LECŢIE DE ISTORIE pentru Preşedinte Dodon: Cum bolşevicii A. L. GRINSTEIN şi I. I. Badeev ( Iosif Isaakovici Suslik ) au creat limba moldovenească în august 1924

Dodon limba romana

 

ARHIVA SECRETĂ: CUM  BOLŞEVICII EVREI  A. L. GRINSTEIN  ŞI  I. I. BADEEV ( IOSIF ISAAKOVICI SUSLIK ) AU CREAT LIMBA MOLDOVENEASCĂ ÎN AUGUST  1924

limba-romana-sau-moldoveneasca

Conform documentelor de arhiva, dupa crearea RSSM, Secretariatul Comitetului Gubernial Odessa al Partidului Comunist din Ucraina a numit o comisie insarcinata cu demersurile propagandistice. Cei trei membri ai comisiei erau A. L. Grinstein(evreu), I. I. Badeev ( Iosif Isaakovici Suslik, evreu) şi Gr. I. Starii. Chestiunea existentei limbii moldovenesti a fost discutata intens, mai ales dupa nasterea publicatiei de propaganda anti-romaneasca Plugarul Rosu, aparuta la 1 mai 1924.

S-a pus problema limbii in care sa fie publicata aceasta revista. Limba vorbita de romanii din Transnistria nu avea un caracter unitar si nici literar, ea nefiind cultivata in scoli de administratia ruseasca. Pornind de la aceasta chestiune, comisia s-a divizat: Starii era de parere ca trebuia folosita limba romana si grafia latina, in timp ce ceilalti doi sustineau ca ar exista o “limba moldoveneasca” distincta de cea romana.

Evident ca niciunul dintre ei nu era specialist in filologie astfel incat sa fie oarecum indreptatiti sa emita asemenea opinii. Starii a sustinut ca era imposibila crearea unei noi “limbi moldovenesti”, si ca acest lucru nu poate fi rezultatul unei decizii politice arbitrare. In schimb, Badeev spunea ca exista o “limba moldoveneasca” diferita de cea romana, asa cum rusa difera de ucraineana. In plus, el a argumentat ca nu exista o limba moldoveneasca literara, dar ca cele doua limbi sunt intr-un proces de diferentiere continua, romana primind influente din Occident, iar “moldoveneasca” din rusa. Si, bineinteles, pentru publicatiile in “limba moldoveneasca” trebuia folosita grafia slava.

De cealalta parte, Starii sustinea ca din moment ce obiectivul final este proclamarea Romaniei sovietice, limba romana ar fi cel mai bun (si mai accesibil) mod de propaganda. Toate aceste discutii ale comisiei s-au finalizat intr-un raport realizat de Badeev la sfarsitul lunii august in 1924. Raportul este primul document oficial sovietic care vorbeste despre “limba moldoveneasca”. In urma dezbaterilor comisiei s-a luat decizia finala de “dezvoltare a limbii populare moldovenetti” si de a se folosi caractere chirilice.

Asa apare „limba moldoveneasca”, rezultat al unei decizii politice luate fara consultarea vreunui specialist in filologie. Cand a luat nastere RSSM, in octombrie 1924, s-a folosit notiunea de “popor moldovenesc”, mare parte a acestuia fiind ”subjugata de burghezia romana.” Punctul de vedere sovietic oficial era ca Basarabia este parte a RSSM si ea trebuie eliberata de sub “jugul romanilor”.

Dupa pactul Ribbentrop-Molotov si anexarea Basarabiei a fost organizata la est de Prut Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca. Autoritatile sovietice au impus teoria istoriografica ce sustinea existenta poporului si limbii moldovenesti. Pe masura ce istoriografia din Romania lua un curs national pregnant in anii ’60, cea din Moldova a suferit de pe urma activitatii sovietice de propaganda foarte intense, potrivit 2012en.ro.

In aceasta perioada apar studiile semnate de Ja.Mosul si N.Mochov, istorici sovietici emblematici pentru “teoria moldovenismului”. Cu precadere dupa 1964, dupa aparitia volumului al treilea din Istoria Romaniei la Bucuresti (in care se vorbeste despre problema Basarabiei) si a lucrarii Karl Marx.Insemnari despre romani, arhivele arata o preocupare serioasa a autoritatilor din RSSM pentru combaterea “nationalistilor romani”.

In plus, in 1965 a avut loc o manifestatie a scriitorilor moldoveni in favoarea introducerii grafiei latine. Numeroase documente arata existenta unei coerspondente intense intre Chisinau si Moscova cu privire la aceasta problema. Autoritatile de la Chisinau arata faptul  ca patrunderea presei romanesti in Moldova, a radioului si televiziunii romanesti, precum si a posturilor de radio occidentale “deruteaza poporul moldovenesc”. Astfel, in 1967 se decide realizarea unor “studii stiintifice” cu privire la existenta “poporului moldovenesc”.

De asemenea, din 1966 se interzice studierea cartilor romanesti din bibliotecile publice si introducerea in RSSM a lucrarilor unor autori precum Nicolae Iorga, Octavian Goga, Lucian Blaga etc. Curand, singurele carti romanesti acceptate erau cele tehnice, medicale si dictionarele. Cartile de istorie erau strict interzise. In plus, s-a decis bruierea statiilor de radio occidentale.

In 1966-67 autoritatile au inceput sa organizeze sarbatorirea unor evenimente din istoria Moldovei, precum ziua de 28 iunie: “eliberarea de sub ocupatia romaneasca”. In 1966 s-au sarbatorit 300 de ani de la intemeierea Chisinaului. In anii ’70 istoriografia din RSSM devine vehement antiromaneasca, iar in deceniul urmator criticarea istoricilor romani devine un fapt curent, vorbindu-se chiar de existenta unor “campanii anti-moldovenesti in Romania”.

După ce Curtea Constituţională s-a pronunţat marţi, 31 octombrie, asupra solicitării unui grup de deputaţi, dând aviz pozitiv proiectului de lege privind modificarea articolului 13 din Constituţie, prin care sintagma „limba moldovenească” să fie înlocuită cu sintagma „limba română”,Președintele Igor Dodon consideră drept inadmisibile și nelegitime încercările de a legifera limba română ca limbă oficială a Republicii Moldova

Președintele amintește că și în Constituția țării, și în datele recensămîntului populației, și în sondajele de opinie, și în arhivele medievale a fost și este indicată limba moldovenească drept limba istorică a poporului moldovenesc. ”Denumirea de limba moldovenească este încetățenită de secole pe teritoriul țării noastre, constituie un element fundamental al identității și al matricii culturale a moldovenilor.Majoritatea absolută a populației băștinașe a Republicii Moldova consideră că vorbește în limba moldovenească. Iar dacă cineva, de oriunde o fi ei, au dubii în această privință, putem organiza un referendum la care să întrebăm cetățenii ce denumire a limbii preferă: română sau moldovenească”, a declarat Președintele Igor Dodon.Președintele Igor Dodon constată că unii politicieni de dreapta, precum și o parte dintre membrii Curții Constituționale se comportă ca mercenari cu soldă străină, iar scopul lor nedisimulat este adaptarea legii supreme a statului la proiectul unionist, de lichidare a identității moldovenești.Potrivit șefului statului, în mod repetat, în ultimii ani au fost comise acțiuni și au fost lansate declarații care dezvăluie în mod clar intenția de a transforma Constituția Republicii Moldova într-o simplă foaie consultativă, care poate fi interpretată sau neglijată după moftul politic sau ideologic al Curții Constituționale și al guvernării.Președintele Igor Dodon a anunțat că acțiunile și declarațiile membrilor CC vor fi supuse unei analize juridice minuțioase odată cu schimbarea guvernării, după alegerile parlamentare, și vor fi tratate în contextul abuzurilor comise în adresa Constituției și a intereselor naționale ale statului suveran moldovenesc.http://www.presedinte.md/rom/comunicate-de-presa/presedintele-igor-dodon-considera-drept-inadmisibile-si-nelegitime-incercarile-de-a-legifera-limba-romna-ca-limba-oficiala-a-republicii-moldova