De ce emigrează moldovenii ? De ce fug şi de cine moldovenii fug din R. Moldova? Cine îi alungă pe moldoveni din R. Moldova ?

Emigranti

De ce emigrează moldovenii din R. Moldova ? Iată câteva răspunsuri sinceritatea cărora te îngrozeşte. Precedenţii preşedinţi, precedentele guverne, actualul Guvern Pavel Filip, preşedintele Parlamentului Adrian Candu, preşedintele R. Moldova Igor Dodon,  coordonatorul COALIŢIEI de guvernare Vlad Plahotniuc au crezut şi cred că R. Moldova este propria lor moşie, iar cetăţenii R. Moldova sînt slugile lor.  Cine să aibă grijă de ei, actualii demnitari implicaţi în furtul miliardului, pus pe spinarea celor care au emigrat şi a celora care stau în rînd la emigrare.

„Pleacă pentru că îi fugăresc cei de la putere. Nu le dau locuri de muncă.”

„Existenţă nu este în ţară.”

„Banditismul s-a răspândit foarte tare. De aceea oamenii pleacă. Vor pentru copiii lor o viaţă fericită, normală, educată, cu condiţii normale de trai.”

Acasă e foarte greu. Fiindcă au piedici peste tot, de la primărie, orice instanţă. E birocraţie, corupţie, jaf, furt din buzunarele oamenilor.”

„Se duc peste hotare fiindcă e tare greu în Moldova. Toţi fură, sunt mincinoşi, hoţi.”

La putere au furat toţi hoţii până acum şi niciunul nu-şi recunoaşte vina. Banii au fost scoşi peste hotare, puşi în bănci.”

Emigrarea. Începutul

Totul a început odată cu destrămarea URSS, când țară s-a confruntat cu o descreștere economică serioasă. Statul nu a făcut față problemelor financiare: un șir de reforme inconsecvente au condus la o stagnare a actvității economice. În consecință, la sărăcirea a 70% din populația țării. În anul 2004, situația economică a ajuns la o stabilitate șubredă, iar nivelul de sărăcie s-a diminuat la 40%. Cu toate acestea, numărul locurilor de muncă nu a crescut. Pentru a-și alimenta familiile și pentru a întreține gospodăriile la un nivel decent, oamenii au fost nevoiți să se acomodeze la noile condiții de viață. De aceea, unica decizie corectă pentru mai mult de o pătrime din populație a republicii a fost să plece din țară la munci.

În anul 2004 Biroul Național de Statistică (BNS) a realizat recensământul populației. Atunci în țară au fost numărați 3.383.332 de oameni. Deja după 10 ani, potrivit datelor noului recensământ, în Republica Moldova locuiau 2.913.281 de persoane. Dintre aceștia, 58,4% locuiesc în zona rurală. În Chișinău locuiește 1/5 din populația țării. Populația actuală a țării se împarte în 48,4% de bărbați și 51,6% femei.

Пропорциональная численность по мж.jpg

Cea mai activă perioadă a migrației a fost în anul 1998, după care intensitatea migrației nu a scăzut. Potrivit statisticii, numărul de migranți depășește de 2-3 ori numărul repatriaților în țară. Cele mai mari pierderi sunt considerate femeile care pleacă cu traiul și cadrele cu un nivel înalt de profesionalizare.

Cele mai îndrăgite destinații pentru migranți sunt SUA, Canada, Germania și Israelul. Iar din statele CSI – Federația Rusă și Ucraina. La adaptarea morală și psihologică în aceste state, contribuie diasporele moldovenești care funcționează acolo. Acestea creează ambianța culturală și socială, care îi ajută pe migranți să se adapteze mai ușor în noile condiții și să se integreze în noua țară și să ajungă la condițiile de a primi actele de ședere pe termen lung.

Migrația intelectuală

O durere aparte pentru stat este migrația intelectuală. Deocamdată nu a fost identificată o abordare politică pentru această problemă. În pofida faptului că numărul migranților cu studii superioare și studii de specialitate crește, statul nu a găsit criteriile de a contabiliza aceste persoane. Nu sunt cunoscute nici pierderile directe și indirecte din investirea în  sănătatea și educația acestor migranți, iar în unele cazuri, investițiile personale ale migranților în educație.

Студент за голову.jpg

Simplificarea regimului de trecere a granițelor și accesul facil la învățământul din străinătate au crescut numărul bursierilor moldoveni din universitățile străine.

Situația poate fi explicată foarte simplu: în anul 2010, BNS a realizat o cercetare și a concluzionat că în acel an au fost înregistrați 970.000 de persoane între 15-29 de ani, adică 27,2% din populația țării. Nivelul șomajului în această categorie de vârstă a fost de 13,9%, ceea ce este de două ori mai mare de nivelul șomajului pe țară – 7,4%. Doar 22% din tineri și-au găsit de muncă imediat după ce au terminat studiile. Dintre care o pătrime au părăsit locurile de muncă din cauza salariilor mici, iar 17,7% au plecat peste hotare la muncă. Pe fundalul acestui exemplu, situația migrației printre tineri devine destul de clară.

???????? ? ?? ски объявлений, источник sputnik.md.jpg

Printre altele, tineretul de oraș își găsește mai ușor un loc de muncă, decât tinerii din mediul rural (75% în comparație cu 54%).

Este de menționat că și numărul elevilor este în descreștere, în acest an aproximativ 33 de mii de elevi vor merge în clasa, cu circa două mii de copii mai puţin în comparaţie cu anul trecut.

Школьники.jpg

Bărbații aleg CSI, iar femeile aleg Uniunea Europeană

Unicitatea Republicii Moldova constă în faptul că ea se află la granița a două sisteme geopolitice: Uniunea Europeană și CSI. Ambele sisteme funcționează în condițiile de atragere activă a migranților din statele din lumea a treia pentru a acoperi necesitățile în forță de muncă, dar și pentru creșterea potențialului demografic. În același timp, mecanismele de ieșire, documentarea, condițiile impuse migranților în țara în care ajung, posibilitățile de angajare și multe altele sunt foarte diferite la aceste două sisteme. De aceea, migrația se distribuie în două părți: 60% către statele CSI (de obicei, Rusia) și 40% sunt statele UE (în mare parte Italia).

Potrivit statisticii, din numărul total de migranți care au ajuns în CSI, 2/3 sunt bărbați. Majoritatea sunt veniți din mediul rural, mulți au studii medii și de specialitate. Migrația în CSI, are un caracter sezonier – până la 12 luni cu anumite pauze.

ОЧередь в посольство РФ.jpg

În statele UE, este invers, în mare parte acolo pleacă femeile – 70% din numărul total de migranți. Din numărul total de migranți în statele UE, 19% au studii superioare. Emigrarea de scurtă durată în UE de obicei durează 2 ani la bărbați și 2,3 ani la femei.

Despre bani și copii

Îngrijorarea cu privire la problema emigrării este direct legată de dezvoltarea financiară și economică, socială și demografică a țării. Într-o perspectivă de lungă durată, migrația cetățenilor pentru un post de muncă are un efect negativ asupra tuturor acestor sfere. În mediu, fiecare 10 ani, din țară pleacă 150.000 de persoane, adică aproape 15% de populație activă din punct de vedere economic (de sigur, aceste date reprezintă o medie).

În anul 2006 procesele de migrație au fost stopate un pic din cauza lărgirii granițelor UE și impunerea vizelor pentru un număr anume de cetățeni, dar și din cauza problemelor ce au apărut pe fundalul crizei financiare mondiale din 2008. Du toate acestea, situația nu s-a schimbat radical, și deja către anul 2010 statistica număra 311.000 de migranți care au plecat la munci.

Potrivit statisticii, majoritatea migranților din mediul rural – 67%. 66% din numărul total al migranților sunt bărbații, iar 34% sunt femei.

Printre cei care au plecat peste hotare sunt mulți tineri cu vârste cuprinse între 20 și 24 de ani. Începând cu anul 2002, în rapoartele statistice a apărut o categorie nouă de vârstă – 55-59 de ani. De obicei, aceștia sunt cetățenii care au emigrat pentru a-și reuni familiile.

O mare provocare pentru stat în această situație este problema copiilor rămași acasă.

Мама на стекле.jpg

Din numărul total de migranți, 61,3% sunt persoane care sunt căsătorite oficial, numărul celibatarilor este de 31%. 42% dintre migranți au copii. Dintre aceștia, aproape 100.000 nu sunt îngrijiți de părinți. Lipsa părinților, îndeosebi a mamei are un efect negativ asupra dezvoltării emoționale, psihologice și intelectuale a copilului. Drept urmare, statul a fost nevoit să-și asume responsabilitatea pentru copiii, rămași fără grija părinților. Potrivit datelor actuale 7% din copiii migranților sunt plasați în instituții sociale.

Să ne întoarcem la impactul migrației asupra proceselor economice din țară. Inițial, câștigurile trimise de migranți din străinătate, a contribuit la creșterea consumului în țară. Însă posibilitățile statului de a răspunde la cerere au fost limitate, de aceea o parte din mărfuri și servicii se importau. Acest lucru a avut urmări benefice pentru bugetul de stat, însă în balanța comercială, a apărut deficitul comercial.

block_1.png

De obicei, volumul transferurilor bănești din străinătate balansa în jurul cifrei 30% din PIB. Transferurile mergeau în mare parte pentru consumul curent, investirea în educația copiilor și pentru servicii medicale.

În perspectiva de lungă durată, transferurile bănești aveau urmări negative, printre care: susținerea artificială a valutei naționale, diminuarea exportului ș.a.m.d.

Cu toate acestea, transferurile bănești în Republica Moldova vor înceta dacă toate familiile se vor reuni în afara țării.

STRATEGIA NAȚIONALĂ „DIASPORA-2025”

În ultimii ani, Guvernul a recunoscut importanța domeniului diaspora, migrație și dezvoltare, care poate contribui la dezvoltarea economică şi socială a ţării. Strategia naţională de dezvoltare „Moldova 2020”, adoptată prin Legea   nr. 166 din 11 iulie 2012, urmăreşte dezvoltarea ţării prin creşterea economică şi reducerea sărăciei, contribuind la edificarea unui stat prosper, cu un nivel înalt de viaţă pentru toţi cetăţenii. Totodată, Strategia „Moldova 2020” este primul document naţional care integrează aspectele ce țin de migrație și dezvoltare în documentele naționale de politici.
Programul de activitate al Guvernului (2015-2018), aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr. 161 din 30 iulie 2015, conține un compartiment dedicat diasporei, cu 16 domenii prioritare de activitate, după ce Programul de activitate al Guvernului „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” (2013-2014) a inclus în premieră domeniul diaspora în aspectele dezvoltării sociale, economice și culturale a țării, cu elaborarea unei ample politici de stat pentru susţinerea diasporei.

Includerea domeniului diaspora, migrație și dezvoltare în politicile naționale este un proces complex, care implică ministere, autorități publice centrale și instituții. Întrucît diaspora constituie un factor catalizator al dezvoltării țării, Strategia națională „Diaspora-2025” (în continuare – Strategie) se axează pe dezvoltarea relațiilor cu membrii diasporei, pe promovarea și respectarea drepturilor tuturor cetățenilor țării, indiferent de locul aflării acestora.

La elaborarea prezentei Strategii au fost luate în considerare rezultatele următoarelor studii: „Cartografierea diasporei moldovenești în Italia, Portugalia, Franța și Regatul Unit al Marii Britanii (D.Cheianu-Andrei, Chișinău, 2013), „Moldovenii în Federația Rusă” (Vl.Mukomel, D.Cheianu-Andrei, Chișinău, 2013), precum și „Inovație în migrația circulară. Migrație și dezvoltare în Republica Moldova” (N.Zwager, R.Sințov, Chișinău, 2013) (în continuare –studiul CIVIS/NEXUS Moldova). Ultimul studiu este realizat de Centrul de analize și investigații sociologice, politologice și psihologice „CIVIS” în cadrul proiectului NEXUS Moldova „Consolidarea legăturii dintre migrație și dezvoltare: testarea unei platforme de servicii integrate pentru migranții moldoveni și comunitățile lor”, implementat de către un consorțiu de parteneri, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare.

Guvernul actual al lui Pavel Filip, Biroul relaţii cu Diaspora( şef – Olga Coptu, consultant principal – Valeriu Sajin, Ghenadie Slobodeniuc – consultant principal, Nadejda Zubcu – consultant principal), sunt campioni în strategii, studii şi evenimente costisitoare, organizarea de congrese şi bienale, dar rezultate ? Ce putem aştepta de la nişte oameni care nu au idee şi nu au pregătirea necesară pentru a construi o comunitate puternică în ţările unde au emigrat moldovenii, în special în Rusia, Italia, Israel, în care practic cetăţenii moldoveni sînt discriminaţi, avînd o parte dintre ei statutul de sclav la stăpâni, dat fiind că ei au ajuns acolo pe căi ilegale. Campioni la demagogie, campioni la tocat banii statului, mai ales că salariile lor sînt din remitenţele a multor şi multor familii nenorocite.

Opiniile experților:

????? ??????, ????? центра демографических исследований, исто???? newsmaker.md.JPG

Olga Gagauz, seful Centrului pentru Cercetări Demografice, consideră că Moldova pierde populația tânără și aptă de muncă, bine pregătită, care ar putea ridica nivelul economiei dar care la moment contribuie la progresul altor state din Europa.

„Peste 600 de mii de cetăţeni s-au stabilit permanent peste hotare. Migraţia de muncă s-a transformat în migraţie definitivă. Probabil că aceste persoane nu se vor mai întoarce în ţară, deja multe familii s-au reintegrat, copiii s-au integrat în instituţiile de învăţământ de acolo. Este o pierdere demografică colosală, care va contribui la o și mai mare scădere demografică, la o diminuare și îmbătrânire a populației”.

Экономический эксперт независимого ан???????????? ? ентра «IDIS Viitorul», источник kp.md.jpeg

Expertul economic al centrului analitic independent „IDOS Viitorul”, Tatiana Lariușina, este convinsă că populația care este aptă de muncă caută piețe de munci mai convenabile și mai de perspectivă. Lariușina consideră că pentru a schimba aceste tendințe, este nevoie de o politică deșteaptă și o diagnoză cinstită, a ceea ce a făcut să fie posibilă această situație. „Migrația forței de muncă ce are loc deja de mulți ani în combinație cu o situație demografică precară au adus la faptul că Moldova a devenit unul dintre state care exportă de resurse umane. Dar munca pentru Moldova, este factorul principal al producției. Forța de muncă calificată și ieftină este văzut ca factorul principal al concurenței, care ar putea aduce investiții în țară. Una dintre soluțiile universale și recomandări ale FMI în această situație este mărirea vârstei de pensionare și implicarea în economie a femeilor care nu lucrează”, a afirmat expertul.

Александр Калинин, Председатель Партии Регион?? ??????? , ???????? m igration.moldova.ms.jpg

Aleksandr Kalinin, Președintele Congresului  Diasporei Moldovenești , afirmă că Moldova încă nu este pregătită să-i primească pe cei în jur de 1 milion de cetățeni aflați peste hotare, statul nu poate oferi un nivel decent de trai celor care au rămas în țară, și  nici migranților.

„Câți dintre cetățenii noştri trăiesc şi lucrează ilegal departe de casă, simțim asupra sa aşa numită „frumusețe” a străinătății, lucrând deseori la cele mai rău plătite si nepopulare profesii. Întoarcerea migranților în Patrie este o amenințare pentru Moldova cu urmări dezastruoase pentru economie, care şi aşa abia rezistă. Dacă să ne imaginăm că toți 700-900 mii de cetățeni se vor întoarce în Patrie într-un an, atunci unde vor munci toți? Piața muncii la noi este foarte mică şi pentru un loc vacant la moment pretind 6 şomeri. Conform cercetărilor dacă o dată pe an în țară se vor întoarce 50-80 mii de lucrători migranți, atunci şomajul va creşte pînă la 10%, transformînd viața a sute de mii de moldoveni într-o luptă pentru „o bucată de pîine”.

***

Problema migrației pentru Moldova grea și ambiguă. Pe de o parte, țara trebuie să-și întoarcă cetățenii și să le asigure condiții decente de trai iar pe de altă parte, problema sărăciei populației rămase acasă nu este încă rezolvată. Dacă e să ne bazăm pe opinia experților, țara nu este pregătită pentru repatrierea cetățenilor migranți.

Partea frumoasă a lucrurilor este că moldovenii care ar reveni acasă, pot participa la „creșterea” și dezvoltarea țării, aceștea ar putea folosi experienţa acumulată în ţările dezvoltate, viziunea lor occidentală ar fi de mare folos celor rămași. În ultimii ani există și tendința de a investi banii acumulați peste hotarele țării la tine acasă. În acest mod cei care revin pot să-și întemeieze propria afacere, oferind locuri de muncă și participând în acest fel la ameliorarea situației economice.

Statul nu trebuie să vadă în migranți doar remitențe iar cei rămași- colete de sărbători.

materiak pregătit de Mihai Ciubotaru