Probe-bombă: Cine este, de fapt, Preşedintele Dodon – preşedinte capturat, sluga lui Plahotniuc, un al doilea Ostap Bender al timpurilor noastre, un Ivan Bodiul, gospodarul sovietic, un preşedinte corupt şi şantajabil ?

Dodon pahan

Adrian Candu declară că președintele va fi „pedepsit” de mai multe ori cu suspendare, pentru că demisia e costisitoare

Cu alte cuvinte, finu’ Candu explică că nașul nu pentru asta l-a făcut pe Dodon „președinte” ca acum să fie demis, ci pentru a speria europenii și a-i forța să aleagă „răul cel mic” (dintre plahotniucul real și tancurile virtuale). Iar de fiecare dată când e nevoie, în locul lui Dodon va semna Candu, Filip sau oricare altă șestiorkă; pentru ca mascota să se concentreze pe rolul care i-a fost încredințat de pahan, cel de bau-bau „geopolitic”.

Curtea Constituțională l-a suspendat temporar pe președintele Igor Dodon pentru a treia oară

Curtea Constituțională l-a suspendat temporar pe președintele Igor Dodon, permițând guvernării să adopte o lege împotriva „propagandei rusești” prin presă. Decizia a fost anunțată de președintele CC, judecătorul Tudor Panțîru. El a mai spus că legea poate fi semnată de premier sau de președintele Parlamentului. Dodon a refuzat repetat să semneze legea, pe care o consideră anti-rusească și îndreptată împotriva libertății de expresie. Este a treia oară când CC permite guvernării să-l ocolească pe Dodon oferind majorității parlamentare, cu titlu interimar, atribuții prezidențiale. Procedeul a fost folosit în toamnă pentru numirea ministrului apărării, refuzat de Dodon, iar mai nou pentru punerea în practică a unei remanieri guvernamentale. Noii miniștri încă mai trebuie puși oficial în funcție, după ce CC și-a dat acordul ca Dodon să fie exclus din proces.

https://www.europalibera.org/a/28956469.html

The Economist | Igor Dodon și Vlad Plahotniuc conduc un cartel politic

The Economist | Igor Dodon și Vlad Plahotniuc conduc un cartel politic

Igor Dodon şi Vlad Plahotniuc susţin că au viziuni diferite, dar mulţi cred că, de fapt, cei doi conduc un cartel politic, susţine publicaţia „The Economist” într-un articol consacrat situaţiei din Republica Moldova.

Potrivit agenţiei INFOTAG, publicaţia aminteşte că Dodon şi Plahotniuc „au colaborat pentru a promova o nouă lege electorală care ar putea aduce beneficii partidelor, dar ar împiedica alte formaţiuni să intre în Parlament”.

„Legea a venit în urma alegerilor prezidenţiale de anul trecut, în care Dodon a câştigat cu 52,1% din voturi, în timp ce fosta ministră a Educaţiei, Maia Sandu, a acumulat 47,9%. Acum ea spune că activiştii ei sunt hărţuiţi de autorităţi. Doamna Sandu este îngrijorată de faptul că ţările occidentale renunţă pur şi simplu la ţara sa”, menţionează publicaţia britanică.

În opinia autorilor, ea ar putea avea dreptate.

„Având în vedere câţi bani s-au rătăcit în timp ce partidele pretins proeuropene conduc ţara, Vladimir Putin ar putea să nu facă decât să aştepte ca moldovenii să concluzioneze că Dodon şi partidul său sunt oamenii potriviţi pentru a restabili ordinea”, menţionează jurnaliştii.

Vorbind despre ultimele evenimente din Moldova, inclusiv despre modalitatea îndoielnică în care a fost numit ministrul Apărării şi despre dezvăluirile killerului Vitalie Proca, „The Economist” subliniază că toate acestea au dus la faptul că „dezamăgirea în vechea elită proeuropeană devine şi mai mare”.

„În 2015, s-a constatat că un miliard de dolari, echivalentul a 1/8 din PIB-ul ţării, fusese furat din trei bănci. Dacă nu se recuperează numerarul, contribuabilii moldoveni vor trebui să plătească impozite pentru a recupera paguba. În anul 2014 s-a descoperit că băncile moldoveneşti au spălat banii ruşi în valoare de 20 de miliarde de dolari. În 2016, Vlad Filat, fost prim-ministru şi mare rival al lui Plahotniuc, a fost închis pentru abuz de putere”, aminteşte publicaţia.

„The Economist” constată că „în 2014, partidul lui Plahotniuc a câştigat doar 15,8% din voturi în alegerile parlamentare, iar acum el mai mult de jumătate din deputaţii din Parlament şi, prin urmare, Guvernul”.

„Se spune, de asemenea, că acesta exercită o mare influenţă asupra sistemului judiciar, deşi el susţine că aceasta este o „invenţie” a duşmanilor săi. Un diplomat spune: „Să fie clar, este un stat capturat – capturat de un tip. O dictatură oligarhică. Nu există niciun interes pentru reforma judiciară în această ţară, pentru că, dacă ar exista, acest regim s-ar ruina ca o casă din cărţi”. La 11 octombrie, Comisia Europeană a declarat că suspendă ajutorul financiar de 28 de milioane de euro destinate reformei judiciare în Moldova, deoarece ţara nu şi-a reformat sistemul de justiţie”, se mai arată în articol.

În opinia jurnaliştilor, „Plahotniuc poate este puternic, dar cu siguranţă nu este iubit”.

„Potrivit unui sondaj făcut la începutul acestui an, în el are încrede numai 2% din populaţie. Dacă alegerile parlamentare ar avea loc acum, doar 4% ar vota pentru partidul său. Pe cealaltă parte, în preşedintele Dodon are încredere 41% din cetăţeni, iar 36% ar vota pentru partidul său”, constată „The Economist”.

http://radiochisinau.md/the-economist-igor-dodon-si-vlad-plahotniuc-conduc-un-cartel-politic—58942.htm

Jurnalist rus, despre Igor Dodon: „Este cel mai prost lider de pe arena mondială”

Jurnalist rus, despre Igor Dodon: „Este cel mai prost lider de pe arena mondială”
Jurnalistul rus Alexandru Nevzorov susţine că Igor Dodon este cel mai prost lider de pe arena mondială. Declaraţia a fost făcută în cadrul unui interviu la 1news.

„Prostuţul Dodon, preşedintele Republicii Moldova, s-a preocupat de el însuşi, şi a fost trimis pe jos la Moscova. Aici i-a fost promis că o să fie ajutat să-şi deschisdă o afacere. El va avea o afacere, cred că un salon de coafură intimă, şi, în sfârşit, se va regăsi. Dar adevărul este că, într-adevăr, un lider mai prostuţ ca el pe arena mondială nu a fost, şi el, cum se zice, a jucat prost”, a spus jurnalistul rus, Alexandru Nevzorov.

http://www.jurnal.md/ro/politic/2018/1/4/jurnalist-rus-despre-igor-dodon-este-cel-mai-prost-lider-de-pe-arena-mondiala/

Tot adevărul despre adevăr

Cea mai bună întrebare adresată lui Igor Dodon la conferință a fost cea a fotografului Constantin Grigoriță

”Cum poți să te închini în fața agresorului?Cum președintele țării poate să meargă să-și ceară scuze de la cel care ne-a agresat? Au împușcat cu tehnică grea. Cu tancuri, cu trei tancuri. Eu am fost acolo, am văzut. Nu am împușcat eu. Cum un președinte poate să-și ceară scuze de la agresor?”

În legătură cu refuzul repetat al Instituției Prezidențiale de a accepta participarea fotografului Constantin Grigoriță la evenimentele organizate de aceasta (http://agora.md/stiri/36500/fotojurnalistul-constantin-grigorita–interzis-la-briefingul-lui-dodon–ce-spune-purtatorul-de-cuvant-al-presedintelui-rm; deschide.md/ru/russian_news/social_ru/15423/Константин-Григорицэ-персона-нон-грата-на-конференциях-Додона.htm;https://independent.md/epopeea-continua-fotoreporterul-constantin-grigorita-nu-fost-lasat-din-nou-sa-participe-la-conferinta-lui-dodon/), Oficiul Avocatului Poporului ține să reamintească standardele europene și internaționale în domeniul libertății de exprimare – articolul 10 din Convenția Europeană a drepturilor omului, articolul 19 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și articolul 19 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice.

Or, prin refuzul de acces jurnalistului Grigoriță la briefingul și conferințele de presă organizate de șeful statului, Președinția i-a încălcat acestuia dreptul de a căuta, primi şi publică informaţii, drept garantat de tratatele și convențiile internaționale menționate, ratificate de Republica Moldova. De asemenea,  lipsirea fotojurnalistului de posibilitatea de a-și exercita meseria, în condițiile în care fotografi  de la alte instituții  au fost prezenți la eveniment, ridică  o forma de discriminare față de alți colegi de breaslă.

Într-un caz asemănător – Selmani și Alții v. fosta Republică Yugoslavă a Macedoniei, în care un jurnalist, care a avut acreditare în legislativul acestei țări, a fost expulzat din edificiul Parlamentului, CEDO a condamnat autoritățile statului respectiv pentru încălcarea articolului 10 al Convenției Europene (ombudsman.md)

Pavel Păduraru:

În pofida faptului că această opinie este antinațională, ea are dreptul la existență. Nu e un secret – ăsta e portretul alegătorilor socialiști. Cel mai ciudat, în acest sens, este interesul real al respectivilor în ceea ce privește adevărata independență a R. Moldova. Deoarece, pe de o parte, adoratul lor președinte afirmă că Unirea cu România ar șterge de pe fața pământului statul nostru, iar, pe de altă parte, tot el își cere scuze în fața separatiștilor de la Tiraspol, pentru că frații și părinții noștri și-au apărat independența cu arma în mână în 1992. Astfel, președintele R. Moldova demonstrează cu vârf și îndesat că este adeptul lichidării țării pe care o conduce.

Cu toate acestea, dacă vrem să fim corecţi, ar trebui să admitem că atunci lui Igor Dodon i-au tremurat picioarele de emoţii şi s-a bâlbâit, vociferând o enormă prostie… Din păcate, n-a fost aşa, ceea ce ne face să ne dăm seama că R. Moldova ar putea să dispară de pe faţa pământului prin contribuţia directă a statalistului Dodon. Recent, la ceremonia organizată cu ocazia aniversării a 23 de ani de la adoptarea legii, care oferă Găgăuziei un statut special de autonomie, Dodon i-a decorat cu cea mai înaltă distincție de stat, Ordinul Republicii (!!!), pe Mihail Kendighelean și Stepan Topal. Pentru cine nu-i cunoaşte, în anii ‘90, ăştia au fost iniţiatorii procesului de separare a R. Moldova de sudul țării. Kendighelean este unul dintre organizatorii așa-zisului congres al deputaților de la Comrat, care în 1989 proclama înființarea unei republici găgăuze ca parte componentă a URSS, iar Topal a fost primul președinte al pretinsului legislativ al autoproclamatei republici găgăuze. Cei doi, pe care Dodon i-a numit „adevărați patrioți”, se aflau, cel puţin atunci, în relații foarte bune cu regimul criminal de la Tiraspol și duceau cea mai murdară luptă contra independenţei R. Moldova. Pe scurt, ei puneau în practică avertismentul lui Mihail Gorbaciov, adresat lui Mircea Snegur că, dacă refuză să semneze cel de-al doilea Tratat Unional, țara îi va fi divizată în trei părți.

A sărăcit ţara cu 160 mln. de lei prin înstrăinarea hotelului „Codru”

Observăm că actualmente Dodon se bate cu pumnul în piept că vrea o Moldovă fără oligarhi, referindu-se la Vlad Filat și Vlad Plahotniuc. Dar, în 2008, când hotelul „Codru” a fost cumpărat de la stat cu bănuți de o firmă a lui Plahotniuc, Dodon era ministru al Economiei. Ulterior, Curtea de Conturi a constatat că, în urma acestei tranzacţii, statul a fost prejudiciat cu 160 de mln. lei (!). Fireşte, el a declarat presei că nu știe pe mâna cui a ajuns hotelul, deşi despre aceasta știa toată guvernarea comunistă şi presa. Numai Dodon, neprihănitul, habar nu avea…

cu 6 miliarde prin importurile ilicite de carne

Liderul PSRM se făcea că nu știe nimic nici despre „mafia cărnii”, care se zice că înfloreşte şi astăzi, dar care a fost constituită în 2006, când el devenise ministru. Oricum, anume atunci comisia care elibera autorizaţii pentru import a fost transferată din subordinea Ministerului Agriculturii în cea a Ministerului Economiei, iar directorul adjunct al agenției care elibera licențele era fratele său, Alexandru Dodon. Şi de atunci importul de carne în RM a fost monopolizat de câteva firme, de unde carnea ajungea la producătorul final printr-un șir de intermediari și SRL-uri-fantomă. Potrivit Fiscului, aceste importuri nu erau înregistrate în baza lor de date şi pentru ele nu se calcula nici TVA, nici impozitul pe venit. Astfel, fabricile de mezeluri erau împinse spre faliment, iar pierderile la bugetul de stat atingeau cifra de 2 miliarde de lei pe an. Dacă Dodon a fost ministru timp de trei ani, rezultă că prejudiciile aduse cetăţenilor, inclusiv alegătorilor săi, au constituit 6 mlrd. de lei.

cu 3,5 milioane de lei prin IEFS

Tot 2006, Ministerul Economiei şi Academia de Ştiinţe (AŞM) au fondat Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică (IEFS), prin care Dodon şi apropiaţii săi au sustras de la stat 3,5 milioane de lei. Printre salariaţii instituţiei se numărau cercetători români pe care nimeni nu i-a văzut, „suflete moarte”, dar şi ex-consiliera lui Voronin, Oxana Domenti, şi, fireşte, Igor Dodon. El ridica lunar de aici câte 6000-7000 lei, plus suplimente consistente, delapidând în total 72,657 lei, bani publici. În 2009, când instituţiile de drept s-au autosesizat în această privință, Dodon și-a schimbat macazul, a cerut desfiinţarea IEFS şi s-a grăbit să întoarcă banii însușiți ilegal. Institutul efectua şi achiziţii publice, în urma cărora în contabilitate erau trecute preţuri duble sau triple, sau echipamentul procurat dispărea.

Ne-a vândut „Moldova” şi a vrut să ne lase fără consulat la Odesa

Dacă Dodon are alegători care odinioară se odihneau fericiţi la Sanatoriul „Moldova” din Odesa, ei ar fi bine să ştie că au pierdut această plăcere pentru totdeauna tot din cauza lui. Sanatoriul, care era una din cele mai scumpe proprietăţi ale RM, a fost înstrăinat la un preţ derizoriu în anul 2008, când el era viceprim-ministru, în guvernul condus de Zinaida Greceanâi – capul de listă al socialiştilor. Opera a fost comună, căci „Moldova” a fost scoasă la vânzare printr-o simplă hotărâre a executivului. Peste cinci zile, a avut loc licitaţia, în două etape, la care au participat şase firme, dar a fost desemnată ca şi câştigătoare cea mai proastă ofertă. Aceasta îi aparţinea firmei „SDY-Invest Grup”, fondată în ajunul licitației și cu un capital social de 5400 de lei. Chiar dacă prețul real al sanatoriului depăşea un miliard de dolari, „SDY-Invest Grup” s-a obligat să plătească 72 mln. lei, dintre care 50% – până la semnarea contractului, iar restul – în rate, timp de trei ani. Ulterior, Procuratura Generală a constatat că firma respectivă a prezentat la licitaţie scrisori false de la o bancă din Odesa, care garanta achitarea acestei sume. Realmente, până în 2011, au fost achitate doar 36 mln. de lei. Dodon s-a implicat personal în sprijinul cumpărătorului, solicitând autorităţilor ucrainene să susţină firma pentru a-şi înregistra dreptul de proprietate asupra bunurilor cumpărate. Culmea este că printre aceste bunuri figura şi clădirea Consulatului RM din Odesa! Deşi Dodon spune că a fost o greșeală, reprezentanții Ministerului de Externe afirmă că au reuşit cu greu să păstreze în proprietate edificiul consulatului, după ce noii stăpâni ai sanatoriului le cereau să părăsească edificiul.

Ceilalţi participanţi la licitație, care au încercat să-şi facă dreptate, s-au trezit ameninţaţi şi persecutaţi. Unii au fugit din ţară, alţii au murit. Fratele unuia dintre cei decedați își amintește: „Fratele îmi spunea că şi un deputat din rada ucraineană a vrut să cumpere Sanatoriul „Moldova”, dar i s-a cerut de la Chişinău un avans de 20 mln. USD. Omul a plătit, dar n-a primit nimic. După decesul fratelui, au început să-mi închidă firmele. Voiau să mă aresteze, eram presat de peste tot şi am fugit din ţară. Un an de zile m-am ascuns în Ucraina”.
În 2010, când procuratura a solicitat rezilierea contractului şi reîntoarcerea sanatoriului în proprietatea RM, reprezentanții firmei „SDY-Invest Grup” au motivat că nu pot achita restul sumei…

Minciuna capitală, neobservată de electoratul lui Dodon

Nu e poveste, ci realitate. Peste jumătate de an de la înstrăinarea „Moldovei”, Igor Dodon declara senin că „rezultatele privatizării proprietăţii publice sunt un semn al stabilităţii politice și economice” şi că „potenţialii investitori sunt atraşi de asigurarea accesului tuturor doritorilor la licitaţii”. Şi aceasta în condiţiile în care, în timpul cât el conducea Ministerul Economiei, au fost înstrăinate la un preţ de nimic şi hotelurile „Naţional” și „Struguraş”. Deşi nici de data aceasta cumpărătorul nu și-a onorat obligațiunea asumată în termenii stabiliţi, Dodon nu a reziliat contractul, ci, dimpotrivă, l-a prelungit. Tot atunci a fost vândută ilegal clădirea Circului către o firmă offshore din Cipru şi Centrul Naţional de Tineret din Parcul „Valea Trandafirilor”.

A jucat pentru Tripăduş în cazul furtului întreprinderii „Mioara”

Scriam mai sus că toţi politicienii mint, îndeosebi în campaniile electorale. În aceeaşi măsură, trebuie să recunoaştem că, cel puţin în Moldova, toţi politicienii ajunşi la guvernare fură. Ne fură toţi, în timp ce ne surâd ca unor idioţi şi ne asigură că ne doresc binele. Însă Igor Dodon şi aici pare a fi o excepţie – el a participat la ștergerea urmelor unor infracțiuni încă până a fi la putere…

În 2010, TIMPUL a publicat o investigaţie despre privatizarea ilicită a uneia din cele mai cunoscute întreprinderi de blănuri din URSS, „Mioara” din Bălți, de către Anatolie Tripăduș, care în prezent este condamnat la 15 ani de pușcărie. Prin 2003-2004, când procurorii au pus ochii pe el, Tripăduș a vândut 75% din acțiunile întreprinderii unei firme, „Utan-Rat”, condusă oficial de turcul Catal Refic. Porcăria constă în faptul că, la acel moment, Catal nu era în Moldova și, din numele său, semna un alt cetățean turc, care recunoaște că a fost forțat să se prezinte cu un pașaport fals, după ce fusese ținut ostatic într-un subsol și torturat de către oamenii lui Tripăduș. În scurt timp, „Utan-Rat” ar fi vândut pachetul de acțiuni către patru persoane, care, la rândul lor, le-au înstrăinat altor patru persoane. Urmărirea penală a constatat că cei opt „cumpărători” au fost persoane interpuse, care nu au nicio treabă cu „Mioara”. Aceste ultime două tranzacții, care au ajutat infractorul să șteargă urmele infracţiunii în încercarea de a deposeda statul de o serioasă întreprindere, au fost efectuate de către Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, în persoana lui Dodon. Mai mult, vânzarea a fost efectuată fără ştirea Departamentului Privatizării, deşi legislaţia interzice categoric acest lucru. ( timpul.md)

Mariana Raţă:

Fabrica de conserve, „conectată” la Dodon 

Deși nu a indicat niciodată în declarația sa de avere că ar avea vreo afacere, presa a scris anterior că Igor Dodon ar deține, prin intermediari, un pachet de acțiuni la Fabrica de conserve din Călărași, raionul de baștină al politicianului. Potrivit Capital Market, publi­ca­ţia Comi­siei Naţio­nale a Pieţei Finan­ci­are (CNPF), soci­a­lis­tul, ar deţine nu mai puţin de 37% din acţiu­nile fabri­cii prin inter­me­diul Ali­nei Boţoc, o persoană de încredere a lui Igor Dodon, dar şi prin inter­me­diul fir­mei Hun­ter Elit Club, despre care presa a scris că ar fi controlată de Ghen­a­die Merineanu, fratele soției lui Dodon, pre­cum şi pache­tul majo­ri­tar de acţiuni la Fabrica de vinuri din Oni­ş­cani, Călă­raşi, deţi­nută de SA Proura-Vin, prin ace­leaşi per­soane. În ultimii ani, Hun­ter Elit Club și-a schimbat de câteva ori proprietarii.

Alina Boțoc este şefă adjunctă a Dire­cţiei Pri­va­ti­zare a Agenției Proprietăți Publice, fiind numită în această funcție pe 3 decem­brie 2007,  când ministru al Economiei era Igor Dodon, APP fiind instituție subordonată ministerului. Directorul executiv al Fabricii de conserve, Mihai Vlădicescu, îi este cumătru lui Igor Dodon.

Astăzi, în acte, Hunter Elit Club aparține lui Veaceslav Anghel, membru al PSRM, tot el, potrivit unei investigații realizată de Ziarului de Gardă în parteneriat cu Centrul de Investigații Jurnalistice,fondator inițial al SRL Con­sac­ces, spe­cia­li­zată în con­stru­cţii, dar şi SRL Exclu­siv Media, care deţine zia­rul de limbă rusă „Argu­mentî i Faktî”. La acest ziar lucrează Galina, soţia lui Igor Dodon, dar şi Lud­mila, soţia lui Cor­ne­liu Fur­culiţă, deputat socialist și unul dintre cei mai importanți sponsori ai partidului. În prezent, Furculiță este asociat unic al Exclusiv Media. Dodon recunoaște că îi știe pe Boțoc, Vlădicescu și Merineanu, dar neagă că ar avea vreo legătură cu Fabrica de conserve din Călărași.

Dodon, în vizorul CCCEC

În schimb, candidatul la funcția de președinte al Republicii Moldova și-a recunoscut vina în cazul unui alt scandal, izbucnit în aprilie 2009, după ce Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției (CCCEC) a efectuat o revizie pentru anii 2007-2008 în cadrul Institutului de Economie, Finanțe și Statistică a Academiei de Științe. Potrivit raportului, din 2006, bugetul statului ar fi fost secătuit cu cel puțin 3,5 milioane de lei prin intermediul acestui institut. Deși n-a prestat nicio zi activitate științifică la institut, Dodon a beneficiat de un salariu de 6.000-7.000 de lei pe lună, plus suplimente consistente. Institutul era condus de actuala șefă a Consiliului Concurenței, Viorica Cărare.

Urmare a acestui control, Procuratura Generală ar fi pornit un dosar penal care însă, potrivit ziarului „Timpul”, s-a rătăcit peste trei luni prin sertarele instituției. Singura reușită este că Igor Dodon, împreună cu alți cinci angajați fictivi ai institutului au returnat salariile. Dodon a restituit statului 72.657 lei, recunoscându-și astfel vina pentru însușire ilicită de bani.

Intermediarul de la importul energiei

De numele lui Igor Dodon este legată și o schemă mai veche de import a energiei electrice din Ucraina, despre care Centrul de Investigații Jurnalistice a scris încă în 2008. În baza unui contract negociat de ministrul de atunci al Economiei, Igor Dodon, începând cu anul 2008, Republica Moldova a început să procure energie electrică din Ucraina prin intermediul unei companii intermediare maghiare, Energo-Partner. Dacă iniţial, conform unor clauze ale acordului moldo-ucrainean semnat de Igor Dodon, SA Energocom cumpăra circa 70 la sută din energia importată din Ucraina prin intermediul Ukrinterenergo, iar celelalte 30 la sută – prin firma maghiară, din iulie 2008 lucrurile s-au inversat. Preţul energiei livrate de Ukrinterenergo era, potrivit jurnaliștilor, cu 20-25 la sută mai mic decât cel al energiei livrate de Energo-Partner. Modificarea schemei de import a condus atunci la creşterea semnificativă a tarifelor interne la energie electrică, care au fost majorate, la 30 iulie, în medie cu 17 la sută. Contractul prin care Energo-Partner, controlată de un milionar ucrainean de origine slovacă, a devenit furnizor principal de energie electrică în Republica Moldova a fost semnat pe 20 mai 2008 de Alexandru Gusev, directorul general al Energocom, în prezenţa ministrului Dodon.

„Lista Neagră”

În 2009, Igor Dodon a figurat și în „lista neagră” întocmită de jurnaliștii de investigație în cadrul proiectului „Parlamentul curat”. Astfel, candidatul la funcția de deputat, din partea Partidului Comuniștilor era acuzat că ar fi utilizat poziţia de serviciu în interes de partid prin exercitarea presiunilor asupra membrilor Asociaţiei Producătorilor de Mărfuri din Republica Moldova, pe care i-a convocat la o şedinţă în incinta Guvernului, pentru a obţine demiterea preşedintelui acesteia. În altă ordine de idei, potrivit Curţii de Conturi, în baza ordinului ministrului Dodon din 30 mai 2007, patru angajaţi din aparatul central al ministerului ar fi primit sporuri excesive la salarii.

Cei care au realizat lista candidaţilor care nu corespundeau criteriilor de integritate au mai notat faptul că, pe parcursul anilor 2007 şi 2008, Igor Dodon a deţinut alte funcţii remunerate, cum ar fi cea de preşedinte al Consiliului de Administrare al Moldtelecom, ceea ce contravine Legii cu privire la Guvern. Aceasta interzice miniştrilor deţinerea altor funcţii remunerate. Mai mult, în perioada în care a fost ministru al Economiei şi Comerţului în Guvernul Greceanâi, Igor Dodon a susţinut şi a contrasemnat unele hotărâri ale Executivului, secretizate ilegal, cu privire la alocarea unor sume de bani din Fondul de rezervă.

Banii din Bahamas

Multe dubii provoacă modul de finanțare Partidului Socialiștilor condus de Igor Dodon. Jurnaliștii de investigație au dezvăluit în ultima perioadă mai multe scheme prin care la partid ajungeau bani din zone off-shore sau de la persoane dubioase.

Recent, Rise Moldova a publicat o investigație potrivit căreia Partidul Socialiștilor ar fi beneficiat de sponsorizări de milioane de lei, proveniți dintr-o afacere secretă cu o companie off-shore din Bahamas, conectată la Federația Rusă. Compania ar fi făcut un transfer de peste 30 de milioane de lei, iar banii au intrat în Moldova cu câteva luni înainte de prezidențiale, prin intermediul Exclusiv Media, firmă deținută astăzi de deputatul Corneliu Furculiță și administrată de Petru Burduja, consilier municipal al PSRM în Chișinău. În baza unor contracte de împrumut, milioane de lei au ajuns din această companie la mai multe persoane apropiate partidului și sponsori ai acestuia.

Deși provine din Bahamas, contractul de împrumut semnat de off-shore și firma lui Furculiță a fost redactat în rusă și engleză, iar toate litigiile provocate de contract sunt reglementate de legislația materială și procesuală a Federației Ruse și urmează să fie examinate de Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț din Moscova.

Pe parcursul celor cinci ani de când se află în fruntea PSRM, partidul a beneficiat constant de donații generoase din partea angajaților Exclusiv Media. Aceștia au donat, spre exemplu, aproximativ câte 85.000 de lei în cadrul campaniei electorale din 2014 )

(anticoruptie.md. Mariana Raţă )