Războiul din Basarabia: va reuși RUSIA să blocheze unirea cu România? Ce nu ştie Putin şi alţii ca el

Putin-Moldova

România nu e unica ţară care, în secolul trecut, a fost ruptă în două de timpurile grele ale istoriei. A fost şi Germania care avut acelaşi destin tragic. Totuţi Germania a reuşit să se întregească, demonstrând lumii întregi că se poate, dacă idealul unităţii îl porţi în inimă. România mai rămâne încă neîntregită. R. Moldova, partea de teritoriu ce-a rămas din Basarabia istorică, se consideră cel de-al doilea stat românesc, ce trece printro etapă istorică de emancipare deplină, stat în care  potrivit jurnalistului şi scriitorului Daniel Roxin ” Astăzi, când se vorbește tot mai mult despre unirea Barasabiei cu România, prezența toxică a Rusiei în istoria noastră se face din nou simțită!

De 200 de ani, vecinul nostru de la răsărit, fost Imperiu Țarist, apoi Uniune Sovietică, iar astăzi Federație Rusă, a lovit neîncetat în prosperitatea, libertatea, identitatea și viitorul țării noastre…

Visul imperial al țarilor ruși a făcut ca în anul 1812 să ne fie răpită Moldova dintre Prut și Nistru, pentru ca în anul 1940 bolșevicii sovietici să ne răpească încă o dată bucăți din pământul țării: Basarabia, Nordul Bucovinei și Ţinutul Herţa, pierdute până astăzi…

În toată perioada de ocupație, ticăloșia imperialistă a operat din plin omorând elitele din teritoriile ocupate, strămutând populații întregi în Siberia, aducând comunități mari de slavi pe care i-a plantat în teritoriile românești – totul pentru a distruge identitatea românilor, pentru a le slăbi prezența aici.

Peste toate, ocupația sovietică a întregii Românii, de după al Doilea Război Mondial, reprezintă cel mai barbar act de distrugere identitară cu care românii s-au confruntat în istorie: ne-au fost eliminate elitele, ne-au fost răsturnate valorile, ne-au fost furate sau distruse comorile culturale, ni s-a falsificat istoria, generații întregi au fost indoctrinate agresiv, non-valorile au fost promovate în locul valorilor. Marile tare ale românilor de astăzi au legătură în special cu această perioadă!

Sintetizând, putem spune că nici romanii, nici turcii și nici austro-ungarii nu au adus atâtea prejudicii identitare românilor pe cât au adus rușii de 200 de ani!

Chiar și astăzi, Armata a XIV-a rusă stă ca un ghimpe în Transnistria, ca o amenințare la adresa românilor basarabeni, în timp ce agenții Rusiei Imperialiste agită apele în Republica Moldova pentru a crea haos și a bloca astfel unirea care se prefigurează cu România, o unire despre care vorbesc tot mai mulți lideri europeni.

Acutizarea conflictului dintre Rusia și Occident face din Republica Moldova o miză importantă. Rușii nu vor cu nici un preț să își ia labele de pe ea, în timp ce interesele geostrategice ale americanilor vor să o scoată de sub influența rușilor. Desigur, nu din dragoste pentru români, ci pentru că le slujește lor mai bine interesele politice și militare.

Paradoxal, acest nou Război Rece care se prefigurează reprezintă o oportunitate pentru noi, românii. Amintiți-vă că unirea Principatelor Române sub Cuza nu s-a produs pentru că puterile occidentale mureau de dragul nostru, ci pentru că aveau nevoie de un stat mai puternic în regiune – tampon între imperii – și atunci ne-au lăsat să ne unim.

Astăzi este o situație similară. Jocurile geostrategice occidentale au nevoie de o România mai mare, mai puternică, mai prosperă… în fața Ursului rusesc. Iar această nevoie a lor poate împlini dorința noastră de reîntregire. Mai mult decât atât, eu am convingerea că, din aceleași interese, vom fi lăsați să ne dezvoltăm și economic.

Totuși, Rusia nu o să stea cu brațele în sân. Probabil că va agita apele și mai mult în Basarabia și, în plus, împreună cu ungurii, partenerii lor tradiționali în crearea de conflicte etnice, vor încerca manevre și în așa numitul ținut secuiesc. Doar că aici s-a început decapitarea extremismului unguresc, iar acest lucru le îngreunează treaba.

Așadar, va reuși Rusia să blocheze unirea Basarabiei cu România? Să sperăm că nu!

Daniel Roxin
http://daniel-roxin.ro/

cunoastelumea.ro/razboiul-din-basarabia-va-reusi-rusia-sa-blocheze-unirea-cu-romania

Istoricul Octavian Ţâcu în articolul de mai jos se întreabă dacă Putin şi alţii din armata lui de ocupaţie cea militară şi cea civilă cunosc adevărata istorie a ROMÂNILOR. Vă asigur, domnule Ţâcu, Putin şi slugile lui moldovene cunosc perfect istoria noastră a românilor. Ceea ce face el şi colaboraţioniştii moldoveni, complicii lui, în termeni juridici se numeşte etnocid, memoricid, când la modul programat se distruge conştiinţa naţională a românilor moldoveni pentru a ţine sub control politic acest teritoriu pînă la o rusificare completă, transformându-i pe băştinaşi în carne de tun întrun eventual război fratricid. Problema este cum ne apărăm noi, românii în cazul unei asemenea război, agresiuni şi diversiuni. Aş dori să văd un protest categoric din partea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Uniunii Scriitorilor din Moldova, oamenii de cultură proieminenţi etc, care la nivel internaţiona şi, evident, naţional să apere istoria noastră adevărată, să demaşte acest război dus de Putin împreună cu unealta lui Igor Dodon împotriva românilor basarabeni, să apere IDEALUL nostru al UNIRII românilor întro singură Ţară, ROMÂNIA.

Ce nu ştie Putin şi alţii ca el

Am mai spus şi în alte părţi că a critica Rusia sau politica ei nu înseamnă să fii rusofob. Din contră, admir milioanele de ruşi care au curajul să lupte împotriva unui regim autoritar, oligarhic şi mafiot, condus de Putin.

Dar mi se pare logic să critici Rusia atunci când îţi atentează la integritatea ta naţională şi statală. Mai ales atunci când o fac oameni care n-au învăţat istoria la şcoală. Fie ei şi preşedinţi de ţară. Tuturor celor care umblă cu „statalitatea moldovenească de la 1812” mă simt obligat să le dau o lecţie de istorie asupra felului cum percepeau ruşii din punct de vedere identitar populaţia majoritară a Basarabiei în perioada Imperiului Ţarist.

În Pamiatnaya knizhka Bessarabskoi oblasti na 1862 se menţiona că în anul 1812 „…populaţia rurală era constituită din locuitori români autohtoni şi un număr neînsemnat de colonişti bulgari… iar în oraşe, pe lângă români, mai locuiau greci, armeni, evrei şi, parţial, fugari ruşi” (p. 151).

Enumerând în descrierea statistico-militară, elaborată în 1827, toate naţionalităţile din Basarabia, ofiţerul rus R. Soşalski scrie că moldovenii „…sunt locuitori autohtoni ai regiunii Basarabia… vorbesc o limbă proprie, cunoscută sub numele de română şi care este întrebuinţată în toată Moldova, Valahia, în regiunile turceşti de peste Dunăre şi o parte din Transilvania” (Arhiva Istorică Militară de Stat din Rusia, Fond 437, dosar 18589, p. II, fila 5).

Într-o altă lucrare, Rumynskie gosudarstva Valahia i Moldavia v istoriko-politiceskom otnoshenii, publicată la St. Petersburg în 1859, istoricul rus S. Palauzov menţionează că „Pe spaţiul dintre râurile Tisa şi Nistru, care la nord are munţii Carpaţi, iar la sud se sprijină în şesul Dunării şi ţărmul nord-vestic al Mării Negre, locuieşte compact un popor, al cărui nume originar, fărâmiţat de etnografii moderni în câteva denumiri locale, nu este prezent nici pe o hartă geografică cunoscută a spaţiului conturat mai sus. Poporul acesta îşi numeşte pământul locuit de el Ţara Românească” (Pământul românilor), iar sie îşi zic români” (p.1).

În Bessarabskaya oblasti. Spisok naselennyh mest po svedeniam 1859 goda, Comitetul Central de Statistică al MAI al Imperiului Rus constata în legătură cu indicii demografici ai provinciei „..este limpede că judeţele de mijloc servesc drept loc principal de trai al neamului românesc” (p. 19).
Monitorul provinciei Basarabia, organul oficial al administraţiei din Basarabia, menţiona la 1860 în paginile sale că „Etnia principală care domină în Basarabia o reprezintă moldovenii băştinaşi, ei fiind o rămăşiţă a daco-românilor antici” (Bessarabskie oblastnye vedomosti, 1860, nr. 19, p. 78).

Tot în acelaşi context, etnograful rus A. Zaşciuk în Etnografia Bessarabskoi oblasti, publicată în volumul 5 al Zapiski Odesskogo Obshestva Istorii i Drevnostei, Odessa, 1863, menţiona că „…cel mai mare număr al locuitorilor din regiunea Basarabia îl alcătuiesc moldovenii sau românii” (p. 450), iar într-un alt pasaj remarca că moldovenii din Basarabia „…îşi zic români”. În Materialy dlea voennoi geografii i voennoi statistiki Rossii, acelaşi Zaşciuk scria că „..moldovenii predomină numeric în Basarabia şi vorbesc limba română” (p. 103).

Moldovenii din Basarabia erau consideraţi români şi la nivel oficial. Într-un act din 1862, provenit din Cancelaria guvernatorului Basarabiei, sunt enumerate naţionalităţile din provincie, inclusiv etnia română, care îi cuprindea pe volohi şi moldoveni (Arhiva Naţională a R. Moldova, F. 2, inv. 1, d. 7507, f. 7).

În anul 1884, un alt istoric rus, R. Orbinski, nota că, atunci când cobori de la nordul Basarabiei spre sud, se „evidenţiază elementul românesc al populaţiei şi …se manifestă forţa lui de românizare”, iar „…vitalitatea elementului românesc se exteriorizează prin diferite moduri, bunăoară, prin căsătorii mixte” prin care elementul alogen era românizat, indiferent dacă femeia „…era rusnacă sau moldoveancă”. „Numai cu o astfel de viabilitate, conchide istoricul rus, s-a putut întâmpla ca acea neînsemnată populaţie romană, lăsată de Traian, să-şi păstreze naţionalitatea, pe parcursul a aproape două mii de ani şi nu s-a stins în marea slavă, care a înconjurat-o de la începutul secolului VI” (Ocerk proizvoditelnyh sil v Bessarabskoi gubernii, p. 15-16).

Comentând datele recensământului imperial din 1897, un alt istoric rus, D. Anucin, consemna că „Grupa romanică este reprezentată de români – 900 mii (asta deşi în recensământ erau numiţi moldoveni), care locuiesc în gubernia Basarabia şi în judeţele de lângă Nistru din gubernia Herson. Acest popor îşi apără cu putere limba şi chiar a românizat o parte din populaţia ucraineană locală” (Rossia. Naselenie, în „Entziklopediceskii slovari”, Sankt Petersburg, 1899, vol. 54, p. 143).

În cartea sa publicată cu ocazia centenarului anexării Basarabiei în 1912, N. Laşkov menţiona că „Naţionalitatea principală şi cea mai veche din Basarabia o reprezintă moldovenii”, precizând că „…românii din Moldova îşi zic moldoveni” (Bessarabia. K stoletiu prisoedinenia k Rossii. 1812-1912, Chişinău, 1912, p. 53).

Ca să scurtez această listă, voi mai expune câteva din cele mai reprezentative teze privind românitatea moldovenilor din Basarabia: G. Gore vorbea despre „…ţăranii români din Basarabia”; I. Doncev spunea că populaţia provinciei „este alcătuită din români… şi alte etnii”; un oficial rus, Kohmanski, l-a numit la 15 martie 1871 pe primarul Chişinăului I. Cristi drept român, menţionând meritele sale; P. Soroca a intitulat capitolul său din manualul de geografie asupra Basarabiei din 1878 Moldovenii sau românii, caracterul lor, obiceiurile şi modul de viaţă; în almanahul Basarabia (1913), P. Cruşevan scria că „..moldovenii sau românii alcătuiesc partea principală a populaţiei Basarabiei” (p. 175); în lucrarea fundamentală privind geografia Imperiului Rus (1910), V. Semionov-Tian-Şanskii spune clar că „…populaţia Basarabiei actuale este constituită cu preponderenţă din moldo-vlahii sau români… moldovenii provin de la daci sau geţi, care s-au amestecat cu romanii, de unde li se trage numele de român” (p. 202).

Voi încheia cu un citat din savantul rus L. Berg, originar din Basarabia, care menţiona într-o lucrare publicată în 1918 la Petrograd „Moldovenii sunt români care populează Moldova, Basarabia şi părţile învecinate cu Basarabia ale guberniilor Podolia şi Herson” (Bessarabia, p. 87).
Toate aceste constatări ar trebui să explice de ce chiar şi „clasicii” marxism-leninismului Marx, Engels şi Lenin ne considerau români. Că ceea ce s-a întâmplat după 1924, prin construcţia „moldovenismului sovietic”, este o altă poveste.

Într-un cuvânt, tovarăşi-domni putini, medvedevi, sneguri, lucinschi, voronini, lupi, formuzali, ţârzi, gavrilovi, krasnovi, kurţi soloviovi, mihaili, gurăi, taberi sau dubrovski/durakovi, minoritari ruşi, ucraineni sau găgăuzi, diferiţi „patrioţi” ai R. Moldovei sau Federaţiei Ruse, care au călărit şi mai călăresc ideea de „popor moldovenesc statuat istoric”, terminaţi cu aiurelile şi uitaţi-vă ce ne considerau aceiaşi ruşi, care chiar dacă erau imperialişti, nu avea capurile îmbâcsite cu diferite teorii totalitare stalinisto-moldovenisto-sovietice privind „naţiunea şi statalitatea moldovenească seculară”.

P.S. Mulţumesc colegului meu de la Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei Dinu Poştarencu pentru amabilitatea de a-mi oferi monografia Contribuţii la istoria modernă a Basarabiei, P. II, Chişinău, Tipografia Centrală, 2009, de unde am extras unele documente şi informaţii pentru acest articol şi îl felicit cu această ocazie cu împlinirea frumoasei vârste de 60 de ani!

Un articol de: Octavian Țâcu
timpul.md
material pregătit de MIHAI CIUBOTARU