a institutiilor de tip CNCD e o rusine, o contradictie pentru o democratie, o institutie neconstitutionala, antidemocrata, una incompatibila cu statul de drept. Nu sunt de fel, asa cum se cred si se autodefinesc ele, un pilon al democratiei. Spre deosebire de Europa, in Statele Unite nu exista instituii de tip CNCD. Jurisprudenta Curtii Supreme a Statelor Unite e foarte directa si clara in sensul acesta si protejaza pina in pinzele albe dreptul cetatenilor de a gandi si de a se exprima liber chiar daca exercitind aceste drepturi ei ofenseaza statul ori pe alti cetateni. La urma urmelor asta e libertatea de expresie. Singura limita e bunul simt si calomnia care se pedepseste serios.
Doctrina Tribunalului Suprem de „viewpoint discrimination” interzice statului de a penaliza cetatenii pentru punctele de vedere pe care le exprima. E bine stiut, de fapt, ca judecatorii Tribunalului Suprem din SUA critica pe alocuri si din cind in cind jurisprudenta si judecatorii Curtii Europene a Drepturilor Omului pentru ca submineaza libertatea de exprimare. Canada e mult mai aproape de Europa in razboiul impotriva libertatii de expresie decit Statele Unite. Recent, Administratia Premierului Trudeau a anuntat ca va exclude din programele finantate de stat pentru crearea de locuri de munca de vara institutiile si organizatiile care dezagreaza cu avortul, homosexualitatea ori casatoriile homosexuale – printre altele. E de necrezut. E un exemplu clasic de “view point discrimination”, adica discriminare oficiala din partea statului impotriva cetatenilor care nu impartasesc ideologia de stat. [Detalii: http://nationalpost.com/news/politics/religious-groups-meet-to-discuss-concerns-over-abortion-clause-in-summer-jobs-grant-application]
 
Carti recent publicate
Ceea ce vedem in Romania lui ianuarie 2018 nu a aparut peste noapte. E rezultatul unor tendinte anti-libertate de exprimare care s-au manifestat si continua sa se manifeste in lumea Euro-Atlantica de citeva decenii. Aceste manifestari au cunoscut o explozie nemaipomenita dupa inceputul noului Mileniu. Campusurile britanice, americane si europene au devenit totalitare, iar institutiile de tip CNCD dau apa la moara si se aliniaza impotriva societatii civile. In loc de a crea minti robuste, campusurile universitare creaza minti de gelatina. In loc de a forma adulti care stiu cum sa dezagreeze unii cu altii in mod civilizat, au creat o generatie de tineri care tipa ca sunt ofensati, iar din tipetele acestea castiga cei mai vociferi nu cei mai calculati. Nu e deci de mirare ca atit in Europa cit si in Statele Unite se observa astazi un dialog necivilizat dar in care statul secular ia partea unei parti impotriva celeilalte si de obicei a celei irationale. Gelatinizarea gandirii societatii seculare a fost si inca este un subiect despre care se scrie si publica mult. Examinan, in treacat, trei carti recente care ne-au venit aproape instantaneu in minte citind despre agresiunea CNCD-ului  impotriva lui Leon Danaila. Concluzia finala este ca CNCD este un cal troian care promoveaza in Romania aceleasi atitudini intolerante si anti-libertate de expresie care sunt promovate in Occident.
 
I Find that Offensive! (“Ma ofensezi”!)
Acesta e titlul unei cartulii de 179 de pagini publicata de Claire Fox in Marea Britanie in 2016. E chiar o cartulie pentru ca poate fi usor pusa intr-un buzunar. In 2000 Fox a fondat The Institute of Ideas (“Institutul ideilor”), al carei activitati principale sunt prelegerile si conferintele in campusurile universitare despre libertatea de exprimare si pericolele intolerantei fata de ideile neconformiste. Europenii, zice Fox, dar mai ales generatia tanara universitara, sunt ofensati si nu vor sa auda idei ori discursuri care ii ofenseaza.
Care sunt cauzele principale ale lipsei de interes in protejarea si promovarea liebratii de exprimare? Fox analizeaza citeva dintre ele. In primul rind e lipsa de interes a societatii in promovarea unui dialog social robust, pe care ea il numeste “the decline of a liberal commitment to free speech”, adica “declinul interesului liberalismului in libertatea cuvintului”. O alta cauza e eliminarea de catre parintii generatiei tinere de azi a ratiunii din dialogul social, pe care ea il numeste “the retreat from reason by the older generation”, adica “retragerea generatiei mai in varsta de la ratiune”. Un alt motiv sunt campaniile agresive, numeroase si interminabile impotriva “hartuielilor de tot felul”, cunoscute in Occident ca “anti-bullying campaigns”. Ele, zice Fox, sunt exagerate, nu isi au locul si au avut un efect negativ asupra copiilor si tinerilor. Tot ce ni se spune, o privire care ni se arunca, un comentariu in fuga, sunt privite in asamblu ca forme de agresare si ne fac sa ne simtim ofensati. Rezultatul este o generatie care nu pretuieste dialogul ori schimbul de idei.
 
What’s Happened to the University? (“Ce s-a intimplat cu Universitatea?”)
O discutie a subiectului infantilizarii mintii si a intolerantei cu propteala statului nu poate fi completa fara a aminti si cartea, publicata anul trecut, de britanicul Frank Furedi, What’s Happened to the University? A Sociological Exploration of its Infantilisation (“Ce s-a intimplat cu Universitatea? O explorare sociologica a infantilizarii ei”). Profesor de sociologie la Universitatea din Kent, Furedi e ingrijorat de mai multe lucruri. O prima ingrijorare pe care o exploreaza, luind ca exemplu ce se intimpla in campusurile universitare americane si britanice, e ca “although academic freedom and free speech are still affirmed in theory, in practice it appears to have lost its vitality and relevance to the lives of many of those who inhabit the university”. (“Cu toate ca libertatea academica si de exprimare sunt accentuate in teorie, in practica se pare ca si-au pierdut vitalitatea si relevanta pentru multi dintre cei care sunt in universitate”.) Libertatea cuvintului si de exprimare sunt mai putin robuste in universitati decit in societatea civila in general. Profesorii sunt atentionati sa fie cu bagare de seama cum isi expun cursurile si ideile sa nu ofenseze studentii.
Un caz notoriu dar si tragic a fost al unui profesor care a exclus dintr-un curs de istorie al Europei capitolul despre cruciadele Secolelor XII pentru a nu-i ofensa pe musulmani. Profesorii se autocenzureaza si internalizeaza cenzura, ceea ce nu poate fi un lucru bun. Nu duce la progres academic si nu foloseste studentilor. Studentii sunt mai mult interesati in a impune limite libertatii cuvintului pentru a nu ofensa decit pentru a apara libertatea cuvintului. Daca o pierdem, intreaba Furedi in mod retoric? Studentii nu par a fi preocupati de asta, fiind influentati mai mult de Marx decit de filosofii Veacului XVIII care accentuau libertatea de expresie. Prioritatea pentru ei e “dreptatea sociala”, si daca sacrificarea libertatii cuvintului e necesara pentru dobindirea acestui deziderat, asa sa fie, zic ei. Totul a inceput in anii 1960, zice Furedi, cu generatia de studenti care in loc sa creeze (ori sa fie creativi) au demolat. Au respins autoritatea si intelepciunea. (“The radicals of the 1960s were rule breakers rather than rule creators, and they refused to recognize the right of university administrators to exercise any authority over their behavior”) (“Radicalii anilor 1960 au fost incalcatori de reguli in loc de fauritori de reguli, refuzind sa recunoasca dreptul administratiei universitare de a exercita orice autoritate asupra comportamentului lor”)
 
Paul Coleman: Censored (Cenzurat)
Statul secular ca factor al subminarii libertatii cuvintului e obiectivul cartii publicate in 2016 de Paul Coleman, Censored, How European “Hate Speech” Laws are Threatening Freedom of Speech (“Cenzurat – Legile ‘incitarii la ura’ ameninta libertatea cuvintului”). Avocat specializat in drepturile omului, britanicul Coleman lucreaza la firma crestina de avocati americani Alliance Defending Freedom. Prima versiune a cartii a fost publicata in 2012 si a fost revizuita si actualizata in 2016. Cartea e valoroasa si informativa din mai multe puncte de vedere. Printre altele discuta si originile legilor contemporane impotriva “incitarii la ura”, si cum niste intentii initial bune au fost transformate in limite irationale a libertatii cuvintului.
In 1948, ONU a adoptat o serie de rezolutii care au condamnat propaganda nazista si rasimul nazistilor, solicitind comunitatii internationale sa interzica prin lege propaganda nazista care a dus la razboiul mondial. In timp, alte grupuri, pe linga cele rasiale, au inceput sa se folosesca de aceleasi legi pentru a nu fi ofensate nici ele. Asa am ajuns la anii 90 si prima decada a noului Mileniu cind “homofobia”, “islamofobia”, “xenofobia” si alte lucruri ca acestea au devenit tinta legilor care interzic “incitarea la ura”. Afirmatii care pot lejer si subiectiv fi interpretate ca incitare la ura sunt penalizate de catre institutiile statului secular.
Asa am ajuns la cazul lui Leon Danaila din ianuarie anul acesta. In Romania, tratatele internationale care interzic “incitarea la ura” au fost legiferate in Articolul 369 din Codul Penal. Ele prevad pedepse cu inchisoarea de pina la trei (3) ani ori amenzi. Articolul acesta nu face cinste Romaniei. Institutia principala care e insarcinata cu monitorizarea discursurilor care “incita la ura” e CNCD-ul. Ea trebuie abolita, la fel ca Articolul 369 din Codul Penal, iar daca nu, Parlamentul ar trebui sa limiteze in mod drastic competenta si autoritatea de a penaliza a CNCD-ului. Cea mai importanta arma pe care cetatatenii o au impotriva statului si ordinii seculare e libertatea cuvintului. E cea mai pretioasa dintre libertati. E o rusine pentru Romania sa finanteze din taxele noastre o institutie care ne monitorizeaza comentariile, conversatiile publice, materialele de pe Facebook, si chiar mass media, sa vaneze persoanele neconformiste si sa le penalizeze. Lucrul acesta e un pas decisiv spre tiranie. Incheiem, citind cuvintele finale ale cartii lui Coleman. Cu aproape o jumatate de secol in urma delegatul Colombiei la ONU afirma “to penalize ideas, whatever their nature, is to pave the way for tyrrany” (“penalizarea ideilor, oricare ar fi ele, netezeste calea spre tiranie”). Suntem de acord.
 
Dincolo de Ocean inca e libertate
Americanii, stranii cum ii percepem din Europa noastra post-moderna, se abtin, dupa cum stim, de la ratificareamultor tratate internationale. Ne intrebam de ce? Ba mai zicem si ca sunt stranii. Nu tocmai. Daca tratatele internationale contravin Constitutiei americane, ele nu sunt ratificate. Notiunea de incitare la ura nu a intrat in jurisprudenta americana pentru ca e in conflict cu Declaratia Drepturilor (“Bill of Rights”). Primul drept enuntat e cel al libertatii cuvintului si a religiei. Statului nu i se permite sa adopte legi care sa le restranga. De fapt, periodic, unii Presedinti ai SUA emit proclamatii care amintesc americanilor importanta libertatii cuvintului si a religiei. Presedintele Trump a facut-o acum doua zile, pe 16 ianuarie. Textul Proclamatiei poate fi citit in intregime aici: https://www.whitehouse.gov/presidential-actions/president-donald-j-trump-proclaims-january-16-2018-religious-freedom-day/.
Noi redam citeva fraze care afirma categoric ca Administratia curenta nu va constrange crestinii sa-si sacrifice convingerile religioase pentru scopuri seculare: Our Constitution and laws guarantee Americans the right not just to believe as they see fit, but to freely exercise their religion.  Unfortunately, not all have recognized the importance of religious freedom, whether by threatening tax consequences for particular forms of religious speech, or forcing people to comply with laws that violate their core religious beliefs without sufficient justification.  These incursions, little by little, can destroy the fundamental freedom underlying our democracy.  (“Constitutia si legile noastre garanteaza americanilor dreptul nu doar de a crede cum vad ei de cuviinta, dar si sa-si exercite in mod liber religia. Din nefericire, nu toti au inteles importanta libertatii religioase, fie prin constrangeri fiscale si amenintari la adresa expresiei religioase, fie prin constrangerea cetatenilor sa se conformeze unor legi care le incalca convingerile religioase fara justificare. Aceste incursiuni, incetul cu incetul, pot distruge libertatea fundamentala pe care se sprijina democratia noastra”.) Oare cind Parlamentul Romaniei ori Presedintele Tarii vor enunta o astfel de Proclamatie? Inca o asteptam!
alianta-familiilor.ro