Investigaţie-bombă: Cine este Silvia Radu, care prin atac raider în stilul lui Plahotniuc a devenit noul primar general interimar al Chişinăului

video-ce-spune-silvia-radu vlad-plahotniuc

Silvia Radu, cunoscută opiniei publice în special pentru faptul că a deținut până anul trecut funcția de președinte al companiei Gas Natural Fenosa, este cel mai bogat candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova. Aceasta a înregistrat, doar timp de un an, venituri de 10 milioane de lei. Are în proprietate două apartamente, o casă de lux, trei automobile, mai multe terenuri agricole, dar și un iaz, pe care l-a luat în arendă pentru 30 de ani și pe care nu l-a raportat în declarația de avere. Candidatul independent la funcția de șef al statului a fost partener de afaceri cu Valentin Vizant, nașul deputatului democrat Sergiu Sîrbu. Acum Silvia Radu a lansat propriul proiect politic.

Silvia Radu are 44 de ani și a absolvit Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Navarra din Barcelona și Academia de Administrare Publică pe lângă Președintele Republicii Moldova. Cariera sa începea în anul 1995, în cadrul Departamentului de energie, resurse energetice și de combustibil, apoi la ÎS „Moldtranselectro”. În anul 2000, s-a alăturat companiei „Union Fenosa”, iar în 2008 a devenit președinte al acestei întreprinderi, funcție pe care a ocupat-o până la 30 noiembrie 2015, când a anunțat că se retrage. A fost consul onorific al Spaniei în Republica Moldova, preşedinte al Asociaţiei Businessului European în Moldova, dar și membru al Asociaţiei Femeilor de Afaceri din Moldova. La 4 noiembrie 2014 a fost decorată de regele Spaniei cu distincţia Crucea Ordinului „Isabela Catolica”.

Imobilele de milioane și iazul nedeclarat

Conform declarației de avere, prezentate la Comisia Electorală Centrală (CEC), Silvia Radu este unul dintre cei mai bogați candidați la funcția de șef al statului. Astfel, în ultimii doi ani, împreună cu soțul, aceasta a încasat venituri de aproape 13,5 milioane de lei. În conturile bancare, familia candidatei la funcția de președinte al Republicii Moldova păstrează peste 33 de mii de lei și aproape 185 de mii de euro, echivalentul a peste 4 milioane de lei. În același timp, soții Radu dețin trei automobile: un Audi A8 și două Volkswagen.

Casa din sectorul Buiu­cani a fami­liei Radu. Foto: zdg.md

În declarația sa de avere, Silvia Radu a raportat o construcție de 42,5 metri pătrați, două apartamente cu suprafața totală de 207,0 metri pătrați și o casă de locuit de 220,6 metri pătrați. Potrivit Ziarului de Gardă, imobilul, procurat în anul 2004 se află pe str. Milano din sect. Buiucani al Capi­ta­lei, și a fost gajat între 2006 și 2009 la Ener­gbank pen­tru un milion de lei. Acesta are o valoare cadastrală de peste 2 milioane de lei.

De asemenea, familia deține și terenuri agricole – unul de 0,0613 hectare, situat în orașul Hâncești, localitatea de baștină a Silviei Radu, 25 de terenuri cu suprafața totală de 33 de hectare, situate în raionul Hâncești și un alt teren de 3,3 hectare, situat în raionul Cimișlia. Într-osesizare făcută pe Harta Corupției, Silvia Radu era acuzată că și-ar fi ascuns unele proprietăți. Mai exact, aceasta nu ar fi declarat că ia în arendă un lac din localitatea Fârlădeni, raionul Hâncești, unde deține acele 33 de hectare de vii și livezi. Contactat telefonic, Pavel Barbos, primarul localității, membru PDM, a negat informația. „Și de femeia asta v-ați legat”, ne-a replicat edilul.

Iazul luat de arendă de familia Radu. Foto: captură cadastru.md

Însăși Silvia Radu a negat că ar avea vreo legătură cu lacul din satul Fârlădeni. „Cu iazul din Fârlădeni nu am nicio legătură. Terenurile noastre se învecinează cu iazul și noi am vrut să-l luăm în arendă, dar nu am avut nicio posibilitate”, a declarat pentru portalul Anticoruptie.md Silvia Radu. Aceasta a precizat însă că ia în arendă iazul din satul vecin, Ivanovca Nouă, raionul Cimișlia, acolo unde este situat terenul de 3,3 hectare. „L-am luat în arendă pentru 25 de ani”, a recunoscut candidata la funcția de președinte. Datele de la Cadastru arată însă că la 28 octombrie 2014, lacul din localitatea Ivanovca Nouă i-a fost dat în arendă lui Vergiliu Radu, soțul Silviei Radu, nu pentru 25, ci pentru 30 de ani. Tranzacția însă nu figurează în declarația de avere a Silviei Radu prezentată la CEC.

Întrebată de ce nu a raportat și acest bun imobil, candidata la funcția de șef al statului a declarat că nu știa că trebuie să declare și bunurile pe care le ia în arendă. „Iazul de la Ivanovca Nouă nu e în proprietate privată, e luat în arendă. Îmi pare că nu trebuie să-l declar, pentru că nu este în proprietate privată, e în proprietatea statului”, a subliniat Silvia Radu. Iurie Ciocan, membrul CEC și fostul șef al instituției, o contrazice. „Concurenții din cursa electorală trebuie să declare tot ce au în posesia sa. Dacă au în posesie un bun, indiferent de forma de posesie pe care o are – fie contract de comodat, fie chirie, arendă, arendă funciară, trebuie să-l declare. Pentru că are în posesia sa un bun, prin el devine mai bogat, are o valoare. Trebuie să-l declare”, a precizat Iurie Ciocan.

Afacerile și legătura cu nașul deputatului PD, Sergiu Sîrbu

Potrivit declarației de avere a Silviei Radu, aceasta, împreună cu soțul, este implicată în mai multe afaceri. Radu Agro SRL, compania înregistrată într-unul din cele două apartamente ale familiei Radu, cel de 67,5 metri pătrați, situat pe bd. Ște­fan Cel Mare și Sfânt, este fondată în ianuarie 2011, iar genul principal de activitate este cultura strugurilor. Prin această companie cei doi soți dețin mai multe terenuri în raioanele Hâncești și Cimișlia. Potrivit ultimului raport financiar însă, firma nu le-a adus venituri din vânzări în ultimii patru ani.

Cea de-a doua companie a Silviei Radu, Gate for Capital Limited, este înregistrată în Marea Britanie în august 2015. „Am lucrat cu niște fonduri internaționale, care m-au rugat să-i reprezint în partea de est a teritoriului ex-sovietic și atunci, prin această companie intenționam să atrag fonduri investiționale în proiecte majore ce nu țineau atunci de Republica Moldova, dar nu s-au materializat aceste proiecte”, a declarat Silvia Radu în cadrul unui club de presă cu jurnaliștii de investigație. În prezent, candidata la funcția de președinte al Republicii Moldova deține 100% din acțiunile companiei. Potrivit datelor din registrul companiilor din Marea Britanie însă, fondatorii inițiali ai companiei, pe lângă Silvia Radu, au fost spaniolul Raul Carlos Rosales Araque și Valentin Vizant, nașul de cununie al deputatului democrat Sergiu Sîrbu. Valentin Vizant este în prezent un cunoscut om de afaceri. Din 2001 şi până în 2005 însă a fost secretar al Comisiei Electorale Centrale, iar în perioada 2005-2008 a fost director al Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile. Ulterior, a activat ca director al Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei”. În 2014, Vizant s-a regăsit pe poziția a cincea în lista electorală a Partidului „Patria”, cu care politicianul Renato Usatîi s-a înscris în cursa electorală pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie.

Potrivit Rise Moldova, Silvia Radu a mai fondat o companie cu același Valentin Vizant, dar și cu kazahul Alkhan Sultanov – Gate for Space Limited, care i-a revenit lui Vizant după separarea celor doi.

A treia companie care are legătură cu Silvia Radu este Fresh & Green SRL, specializată în agricultură. Potrivit declarației de avere, în 2014 candidata la funcția de președinte al statului a deținut 10% din acțiunile companiei, în prezent însă Cătălin-Traian Giosan, directorul postului de televiziune „Pro TV”, figurează în calitate de unic fondator al firmei.

În afară de aceste companii, Silvia Radu mai deține 80 de titluri de drepturi de vânzare de acțiuni, cu o valoare totală de 375 de euro, la Banco Santander, o bancă din Spania, acolo unde candidata la șefia statului își păstrează economiile.

Majorarea tarifelor la curentul electric

Silvia Radu. Foto: CIJM

Perioada în care Silvia Radu s-a aflat la șefia „Gas Natural Fenosa” a fost marcată de mai multe solicitări de majorări ale tarifelor la curentul electric, dar și de amenințările cu judecata în cazul în care acestea nu vor fi aprobate de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE). În martie 2013, „Adevărul Moldova” scria că, grupul Gas Natural Fenosa a cerut o majorare cu circa 14% a tarifelor la curentul electric pentru populaţie, asta chiar dacă în anul 2012 a înregistrat un profit net de 29 de milioane de euro (circa 460 de milioane de lei). Compania explica cererea prin „creşterea componentelor tarifare, respectiv a preţului de procurare a energiei electrice de la producători cu 3%, a creşterii cu 4,5% a tarifului pentru serviciile de transport a energiei electrice, a diferenţei în creştere de curs leu-dolar şi a investiţiilor de 286 milioane de lei ale companiei Gas Natural Fenosa în Moldova în anul 2012”, potrivit unui comunicat de presă al companiei.

O altă solicitare de majorare a tarifelor la curent s-a înregistrat în 2015. În luna martie Compania Gas Natural Fenosa a solicitat majorarea tarifului cu 51 la sută, adică până la 2 lei și 30 de bani pentru un kilowatt/oră. Atunci furnizorul de energie și-a motivat solicitarea prin deprecierea leului în raport cu dolarul. Patru luni mai târziu, la 1 iulie, furnizorul de energie electrica cerea majorarea tarifului cu 60 la sută. Atunci Gas Natural Fenosa afirma că, în cazul în care în următoarele două săptămâni tariful nu va fi majorat, doar 30 la sută din necesitățile energetice ale țării ar putea fi satisfăcute. „Calculați, din 24 de ore, 30 la sută. Ca înainte, pe ore”, a precizat atunci Silvia Radu. Președintele „Gas Natural Fenosa” afirma că, din cauza tarifelor neajustate, întreprinderea a acumulat datorii de 1 miliard 300 de milioane de lei față de centrala de la Cuciurgan. „Sperăm că nu se vor produce deconectări, dar ele se pot produce în orice moment dacă nu crește tariful”, a adăugat Radu.

Potrivit Mold-Street, citat de Timpul.md, probabilitatea unei sistări sau reduceri a livrărilor de energia electrică de către Centrala Termoelectrică Moldovenească de la Cuciurgan era una redusă, a anunţat Andrei Pascarenco, locotenent-colonel al Serviciului de Informaţii şi Securitate, în cadrul şedinţei Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică. „În primul rând acest producător, controlat de grupul rus „Inter RAO EES”, nu are posibilitatea de a vinde energia produsă pe alte pieţe. Au încercat să livreze în regiunea Odesa din Ucraina, dar nu au reuşit”, a afirmat ofiţerul SIS. Însă Pascarenco nu excludea o posibilă pârghie de şantaj, mai ales în apropierea sezonului rece, în condiţiile în care Republica Moldova nu are de unde achiziţiona canitatea necesară de energie electrică pentru a putea împiedica deconectările în masă.

În cadrul unor audieri parlamentare, deputații au acuzat-o pe Silvia Radu, sugerând că furnizorul de curent cere creșterea tarifului pentru a-și proteja propriul profit. După mai multe dezbateri, ANRE a majorat tarifele la curentul electric cu 37 la sută, însă a suspendat decizia pentru două luni. Decizia i-a nemulțumit pe reprezentanții „Gas Natural Fenosa”, care au declarat că majorarea nu permite recuperarea pierderilor companiei. Ulterior, ANRE a fost amenințată cu judecata. „Nu ne dorim să mergem în instanţele internaţionale, dar dacă nu va fi găsită o soluţie ca să ne putem recupera pierderile, vom acţiona statul Republica Moldova în instanţele internaţionale”, a declarat atunci Silvia Radu. Potrivit ei, compania ar fi acceptat o eşalonare, însă nu ar fi acceptat să renunţe la banii pe care pretinde că i-ar fi pierdut şi ar dori să şi-i recupereze.

Scandalul legat de Energokapital

Potrivit unei analize a portalului noi.md, în timpul şedinţei Comisiei parlamentare s-a depistat și faptul că în schema de achiziţie a energiei electrice figurează intermediari. În special, este vorba despre întreprinderea de stat „EnergoCom”, de la care cumpără energia electrică „Gas Natural Fenosa”, dar nu direct de la CTE Moldovenească (Centrala de la Cuciurgan – companie amplasată pe malul stâng al Nistrului, al cărei proprietar este compania rusă Inter RAO EES). „Contractul de bază îl avem cu CTE Moldovenească, semnat pe un an. Însă în realitate, în fiecare lună noi semnăm contractul cu „EnergoCom”, deoarece această companie ne livrează energia electrică puţin mai ieftin decât preţul indicat în contractul cu CTE Moldovenească”, a spus Silvia Radu. De remarcat că și „EnergoCom” procură energie electrică la kWt, însă nu se ştie de ce preţul „EnergoCom” este mai mic cu 0,005 cenţi decât cel din contractul cu Gas Natural Fenosa. În schemă, potrivit informaţiilor din presa transnistreană, există cel puţin încă o companie intermediară. Este vorba despre SA „Energokapital”, creată la finele anului 2014 şi care imediat a devenit lider la plăţile în buget. Presa a scris anterior că Energokapital, cu sediul la Tiraspol, este controlată inclusiv de mai multe companii off-shore ce au legături directe cu firme implicate în furtul de circa un miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc.

Portalul Anticoruptie.md a descris anterior schema prin care compania intermediară, Energokapital, transferă banii primiți pentru energie pe conturile firmelor off-shore fondatoare, iar Republica Moldova este pusă în situația de a achita nu doar energia livrată, dar și datoriile acumulate în stânga Nistrului pentru gazul utilizat la producerea acestei energii. Numai în 2015, pierderile suportate de Moldovagaz de la funcționarea acestei scheme s-au ridicat până la 258,4 milioane de dolari. Profitul net al Energokapital a reprezentat 38,8 milioane de dolari. Anterior, un fost angajat al așa-ziselor instituții de drept din stânga Nistrului a prezentat mai multe documente care confirmă că banii din profitul companiei intermediare erau transferați pe contul firmei off-shore Ornamental Art Limited, prin filiala 17 a Victoriabank, unde Energokapital are deschis un cont.

Cel puțin așa reiese din documentele prezentate la mijlocul lunii iulie de Alexandr Haricikov, un anchetator din stânga Nistrului, care a făcut parte din așa-zisa comisie parlamentară specială de investigare a crizei valutare din Transnistria, relatează postul local de televiziune TSN. Documentele prezentate de Haricikov demonstrează că banii plătiți pentru energie nici nu au ajuns în băncile transnistrene, ci au fost transferați automat, sub formă de dividende, companiei „Ornament ART Limited”, un off-shore din Hong Kong. Numai anul trecut, prin intermediul conturilor Energokapital de la Victoribank, companiei off-shore i-au fost virate 19 milioane de dolari, pe conturi deschise în banca letonă Aizkraukles Banka. Această bancă a fost sancționată recent în legătură cu implicarea ei în furtul din sistemul bancar moldovenesc.

Anul acesta, au fost făcute alte trei viramente în valoare de circa 4,8 milioane de dolari, în baza unui proces-verbal din 25 februarie 2016 al Consiliului de administrare al companiei Energokapital. Anchetatorul Haricikov susține că din acești bani nu au fost plătite impozite. Cu toate acestea, șefa așa-zisei comisiei parlamentare de anchetă, Olga Dubrovina, i-a cerut să mușamalizeze cazul. Haricikov a transmis documentele Procuraturii Generale din Rusia, după ce a decoperit că banii achitați de „Energokapital” pentru gazul rusesc erau depozitați într-un fond de unde nu au fost transferați niciodată Gazpromului.

Silvia Radu neagă că a semnat vreun contract de achiziționare a energiei electrice prin Energokapital

„Când eram președintele Gas Natural Fenosa, reprezentanții Energokapital s-au apropiat de noi cu propunerea de a încheia un contract de livrare a energiei electrice. Poziția mea a fost un «nu» categoric, pentru că o companie internațională, care respectă legislația și transparența în această țară nu-și poate permite să încheie un contract cu un intermediar înregistrat într-o zonă off-shore. Atunci, am decis că vom continua să avem contracte cu furnizorul principal – stația electrică de la Cuciurgan. Pentru mine și pentru companie era foarte important ca toate contractele ce țin de livrări către consumatorii Republicii Moldova să fie transparente, cu persoane juridice înregistrate și recunoscute legal, evitând interpretări de tipul off-shore sau altele, care nu corespund cu politica de etică și corectitudine a unei companii internaționale”, a comentat Silvia Radu în cadrul unui club de presă, desfășurat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice în cadrul campaniei „Prezidențiale transparente”.

„Până în momentul când am plecat din funcția de președinte, „Gas Natural Fenosa” nu a avut nicio relație juridică cu Energokapital, personal niciodată nu am semnat niciun contract”, a mai dat asigurări candidata la postul de șef al statului. Radu a mai adăugat că nimeni altcineva nu ar fi putut să semneze contracte în locul ei, pentru că doar ea deținea dreptul de semnătură unică, dar și că plecarea sa de la „Gas Natural Fenosa” nu are nicio legătură cu informațiile apărute în presă.

Ambițiile politice

Silvia Radu a dezvăluit în cadrul unor dezbateri prezidențiale că după ce a plecat de la Gas Natural Fenosa a intenționat să își lanseze un partid politic, un timp a lucrat la realizarea acestui proiect, iar ulterior a apărut oportunitatea de a participa la alegerile prezidențiale. „Nu am spus că după prezidențiale renunț la ideea proiectului politic”, a răspuns Radu, întrebată dacă a abandonat ideea de a-și crea un partid.

„Eu sunt convinsă că ceea ce avem noi acum în R. Moldova este un stat în care politicienii au uitat că ei trebuie să servească acest popor. Noi avem instituții ale statului capturate de către politicieni care nu înțeleg că funcția lor este să servească cetățeanul R. Moldova. Ar fi cazul ca noi, cetățenii R. Moldova să ne punem întrebarea de ce acest principiu constituțional prin care poporul este suveranul adevărat nu își poate exercita puterea”, a răspuns Silvia Radu, întrebată dacă este R. Moldova un stat capturat.

Finanțarea campaniei

Potrivit rapoartelor financiare prezentate la CEC, Silvia Radu își finanțează de una singură campania electorală. Până în prezent, împreună cu soțul, aceasta a investit circa 2 milioane de lei, echivalentul unei cincimi din veniturile familiei pentru 2015. Dintre acestea, pentru panourile publicitare Silvia Radu a scos din buzunar circa 130 de mii de lei. Alte 1,75 de milioane constituie cheltuielile pentru publicitate la radio, TV și presa online. Pentru consultanță electorală și politică Silvia Radu a mai achitat alte 66 de mii de lei. Ea susține că a contractat o firmă care să-i facă imagine în actualul scrutin, ca să evite obligațiunile față de o echipă pe care ar fi trebuit să o salarizeze.

Articolul a fost realizat în cadrul proiectului „Shining a light on electoral transparency in Moldova”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice cu suportul Freedom House.