„Proclamarea Republicii Democratice Moldovenești – premisă pentru Actul Unirii din 27 martie 1918”.

RDMOLDOVENEASCA

Cunoscându-ne identitatea, putem privi către viitor cu mare încredere

Institutul de Cercetări Juridice și Politice al AȘM a organizat, la 30 noiembrie 2017, Colocviul cu genericul „Proclamarea Republicii Democratice Moldovenești – premisă pentru Actul Unirii din 27 martie 1918”. La eveniment au participat academicieni, reprezentanți ai mediului științific, cercetători, preocupați în activitatea sa de tematica abordată. Invitatul de onoare al manifestării a fost Ministrul Plenipotențiar al Ambasadei României în Republica Moldova, Alexandru Mureșan.

Directorul Institutului de Cercetări Juridice și Politice, dr.hab., prof. Valeriu Cușnir, a  subliniat, în cuvântul său inaugural, că evenimentul se înscrie în șirul de manifestări științifice realizate sub auspiciile Academiei de Științe a Moldovei, consacrate Centenarului Unirii. În context, a amintit Masa rotundă, desfășurată la 19 octombrie curent, organizată de institut în comun cu Centrul de cultură și istorie militară, având ca generic „Anul 1917 – destinul Basarabiei, consecințe juridice și politice”;  Conferința științifică internațională, organizată la 24-25 octombrie, de  Ministerul Apărării Naționale, Centrul de Cultură și Istorie Militară, de Institutul Cultural Român și alți parteneri cu genericul „100 de ani de la Congresul militarilor moldoveni”; Conferința științifică internațională „Centenar Sfatul Țării”, organizată de Institutul de Istorie al AȘM în parteneriat cu alte instituții atât din Republica Moldova, cât și din România. Profesorul a remarcat că marcarea Centenarului Marii Uniri, elogiu adus înaintașilor noștri care au contribuit cu mari sacrificii la împlinirea acestui act nu este un gest politic, sau de PR. La întrebarea de ce acest eveniment a fost și este actual pentru cercetare, a răspuns cu un citat al marelui intelectual, enciclopedist și om politic, Nicolae Iorga, care scria „Un popor care nu-și cunoaște istoria este ca un copil care nu-și cunoaște părinții”. Evident că acest eveniment are o profundă semnificație istorică, a specificat dr.hab. Cușnir, or, predecesorii noștri au realizat faptul că dezvoltarea nu este posibilă, decât în cadrul națiunii din care fac parte, de care au fost despărțiți, în mod brutal, în anul 1812. „Pe de altă parte, în circuitul public din Republica Moldova au fost lansate mai multe opere cu conotație istorică, privind identitatea, limba, inclusiv proclamarea Republicii Democratice Moldovenești, la poziția Sfatului Țării, la actul unirii, opere care au un caracter superficial, dar posedă o vizibilă conotație politică, având ca impact denaturarea evenimentelor, manipularea societății, ba mai mult ca atât, dezbinarea acestora”, a remarcat directorul ICJP. În acest sens, profesorul a exprimat certitudinea că mediul academic și universitar trebuie să realizeze studii și cercetări fundamentate științific, pentru a pune la îndemâna societății lucrări veritabile, având ca opțiune promovarea adevărului științific.

Prezent la deschiderea manifestării științifice, vicepreședintele AȘM, acad. Ion Guceac, a reiterat semnificația evenimentului care este unul de o importanță majoră în șirul altor acțiuni care se desfășoară în țară și peste hotare. În acest sens, vicepreședintele AȘM a amintit acțiunile lansate de Academia Română în contextul acestui eveniment, inclusiv planul de acțiuni, elaborat cu participarea nemijlocită a membrilor Academiei, institutelor de cercetare ale AȘM. Academicianul a subliniat că acest eveniment istoric a constituit obiectul de cercetare al mai multor oameni de știință, aceștia fiind cu precădere reprezentanți ai științei istoriei. Subiectul a fost mai puțin cercetat însă prin prisma doctrinei juridice, deși mulți dintre colegii prezenți la colocviu au acordat atenție acestui eveniment. Rămân o serie de probleme, cum ar fi condițiile juridice și politice de creare a Republicii Democratice Moldovenești, la care încă nu sunt răspunsuri. „Noi, cei care facem parte din breasla juriștilor, trebuie să oferim răspunsuri la acestea și alte întrebări, mai ales, în contextul unor evenimente care au loc în cadrul Republicii Moldova”, a menționat acad.Guceac, având în vedere lansarea unui ciclu de lucrări, unui film documentar, consacrate istoriei Moldovei. „E clar lucru că aceste subiecte trezesc opinii deplasateuneori, dar noi, dacă facem parte din categoria oamenilor de știință trebuie să venim cu argumente științifice și în mare parte acestea trebuie să reflecte adevărul științific”, a mai punctat academicianul, fiind de părere că, colocviu va oferi răspunsuri la o serie de probleme și va constitui o platformă chiar pentru noi dezbateri și argumente. Aceasta va veni în sprijinul faptului că și strămoșii noștri au avut inițiative frumoase, au fost familiarizați cu principiile clasice ale constituționalismului european și la titlul respectiv au dat dovadă de curaj de care poate astăzi mulți din cei care sunt în prima linie nu dau dovadă.

La rândul său, Ministrul Plenipotențiar al Ambasadei României în Republica Moldova, Alexandru Mureșan, a mulțumit pentru invitațieși pentru posibilitatea de a participa în acest cadru distins care l-a onorat. Diplomatul a adresat un salut și felicitări tuturor celor care consideră că data de 1 Decembrie reprezintă acea semnificație și pentru Domniile Lorși pentru fiecare român și anume Ziua Internațională a României, pe care o vom celebra mâine. Ministrul Mureșan a apreciat în mod deosebit organizarea în acest cadru a manifestări și motivul de a găsi argumentații de natură istorică pentru fundamentarea juridică practică și constituțională a continuității și a existenței. Oficialul a menționat căeste o experiență deosebită  de a fi prezent la atare evenimente, Domnia Sa fiind un mare consumator de istorie. „Sper că voi mai avea ocazia să vin aici și să comentez despre faptele și evenimentele atât din România, cât și de aici. Este un câmp de cercetare extraordinar în condițiile actuale pentru găsirea acelor argumente care pot justifica obiectiv și științific toate aspectele de interes”, a specificat diplomatul, remarcând rolul AȘM, al oamenilor de știință să documenteze, să cerceteze acele lucrări care pot servi cel mai bine pentru găsirea și descoperirea identității adevărate a fiecărui dintre noi, pentru că doar cunoscând această identitate putem privi către viitor cu mare încredere.

Juc Victor, doctor habilitat în științe politice, vicedirector, ICJP al AȘM, a subliniat că acest colocviu ține de cercetarea științifică, dar și informativă, manifestarea fiind parte a planului de acțiuni al AȘM, dedicat Centenarului Marii Uniri. Politologul a remarcat că formarea Republicii Democratice Moldovenești a fost un rezultat al mișcării pentru democratizare din 1917, început cu prima lovitură de stat numită Revoluția din Februarie, iar mișcarea democratică, la rândul ei, a dat naștere la mișcarea de eliberare națională și aceste două fluxuri s-au pliat. În intervenția sa, dr.hab. Juc a venit cu o provocare științifică în domeniu, asemănând Declarația din 2 decembrie 1917 cu privire la formarea Republicii Democratice Moldovenești cu Declarația cu privire la Suveranitatea Republicii Sovietice Socialiste Moldova din 23 iunie 1990. „Aș asemăna Declarația din 2 decembrie privind formarea Republicii Democratice Moldovenești cu Declarația cu privire la Suveranitatea Republicii Sovietice Socialiste Moldova, pentru că contextele, în linii mari, au fost aproximativ aceleași, dar în ultima instanță obiectivele finale s-au realizat cu totul altfel. Dacă RDM, prin actul din 27 martie, a realizat unirea RSSM, prin Declarația de independență a realizat independența, dar prin aceste două declarații se prevedea democratizarea formațiunii statale în componența altui conglomerat de state mai extins. Dispariția acesteia probabil a fost determinată de haosul care predomina în acest spațiu și a fost nevoie de o intervenție pentru a pune capăt atât haosului, cât și lipsei de conducere.

Doctorul în drept, Mihai Tașcă, cercetător științific coordonator la ICJP, care a lucrat ani de zile prin arhive, a realizat o serie de publicații care se înscriu perfect în lista celor care sunt profund documentate. În luarea sa de cuvânt, cercetătorul a ținut să sublinieze faptul că ne aflăm în preajma unui eveniment de o importanță deosebită dintre spațiul Prut și Nistru, pe care rușii l-au numit Basarabia, întrucât, în anul 1917, acest teritoriu și-a schimbat statutul juridic și de la o gubernie a Rusiei și-a construit un organ legislativ pe data 21 noiembrie 1917 – Republica Democratică Moldovenească, la 2 decembrie 1917, iar la 7 decembrie a constituit primul guvern. În prezentarea sa, dr. Tașcă a făcut o scurta istoriografie a spațiului dintre Prut și Nistru, dintre cele mai vechi timpuri și, îndeosebi, după 1812, întrucât „tot răul ne vine de la anul 1812”, accentuând evenimentele din anul 1917, mișcarea de eliberare națională din Basarabia, condițiile care au generat constituirea Sfatului Țării, numărul de deputați în Sfatul Țării, prima ședință, cum a avut loc repartizarea organului de conducere al Sfatului Țării, cum s-a constituit Republica Democratică Moldovenească, cum s-a constituit primul guvern, cum s-a ajuns la 24 ianuarie 1918 să se voteze independența Republicii Democratice Moldovenești, iar la 27 martie să se voteze unirea cu România. „În general, Sfatul Țării, în acele câteva luni – de la 21 noiembrie 1917 până la 27 martie 1918 – a parcurs atâtea evenimente și atât de repede, cât nu s-a reușit timp de un secol. Iată Sfatul Țării, în doar patru luni de zile a lichidat nedreptatea făcută la anul 1812 și a revenit la spațiul care a fost de-a lungul timpului”, a punctat dr. Mihai Tașcă.Fiind recunoscut ca un specialist desăvârșit în lucrul cu documentele de arhivă, cercetătorul și-a extins activitatea, a mers și a identificat în mare parte locul de veci al deputaților Sfatului Țării, astfel încât prezentarea sa a fost însoțită de o serie de imagini, care reflectă, documente, diplome, certificate etc. de o certă valoare istorică și științifică.

Comunicări științifice la subiectul anunțat au mai prezentat doctorul în drept, Dumitru Grama, doctorul habilitat în drept, Andrei Smochină de la Institutul de Cercetări Juridice și Politice, urmate de dezbateri și intervențiile participanților la eveniment.

Eugenia Tofan,

Centrul Media al AȘM