Fabricat în Parlament: Mafia de la Chişinău şi legea amnistiei. Cum vor să-l salveze pe Şor de închisoare

Hora_infractorilor_rise.md

Materia primă a venit de la Guvern.

Deputații au tras de text până l-au făcut lege. Au numit-o #amnistia.

Apoi s-a format coadă. Libertate, gratis!

În primele rânduri s-au îmbulzit: un judecător, un procuror-șef, un polițist călău din „Dosarul 7 aprilie”, un gardian, un avocat, infractori în devenire, interlopi cu vechime, violatori și proxeneți de minore, iar lista nu are sfârșit. Încă se stă la coadă.

E rândul gulerelor albe.

Fostul Procuror General Interimar, Andrei Pântea, se numără printre beneficiari. RISE Moldova a aflat că acest procuror, judecat penal pentru că a reformat Procuratura în favoarea unei autorități criminale, și-a semnat cererea de amnistie la data când legea nici nu exista.

Procurorii Anticorupție l-au prins și l-au scăpat de închisoare pe primarul șpăgar de la Rădulenii Vechi.

Un pas în față l-a făcut și Ilan Șor, primarul „Miliardului dispărut”.

„Fabricat în Parlament” este un proiect de investigație. Timp de un an, RISE Moldova a urmărit #amnistia, răspândită cu viteză în lumea penalilor.

 

CUM S-A DAT LEGEA?


18 februarie 2016. Cinci deputați socialiști înregistrează în Parlament „Proiectul legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXV-a de la adoptarea Declarației de Independență a Republicii Moldova”. Motivul de bază declarat este „tendința negativă de creștere a numărului deținuților”.

11 iulie 2016. Guvernul Filip înregistrează la Parlament un alt proiect de lege privind amnistia, cu numărul și textul diferit decât cel al socialiștilor, însă cu o denumire asemănătoare. Prim-ministrul Pavel Filip roagă Parlamentul să examineze proiectul „în mod prioritar”.

21 iulie 2016. În mod prioritar, peste 10 zile, deputații discută ambele proiecte de lege și decid aprobarea lor în prima lectură. Deputata democrată Raisa Apolschii a propus în plen, pentru lectura a doua, ca proiectul de lege al deputaților socialiști să fie comasat cu cel al Guvernului – care va fi de bază.

29 iulie 2016. Ultima ședință a Parlamentului din sesiunea de primăvară. Fără multe discuții și dezbateri, proiectul de lege al Guvernului este votat în lectură finală de 83 de deputați. Parlamentarii pleacă în vacanță.

9 septembrie 2016. Legea intră în vigoare. Documentul prevede că în anumite condiții, amnistia poate fi aplicată în cazul deținuților aflați după gratii, dar și atunci când procesul penal se află pe masa procurorului și a judecătorului – persoanele eligibile sunt acelea care au săvârșit infracțiunea până la intrarea legii în vigoare

STOP-CADRU. AȚI VOTAT?


Sergiu Sîrbu, deputat PDM: Bineînțeles, tot Parlamentul a votat amnistia.

Zinaida Greceanîi, deputată PSRM: N-am votat.

Tudor Deliu, deputat PLDM: Of, dacă sincer, eu nu-mi mai aduc aminte. Sincer, nu pot acum să zic dacă da sau nu. […] Trebuie să mă documentez.

Vladimir Hotineanu, deputat PDM: Nici nu mai țin minte, știți, fiindcă această lege a trecut așa, cam pe alături de mine.

Inna Șupac, deputată PCRM: Dumnevoastră aveți o părere foarte bună despre mine dacă considerați că eu din start pot să vă răspund. Nu țin minte. Sincer să vă spun, nu este domeniul meu, avem juriști […].

Valentina Stratan, deputată PDM: Of, dacă îmi amintiți despre ce era vorba, că nu este un domeniu pe care să țin mâna pe puls. Despre ce era legea amnistiei? Recunosc, nu m-am băgat așa ca să știu și-am înțeles că sunt probleme mari, că există multe obstacole […].

BENEFICIARII


andrei-pantea_procuror

Andrei Pântea. Foto: procuratura.md

Procurorul amnistiat de judecător
Andrei Pântea a lucrat aproape 20 de ani în Procuratură.

În ianuarie 2013, funcția de Prim-adjunct al Procurorului General, pe care o deținea, și demisia fostului Procuror General, Valeriu Zubco, l-a catapultat pe Pântea direct în vârful instituției, în funcția de șef interimar al Procuraturii.

Acolo nu a stat mult. Aproape trei luni, timp în care a reușit să reorganizeze Procuratura, prin crearea Secției control și investigare a infracțiunilor de criminalitate organizată.

Prin această secție nou-creată, Pântea a dispus ca dosarul penal al autorității criminale Grigore Caramalac, alias „Bulgaru” – cu profilul activ pe Interpol, să fie transmis autorităților din Federația Rusă.

În 2015, procurorii ruși au clasat dosarul lui Caramalac, iar Pântea și-a depus demisia „în legătură cu plecarea onorată din funcție”.

În august 2016, în timp ce Pântea se afla în orașul turistic Antalya (Turcia), procurorii moldoveni i-au deschis dosar penal pentru depășirea atribuțiilor de serviciu, în cazul Caramalac.

Întors la Chișinău, Pântea a fost surprins în cadrul unei întâlniri private cu fostul Procuror General, Corneliu Gurin.

În octombrie 2016, Pântea a fost arestat. O lună mai târziu, procurorii Anticorupție au transmis dosarul în instanța de judecată. Învinuirea – „depășirea atribuțiilor de serviciu”, infracțiune incompatibilă cu Legea amnistiei.

Însă, pe 4 ianuarie 2017, procurorii Anticorupție îi modifică învinuirea lui Pântea din „depășirea atribuțiilor de serviciu” în „amestecul în înfăptuirea justiției şi în urmărirea penală” – infracțiune pentru care Pântea, deja, putea fi amnistiat (Detalii, AICI). Doar că, pentru încetarea procesului penal, mai era nevoie de acordul său în scris.

Fostul Procuror General Interimar, Andrei Pântea, n-a stat mult pe gânduri și i-a solicitat judecătorului de caz să-i înceteze procesul penal prin amnistie. În formă scrisă, el recunoaște vina integral și se căiește sincer pentru cele întâmplate. Cererea o semnează cu data de 5 ianuarie 2016, atunci când legea nici nu exista.

Pe 16 ianuarie 2017, judecătorii îl condamnă la 2 ani de închisoare, însă îl eliberează prin amnistie. În sentință, magistrații au mai subliniat că: „Pe parcursul cercetării judecătorești Andrei Pântea a recunoscut integral vina de comitere a infracțiunii impuse, solicitând aplicarea în privința sa a prevederilor Legii cu privire la amnistie și a depus o cerere în acest sens” – adică cererea semnată cu data de 5 ianuarie 2016, în timp ce Legea a intrat în vigoare abia pe 9 septembrie 2016.

Andrei Pântea: Sunt lucruri pe care vreau să le uit și nu vreau să revin la ele. Nu vreau să discut la subiectul respectiv.

Pântea s-a retras din Procuratură, însă nu a plecat departe de domeniul Justiției. În aprilie 2016 a obținut licența de avocat, iar ulterior și-a exprimat intenția de a deveni judecător.

Judecătorul amnistiat de procuror
Andrei Balan de la Judecătoria Rezina a devenit cunoscut după ce, în 2010, l-a amnistiat și, ulterior, eliberat pe killerul Vitalie Proca. Ieșit de după gratii, Proca a fost înarmat și trimis să vâneze oameni, la București și la Londra.

Abia peste șase ani, pe 11 octombrie 2016, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate şi Cauze Speciale a pornit urmărirea penală pe numele judecătorului Andrei Balan pentru fapta comisă în 2010.

Procurorul General interimar, Eduard Harunjen, a primit astăzi acordul Consiliului Superior al Magistraturii la pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a unui judecător de instrucție din cadrul Judecătoriei Rezina pentru pronunțarea cu bună-știință a unei încheieri contrare legii, legată de învinuirea de săvârșirea unor infracțiuni deosebit de grave și excepțional de grave și soldată cu urmări grave”, se arată în comunicatul Procuraturii din 11 octombrie 2016.

Însă, peste două luni, mai exact, cu trei zile înainte de Revelion procurorii au decis să-l amnistieze pe Andrei Balan pentru „infracțiuni deosebit de grave și excepțional de grave și soldată cu urmări grave”.

Andrei Balan: A fost la cererea mea. Chestiuni personale. La revedere!

În ianuarie 2017, Balan a cerut CSM-ului să-i fie anulată suspendarea din funcție. Ulterior, a fost eliberat din funcția de judecător.

Amnistia călăului de la Poliția Criminală

7aprilie-2009

7 aprilie 2009

Andrei, stă în genunchi, cu fața la perete și mâinile la spate. Un polițist îl lovește cu bastonul de cauciuc și cu pumnii. Pe cap, pe umeri… Îl duce într-o altă cameră. Biroul 63 de la Comisariatul de poliție Buiucani. Polițistul îl obligă să recunoască că a furat de la Parlament. Strigă să se dezbrace de pantaloni pentru „un raport sexual pervers”. Îl lovește. Încearcă să se apere. Cade jos. Polițistul îi întinde o cârpă să șteargă sângele de pe podea și pereți. Este noapte. 7 spre 8 aprilie 2009.

Andrei este unul dintre protestatarii torturați în timpul manifestațiilor sângeroase din aprilie 2009.

Polițistul care l-a torturat în acea noapte era îmbrăcat sport și purta adidași albi. Îl cheamă Dumitru Dudca, iar în timpul infracțiunii era inspector al secţiei poliţiei criminale de la Comisariatul de poliție Buiucani.

După mulți ani de anchetă și judecată, într-un final, în 2016, Dudca a fost condamnat la 5 ani de închisoare. Însă, în același an, amnistia îl scapă pe polițist de pedeapsă.

politistul-dudca

Dumitru Dudca

L-am contacta pe Dudca la numărul de telefon de la domiciliu, însă nu a răspuns apelurilor noastre.

Salvarea unui primar șpăgar
492 de voturi ale oamenilor din Rădulenii Vechi, Florești, l-au făcut primar pe Iurie Radu. S-a întâmplat în 2015, iar anul trecut ofițerii CNA și procurorii Anticorupție l-au reținut într-un dosar de trafic de influență.

În primele pagini ale dosarului s-a regăsit denunțul unui cetățean, care a invocat că primarul Iurie Radu, împreună cu un fost angajat al Consiliului raional Floreşti, ar fi pretins de la el 9000 de lei. Pretextul a fost că, aceștia să influențeze un funcționar de la Camera de Industrie şi Comerţ Soroca care să evalueze câteva bunuri imobile la un preț mai mic.

Parte a înțelegerii era şi influențarea membrilor comisiei de licitație, în rezultatul căreia denunțătorul urma să fie desemnat câștigător. Astfel, primarul a fost documentat la primirea banilor extorcați şi transmiși sub controlul CNA. Funcționarul a fost recunoscut în calitate de bănuit şi reţinut pe un termen de 72 de ore”, se arată în comunicatul CNA din 22 august 2016.

img_1929

Primăria Rădulenii Vechi

Dacă procurorii mergeau cu dosarul în instanță și primarul era declarat vinovat, acesta risca până la șase ani de închisoare sau cel puțin o amendă penală cu multe zerouri.

Însă, peste o lună de la reținere sa, procurorii Anticorupție au recalificat fapta din „Trafic de influență” în „Escrocherie” și l-au amnistiat.

Am vizitat și noi localitatea Rădulenii Vechi, aflată la aproape 10 km de Florești și 50 de km de orașul Bălți. Angajații de la primărie ne-au spus că „primarul este plecat, dar nu știm unde. […] Noi toți am trecut prin toate greutățile. Am avut aici și CNA și poliția economică”.

Tot atunci, l-am contactat pe primarul Iurie Radu care a precizat că se află într-o deplasare de serviciu la Chișinău și revine seara.

Iurie Radu, primar de Rădulenii Vechi: Aha, interesantă chestie. Acum te temi să nu răscolești ceva ca să nu nimerești iarăși. Nu pot să vă vorbesc pe cazul acesta. Nu este secret, dar nu pot vorbi.

Potrivit declarației de venit pe anul 2015, primarul Iurie Radu a declarat o casă, un apartament și un automobil de model Dacia.

Căpcăunul din Iași, amnistiat și dispărut
Marian Plugaru Chirilă, zis „Căpcăunul” este unul dintre cei mai temuți interlopi ieșeni. La începutul anului 2015, fiind anunțat în căutare de către autoritățile române și pus sub anchetă penală pentru constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de migranți, tentativă de omor, contrabandă de țigări, furt calificat şi favorizarea făptuitorului – a trecut Prutul ilegal cu o barcă pneumatică. Din Ungheni s-a deplasat la Chișinău.

Pe 11 martie 2015, Marian Plugaru Chirilă a fost condamnat de autoritățile române, printr-o decizie definitivă, la 12 de închisoare. Câteva luni mai târziu, autoritățile moldo-române au început procesul de extrădare a „Căpcăunului”.

La rândul său, interlopul ieșean a încercat să-și legalizeze șederea pe teritoriul Republicii Moldova solicitând statutul de refugiat. Acesta și-a argumentat cererea prin faptul că autoritățile române l-au arestat după ce el a refuzat să mai mituiască polițiștii și procurorii ieșeni, dar și pentru faptul că el fiind un susținător al „Partidului Social Democrat al lui Victor Ponta” – este persecutat politic și amenințat cu moartea.

Biroul Migraţie şi Azil a respins cererea lui Marian Plugaru Chirilă.

În Republica Moldova, Căpcăunul a fost anchetat și judecat pentru traversarea ilegală a frontierei. În septembrie 2016, magistrații de la Judecătoria Ungheni l-au condamnat la o amendă penală de 6 mii de lei și au dispus expulzarea lui din Republica Moldova. Însă, în aprilie 2017, Curtea de Apel Bălți a casat sentința Judecătoriei Ungheni și l-a amnistiat.

În același timp, ședințele de judecată în dosarul de extrădare a lui Marian Plugaru Chirilă – se amână din motiv că interlopul ieșean nu mai poate fi localizat și a fost anunțat în căutare pe teritoriul Republicii Moldova. „Pe 12 septembrie am amânat ședința de judecată pentru că el este aflat în căutare. Nici eu nu cunosc (unde-i – n.r.). Băieții îl caută, dar nu știu cum: bine sau rău”, ne-a spus Olga Kelsa, avocata interlopului ieșean.

Amnistia violatorilor
Și violatorii au îmbrățișat Legea amnistiei. În fața judecătorilor, aceștia s-au comportat ca băieții cuminți, care se căiesc sincer că au violat și cer să fie puși la libertate, acolo unde se află și victimele lor.

Unul dintre ei este Ștefan Axenti. În 2016 a pătruns în locuința unei femei. A imobilizat-o. A urcat peste ea și a întreținut un act sexual forțat. Femeia a suportat leziuni fizice și psihice.

Dosarul penal pe numele lui Ștefan Axenti a ajuns pe masa judecătorilor. Violatorul a recunoscut vina integral. Le-a spus magistraților că se căiește sincer de cele întâmplate și a cerut să fie amnistiat. Judecătorii au considerat că infracțiunea se califică „mai puțin gravă” și l-au eliberat de pedeapsă.

Un alt violator este Vasile Bulgaru. A tras-o de păr. A lovit-o de mai multe ori. A amenințat-o cu moartea. A violat-o, iar când ea striga după ajutor o strângea de gât.

Judecătorii l-au condamnat la 4 ani de închisoare, iar prin amnistie l-au eliberat.

Iuri Rotari, violator și el, a fost amnistiat după ce „în cadrul ședinței de judecată preliminare, inculpatul a dat dovadă de căință sinceră de cele comise, asigurând instanța că și-a făcut concluziile respective pentru sine și nu va mai comite alte fapte ilicite”, se arată în sentința de eliberare prin amnistie.

L-am căutat pe Rotari în localitatea sa din nordul țării, însă acesta nu era acasă. Fratele și cumnata lui ne-au spus că, violatorul e plecat în Rusia. „A vândut tot ce avea în sat ca să poată plăti avocații, iar apoi a plecat”, ne spus fratele lui, în timp ce cumnata consideră: Cel de sus l-a salvat!

În cazul violatorilor, Centrul Național Anticorupție menționa în raportul de expertiză anticorupție până să se dea Legea amnistiei: „[…] Este certă inexistența unei satisfacții echitabile a victimei infracțiunii de viol, în cazul în care agresorul său va fi amnistiat în virtutea acestei legi, iar aceasta va suporta consecințele. Există riscul prejudicierii intereselor victimelor, prin acordarea unor acte favorizate de acest tip infractorilor și diminuarea încrederii societății în actul justiției […]”.

Proxenetul amnistiat de două ori
Îl cheamă Grigore Olari. În 2005, Judecătoria Centru l-a condamnat la 10 ani de închisoare într-un dosar de trafic de ființe umane, iar magistrații de la Apel i-au redus pedeapsa la o amendă penală de 10 mii de lei. Tot atunci a fost condamnat la 2 ani de închisoare pentru proxenetism, însă pedeapsa i-a fost substituită prin „Legea amnistiei în legătură cu aniversarea a X-a de la Adoptarea Constituției”.

Tot el, în 2010, a fost condamnat la 5 ani de închisoare, cu suspendare, într-un caz de „vătămare intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății”.

În 2016, într-un caz de exploatare sexuală asupra unei minore – Olari a fost condamnat, în prima instanță, la 5 ani de închisoare pentru proxenetism, dar a fost amnistiat și de această dată. În același dosar, o pedeapsă similară a primit și Ilarion Mocan, finalizată cu amnistie. Acum dosarul se află pe rol la Curtea de Apel Chișinău, asta după ce procurorii au atacat sentința Judecătoriei Buiucani.

dmitrii-datii-proxenet

Dmitrii Darii

Proxenetul de la Hotelul Manhattan

Dmitrii Darii are 27 de ani și s-a lansat pe piața neagră a prostituției acum doi ani când i-a trimis pe doi străini la Hotelul Manhattan din capitală, în camera 108.

Acolo îi așteptau două prostituate, Inga și Liliana, ambele lucrau pentru Dmitrii.

Procurorii i-au deschis dosar penal proxenetului, iar judecătorii l-au amnistiat.

Darii nu ne-a răspuns la telefon. E închis de mai multe săptămâni.

Amnistia ucigașilor de pietoni
Pe 15 ianuarie 2016, ora 20:25, jurnalista din Glodeni Ana Curcudel, fostă directoare la ziarul „Accent Provincial”, traversa una dintre trecerile de pietoni aflate pe str. Bogdan Voievod din Capitală. Andrei Caraman, șoferul unui automobil de model Dacia Logan, a lovit-o frontal, iar femeia a decedat.

Judecătoria Rîșcani l-a condamnat pe Andrei Caraman la 4 ani de închisoare. Însă, magistrații de la Apel au casat sentința de condamnare și au decis să înceteze procesul penal în legătură cu amnistia. Procurorii nu au fost de acord cu achitarea lui Caraman și au făcut recurs la Curtea Supremă de Justiție, care a respins solicitarea procurorului.

Un alt șofer care a tamponat mortal un pieton este Grigore Sîrbu. Pe 1 decembrie 2015, acesta în timp ce se deplasa cu automobilul Toyota Corolla pe str. Voluntarilor din sect. Ciocana a lovit-o mortal pe Liuba Cegodari.

În prima instanță, el a fost condamnat la 3,6 ani de închisoare. Și judecătorii de la Apel au menținut sentința din prima instanță, însă Curtea Supremă de Justiție l-a eliberat de pedeapsă prin Legea amnistiei.

Falsificatorii de bani
Sergiu Pîslari și Eduard Rîbac au pus pe roate o fabrică de bani. Cu ajutorul unor substanțe chimice și imprimante speciale, transformau bancnota de 10 lei în bancnotă de 100 de lei.

Banii falsificați îi aruncau pe piață sub diferite tranzacții comerciale. Doar în 2014-2016, au falsificat peste 60 mii de lei, iar 70% din ei au intrat în circuitul financiar din Republica Moldova.

Prin sentința Judecătoriei Botanica din 28 iunie 2016, Sergiu Pîslari a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu suspendare, iar Eduard Rîbac la 4 ani cu suspendare.

Procurorii au făcut Apel și au cerut ca cei doi să facă câte șase ani de închisoare. În același timp, falsificatorii de bani au solicitat să fie amnistiați. Judecătorii au decis: se încetează procesul penal prin amnistie.

Sor Ilan

Ilan Șor. Foto: via facebook.com/ilanshorofficial

As-ul lui Șor
Până să voteze Legea amnistiei, în prima lectură, unii deputați l-au întrebat pe viceministrul Justiției, aflat la tribuna Parlamentului, dacă această lege îl va scăpa de pârnaie și pe Ilan Șor.

Chiar dacă am fost atenționat de către multe persoane că eu risc să fiu criticat pentru ceea ce am declarat în comisie și voi declara și acum că nu cunosc faptele care îi sunt incriminate domnului Șor și nu pot să răspund la întrebarea, dacă va nimeri sub amnistie”, a răspuns atunci Nicolae Eșanu, viceministrul Justiției.

Faptele sunt următoarele. Ilan Șor a fost anchetat penal în dosarul „Miliardului dispărut” supranumit și „Jaful secolului”. Dosarul, în care Șor a fost învinuit de escrocherie și spălare de bani, a trecut recent de prima instanță, etapă la care acesta a solicitat reducerea pedepsei de la 19 la zero ani de pușcărie.

Cum? Procurorii i-au încadrat infracțiunea la două articole din codul penal: Escrocheria – în proporții deosebit de mari și Spălarea banilor, articole din Codul Penal pentru care Ilan Șor, legal, nu putea fi amnistiat.

În prima instanță, procurorii au cerut ca Șor să fie condamnat la 19 ani de închisoare.

Însă, Ilan Șor a jucat o carte importantă. La rândul său, a cerut judecătorilor să recalifice fapta de învinuire de la art.190, alin. 5 – Escrocheria, la art.196, alin .4 – Cauzarea de daune materiale prin înșelăciune sau abuz de încredere – articol pentru care Șor devenea deja eligibil de amnistie pe unul dintre episoadele incriminate.

În același timp, Șor le cere judecătorilor să-l amnistieze, după ce aceștia acceptă recalificarea faptei, iar pentru celălalt episod – spălarea de bani, să fie achitat.

Într-un final, judecătorii din prima instanță l-au condamnat pe Șor la șapte ani și șase luni de închisoare din 19 – atât cât au cerut procurorii. Totodată, aceștia au acceptat recalificarea faptei solicitate de Șor – infracțiune eligibilă cu amnistia – de care Șor ar putea beneficia la Curtea de Apel Chișinău sau la Supremă.

Denis Ulanov, avocatul lui Ilan Șor: A fost depus Apelul. Nu comentăm poziția noastră, strategia noastră pe dosarul penal. Comentariile vor fi numai după sentința de la Curtea de Apel.

CIFRELE AMNISTIEI


amnistia_rise-md_2017

Datele obținute de la Departamentul Instituțiilor Penitenciare arată că de la intrarea în vigoare a Legii amnistiei până pe 22 august 2017 – au beneficiat de amnistie 2601 de deținuți, dintre care 489 au fost eliberați din penitenciar.

În aceiași perioadă, procurorii au amnistiat peste o mie de persoane anchetate penal.

Fabricat în Parlament

Iurie SANDUȚA