De ce e necesară UNIREA R. Moldova cu România în contextul actual european?

Basarabia-e-Romania

„Unirea face puterea” nu este o lozincă, ci o realitate constantă a istoriei românilor. Cu cât ţara noastră e mai unită, şi întruneşte pe toţi românii între graniţele fireşti, cu atât e mai puternică şi mai bogată. În timp ce europenii se dezbină în regionalisme şi secesionism, fapt ce duce la segregare, separatism şi la sărăcie, românii se gândesc şi acţionează cum să-şi unească toate forţele culturale, economice, politice sau spirituale. Toate aceste acţiuni şi semnale de unitate din ultima vreme pot duce la unirea României cu Rep. Moldova, dar şi la o unitate culturală şi subsidiară economico-politică cu ceilalţi români din jurul graniţelor ţării noastre. Separatismul în Catalonia s-a translat în anarhie, instabilitate şi degradare economică. Românii au înţeles lecţia unităţii, care te face mai puternic şi mai bogat. Secesionismul duce la izolare, atomizare şi sărăcie. Un lucru extraordinar s-a întâmplat zilele trecute: președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării Constantin Codreanu, a prezentat o declarație politică la tribuna Camerei Deputaților, cerând Guvernului României semnarea cu Guvernul Republicii Moldova a unui Acord privind diaspora comună a celor două state. „România și Republica Moldova reprezintă în Europa un caz unic de națiune bistatală. Având în comun limbă română, cultura, istoria și vocația de viitor, cele două state ale noastre au în prezent, evident, și o diasporă comună. Cei circa 1 milion de cetățeni români din Republica Moldova, ca și cei circa 800 de mii de alți solicitanți ai redobândirii cetățeniei române sau etnicii români care nu fac deocamdată parte din aceste două categorii nu reprezintă în Republica Moldova o diasporă, după cum nici cetățenii Republicii Moldova stabiliți în România nu reprezintă o diasporă, ci doar persoane aparținând celuilalt stat din interiorul spațiului lingvistic, cultural, istoric și spiritual comun”. Parlamentarul a spus că în contextul organizării la Chișinău, în luna noiembrie, a ședinței comune de guverne, autoritățile de pe ambele maluri de Prut ar trebui să dezbată și să semneze Acordul privind diaspora comună. „În prezent suntem în faza de pregătiri pentru ședința comună a Guvernelor României și Republicii Moldova, preconizată a se ține la Chișinău în luna noiembrie curent. În același timp, de la semnarea Memorandumului de înțelegere din 2015 a trecut un termen suficient – doi ani. Prin urmare, cer Guvernului nostru, premierului Mihai Tudose, în calitate de deputat de diaspora, care îi reprezintă în Parlamentul României inclusiv pe românii din Republica Moldova și în calitate de președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, să discute și să semneze cu Guvernul Republicii Moldova, cu Premierul Pavel Filip, un Acord interguvernamental privind diaspora comună a celor două state actuale ale noastre”, a mai spus deputatul. Deja copiii românilor din Diaspora, că provin din România sau Rep. Moldova petrec taberele de vara împreună.DPRRP desfășoară în fiecare an Programul de tabere ARC, corespondentul programului DOR, destinat copiilor și etnicilor români de pretutindeni. Obiectivul programului îl reprezintă conştientizarea apartenenţei la identitatea culturală română şi aprofundarea cunoştinţelor de cultură şi civilizaţie românească. Cele şase ediţii anterioare au strâns peste 10.000 de participanți din statele aflate în jurul graniţelor şi Balcani, respectiv Republica Moldova, inclusiv regiunea transnistreană, Ucraina (regiunile Cernăuţi, Odesa şi Transcarpatia).

Mai mult există o nevoie de comunicare în spațiul audio-vizual între cele două state româneşti. Deja se rup barierele comunicaționale între cele două state care vorbesc limba română. Acest lucru se face prin liberalizarea accesului, în Republica Moldova, la posturile de televiziune și de radio din România, dar și invers. Ultimul acord interguvernamental a făcut ca TVR să poată fi recepționată, din nou, în 30% din casele din Republica Moldova. Tot prin acordul interguvernamental, România se obligă să introducă în regim must-carry postul național din Republica Moldova, lucru care se va întâmpla la începutul anului viitor. Guvernul încurajează pe radiodifuzorii autohtoni, oferindu-le diferite facilități, să își extindă aria de acoperire în Republica Moldova. În acest fel se poate crea și o piață de publicitate comună.

Pe linia unităţii tuturor românilor Curtea Constituţională de la Chișinău a decis marţi că termenul de „limba română” poate fi utilizat în Constituţie pentru a înlocui formularea „limbă moldovenească cu grafie latină” utilizată în prezent pentru a defini limba oficială de peste Prut. Curtea Constituțională a avizat pozitiv inițiativa PLDM privind modificarea art.13 din Constituție, iar sintagma „limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine” ar putea fi înlocuită prin „limba română”. Toate aceste acţiuni ce merg spre unirea celor două state româneşti arată că românii au învăţat lecţia istoriei că numai unitatea ne asigură independenţa, suveranitatea, demnitatea şi prosperitatea. Atomizarea Europei duce la îngrădire şi separatism etnic, vamal, economic, deci la sărăcie. Unirea României cu Rep. Moldova va crea un stat puternic românesc de frontieră la graniţa de est a Uniunii Europene, o piaţă economică mare şi atractivă, fapt ce duce la stabilitate geopolitică şi prosperitate zonală. Unii europeni cred că prin fragmentare statală şi regională îşi păstrează o prosperitate iluzorie, în realitate secesionismul duce la slăbirea pieţei interne, scăderea consumatorilor, taxe vamale noi, pierderea independenţei de decizie şi la anarhie socială, asociată cu sărăcie. Pentru români unirea este calea suvernaităţii, independeţei şi prosperităţii. O Românie unită cu Rep. Moldova va deveni un exemplu de putere politică, economică şi culturală în Europa şi un model al statului de succes, care contează la masa negocierilor între marile puteri.

Ionuţ Ţene