Ion Sturza: „Reforma pusă la cale de PD este o formă disperată de a-și păstra puterea politică”

Sturza I

Fostul premier al R.Moldova, despre vizita lui Vlad Plahotniuc în SUA, reforma electorală, rolul opoziției și fuga lui Șevciuk.

Partenerii externi ai Moldovei îl pot abandona pe Vlad Plahotniuc. Pun condiții dure. Finanțările nu vor veni… În realitate, lucrurile stau un pic altfel. Deși toți au spus-o fără echivoc, schimbarea sistemului electoral, nu este oportună, se pare că occidentalii sunt gata, cu umilință, să înghită „gălușca otrăvită”. Republica Moldova pare fără alternative, crede fostul premier Ion Sturza.

Europa Liberă: Domnule Sturza, vă propun să vorbim despre două reforme despre care se discută foarte mult acum în societatea moldavă: cea electorală și reforma Guvernului. Până la finele acestei sesiuni parlamentare deputații ar putea să voteze în a doua lectură modificarea sistemului electoral. Comisia de la Veneția a anunțat că nu e recomandabil, dar autoritățile insistă să existe această lege modificată pentru a reforma clasa politică. Polarizează și mai mult populația această insistență a guvernării?

Ion Sturza: „Nu cred că populația. Populația, majoritatea absolută, este profund indiferentă de orice reforme ale Guvernului, inclusiv de reforma sistemului electoral. Ei au nevoile și preocupările lor zilnice cu mult mai prozaice și mai pragmatice.

Polarizează, bineînțeles, societate civilă și, nu în ultimul rând, sistemul politic. Asta e o problemă pe care nu putem s-o desconsiderăm, luând în considerație că noi avem o democrație destul de firavă și un sistem politic departe de a fi ideal. Asta e principalul pericol pe care îl văd eu.”

Europa Liberă: Dar de ce criticii văd doar pericol, dar nu văd și aspecte pozitive care poate ar putea să încurajeze cetățeanul cu drept de vot să fie mai conștiincios, să cântărească de mai multe ori atunci când va fi în cabină, cu votul în mână.

Ion Sturza: „Bineînțeles că noi putem să analizăm și în direcția pe care o spuneți dumneavoastră. Adevărul e că există o practică și o experiență a multor țări din regiunea noastră care au, mai mult sau mai puțin, situații similare, și mă refer începând cu Georgia și terminând cu România și Bulgaria care au eșuat cu aceeași reformă din considerentul că electoratul s-a simțit măgulit și ușor coruptibil din partea politicienilor.

Până la urmă, trebuie să fim sinceri. Care sunt motivele care sunt la baza acestei reforme puse la cale de către Partidul Democrat? Nu cred că dragostea față de democrație sau pentru a face ca electoratul să fie mai aproape de aleșii poporului. Este o formă disperată de a-și păstra puterea politică și, respectiv, administrativă.

Dar, sincer vorbind, eu cred că este iluzie această încercare, pentru că toate sondajele arată că chiar cu intervenția administrativă și cu o falsificare potențială a alegerilor, Partidul Democrat abia de trece pragul electoral. Presupunem că vor fi încă câțiva deputați aleși pe liste nominale. Aceasta nu schimbă ecuația, cel puțin astăzi, cu privire la cine poate să preia puterea după alegerile din 2018.”

Europa Liberă: 50 de circumscripții ar trebui să fie constituite. Problema cea mai mare e cum se croiesc aceste circumscripții, ținând cont că cei care vor să voteze în a doua lectură acest proiect de lege privind modificarea sistemului electoral ar vrea să fie chemați la vot și să participe și alegătorii din stânga Nistrului, și alegătorii care sunt în diasporă. Și aici se pare că lucrurile nu se prezintă chiar clar.

Ion Sturza: „Este adevărat. Noi deschidem cutia Pandorei având nu numai problema Transnistriei, având și zone care sunt compact locuite de minoritățile naționale.”

Europa Liberă: Vă referiți și la Găgăuzia?

Ion Sturza: „Găgăuzia, mă refer și la Taraclia. În plus, este o mare diferență între electoratul de nord, centru și sud. Va fi o ecuație cu foarte multe necunoscute care riscă să arunce în aer inclusiv și pacea socială. Nu mai vorbesc de un consens politic.

Eu nu am văzut un studiu serios, o analiză de impact a acestei reforme. Adevărul e că nici alte reforme nu sunt însoțite la aprobare de o analiză de impact serioasă. Dacă noi am avea o democrație pe bune, nu una de fațadă, dacă nu ar fi concentrată toată puterea politică, executivă, legislativă, judecătorească în mâinile unui grup mic de oameni, atunci această reformă ar fi poate mai credibilă decât este astăzi.

Ce nu ar face astăzi guvernarea, ce reformă nu ar iniția datorită lipsei de legitimitate ea nu poate să aibă un suport larg în societatea moldovenească.”

Europa Liberă: Domnule Sturza, dar admiteți că autorii acestei inițiative legislative ar putea să facă și un pas înapoi? Fie că votează această lege, dar o lasă să fie funcțională pentru următoarea legislatură din 2020, fie că chiar se gândesc democrații că ar putea să nu coincidă întru totul viziunile lor cu ceea ce cred socialiștii? Și atunci dispare acest consens, cel puțin din Parlament despre care se vorbește că ar exista

Ion Sturza: „Eu nu cred că astăzi contează opinia socialiștilor. Contează doar opinia Partidului Democrat și ambițiile lor de a-și păstra puterea. Dacă s-a mers pe contrasens cu recomandările Comisiei de la Veneția, cu recomandările, nici măcar nu transparente, ci tranșante a Comisiei Europene, la nivel bilateral, care au fost foarte clare: nu este oportună această schimbare a sistemului electoral; cu riscul de a nu primi banii mult-așteptați atât de la Uniunea Europeană, cât și la nivel bilateral, inclusiv din România; deci dacă am mers, totuși, peste toate aceste recomandări și se dorește să se voteze cu orice preț această reformă, este o problemă existențială pentru Partidul Democrat și conducerea Partidului Democrat.

Însă, repet, dacă ne uităm chiar în istoria Republicii Moldova, toate reformele au fost inițiate de unii în speranța că-și vor păstra statul și au beneficiat cu totul alții până la sfârșit. Cred că așa va fi și în cazul dat.”

Europa Liberă: Dumneavoastră de ce neglijați rolul șefului statului, al lui Igor Dodon, pentru că el a spus foarte clar și tranșant că această lege trebuie să fie votată, dar și opinia socialiștilor, de ce scoateți în prim-plan doar părerea democraților și, mai ales, a liderului PD?

Ion Sturza: „Este bizar acest suport din partea socialiștilor, pentru că în sistemul actual ei au cele mai mari șanse să preia, practic de unii singuri, puterea în Republica Moldova. Sau poate că ei consideră că dacă vor avea o majoritate pe listele de partid, o majoritate confortabilă, cei independenți, ca de obicei, vor gravita către putere.

Să nu credeți că pe listele electorale sau, mai bine-zis, pe listele independenților vor fi doar oamenii nominalizați doar de Partidul Socialist sau de Partidul Democrat sau de alte partide. Vor fi și mulți oportuniști, profitori care vor marșa cu bani, cu promisiuni, cu populisme și după aceea vor încerca să-și tranzacționeze votul pentru putere, pentru opoziție, pentru alte lucruri. Bineînțeles că acești oportuniști, ca de obicei, gravitează sau migrează către putere, nu către opoziție. Ecuația este mult mai complexă decât le pare unora la Chișinău.”

Europa Liberă: Liderul democraților, domnul Plahotniuc, se află într-o vizită la SUA, la New York, cu ocazia Consiliului Internaționalei Socialiste. Se anunță că va avea mai multe întrevederi acolo, și cu lideri social-democrați, și socialiști din lume, dar și cu oficiali ai unor instituții internaționale. Credeți că ar putea reveni la Chișinău cu anumite surprize?

Ion Sturza: „Nu, nu. Surprizele sunt excluse, doar niște mici acțiuni de PR. Vizita la Chișinău a trimisului Departamentului de stat a fost foarte clară și mesajul a fost extrem de clar. După cum ați văzut, nu s-a dorit un nou selfie cu domnul Plahotniuc. Mesajul este foarte clar.”

Europa Liberă: Vă referiți la vizita doamnei Bridget Brink care a fost recent în Republica Moldova și care a spus și ea că buchia și spiritul recomandărilor Comisiei de la Veneția trebuie îndeplinite întru totul, respectate întru totul.

Ion Sturza: „Da, exact. Atât mesajul ambasadorului, cât și mesajul dumneaei au fost atât de vehement primite de către liderii Partidului Democrat că, practic, conducerea Republicii Moldova plus deputații, plus alte oficialități in corpore au ignorat sărbătoarea națională a Statelor Unite ale Americii – un lucru nemaiîntâlnit în istoria nouă a țării. Un demarș care nu a rămas neobservat la Washington și capitalele europene.

Deci, nu, nu trebuie să ne așteptăm la surprize. Mesajul este foarte clar – nu este oportună și nu este salutabilă această reformă. În plus, se încearcă și la nivel european, dar și pe linia Statelor Unite ale Americii de a încropi o nouă formulă de colaborare de partea de centru-dreapta, a așa-numitelor forțe europene, și nu mă refer aici doar la opoziție, eventual și a unei părți a Partidului Democrat. Un lucru care este extrem de complicat de realizat, luând în considerație că eu nu văd cum Maia Sandu sau Andrei Năstase vor colabora cu Vlad Plahotniuc personal, poate cu o parte din Partidul Democrat, eventual.”

Europa Liberă: Admiteți acest lucru, că ar putea forțele, totuși, care spun că îmbrățișează opțiunea pro-vestică, pro-occidentală să se regăsească într-o coaliție, alianță după alegerile parlamentare?

Ion Sturza: „Eu am foarte mari dubii că Partidul Democrat este o forță pro-europeană. Este, mai degrabă, o forță „pro-interese personale”. Nu aș exclude, având în vedere orgoliul lezat al rușilor, ca ei să-și reconfigureze politica externă, așa cum au făcut-o de nenumărate ori în trecut, atunci când contestau chiar și rachetele de la Devesel.

Ei au un aliat sau un instrument în mânecă, este Dodon care este cred că astăzi controlabil și manipulabil din partea domnului Plahotniuc, care ar fi un colac de salvare pentru ei.

Da, reconfirm că se încearcă, cel puțin la nivel ipotetic, în Europa de a gândi la o formulă de colaborare după alegeri între Partidul Democrat și partidele din opoziție, lucru care mi se pare, asta cel puțin, lucru exagerat.”

Europa Liberă: Vă referiți la partidele extra-parlamentare, PAS și PPDA?

Ion Sturza: „Exact.”

Europa Liberă: Domnule Sturza, între timp deputații din Duma de stat a Federației Ruse au făcut o declarație spunând că Chișinăul și Kievul ar fi instituit o blocadă regiunii transnistrene, inclusiv prin crearea posturilor comune de control moldo-ucrainene pe segmentul transnistrean al frontierei celor două state. În declarația Dumei de stat se afirmă că Moldova și Ucraina ar crea obstacole în calea pacificatorilor ruși și a Grupului Operativ De Trupe Ruse din stânga Nistrului. Câtă consistență are această declarație?

Ion Sturza: „După demarșurile diplomatice de la Chișinău, dar și cele de la Kiev, bineînțeles că la Moscova ceva clocește, cum s-ar spune. În plus, evident că cineva trebuie să explice eșecul total al politicii Federației Ruse vizavi de Transnistria. Ei nici nu sunt capabili și dornici de a continua subvenționarea masivă a regimului de la Tiraspol, dar nici nu vor să contribuie la o soluționare plauzibilă a conflictului.

Da, așa se începe un demarș – cu o declarație a parlamentarilor, după aceea se implică instrumente mai eficiente, de presiune. Dar, până la urmă, ce a așteptat Federația Rusă? Ce au așteptat liderii regimului separatist de la Tiraspol? Că vor fi tolerați la infinit mendrele lor, că vor fi acceptate tot felul de interese economice și nu vor fi făcute presiuni politice și de alt gen? Este o iluzie. Aici cred că, până la urmă, se procedează corect și la Chișinău, și la Kiev.”

Europa Liberă: Unii analiști, comentatori vorbesc despre aceste jocuri pe care le face șeful statului care se declară că e, totuși, un politician pro-rus, Igor Dodon, în ceea ce privește Transnistria și accederea în Parlamentul Republicii Moldova unor deputați din stânga Nistrului, care apoi să pericliteze definitiv și irevocabil un parcurs al Republicii Moldova înspre Uniunea Europeană. Cine ia în calcul acest joc, dacă e să vorbim la modul cel mai serios?

Ion Sturza: „Nu știu ce instrucțiuni primește Igor Dodon de la patronii săi de la Moscova. Adevărul e că el a făcut aceeași greșeală pe care au făcut-o și alții, inclusiv și Voronin – în prima zi el a spus că va soluționa rapid și eficient conflictul transnistrean. Ei, lucrurile nu se întâmplă în această manieră.

Transnistria rămâne „un cartof fierbinte” nu numai pentru Chișinău, rămâne pentru comunitatea internațională un factor de destabilizare nu numai în regiune, dar cred că și în partea asta a Europei. Și, până la urmă, va fi nevoie să o rezolvăm odată și odată.

Este evident că o formulă de atragere masivă a electoratului din Transnistria poate să schimbe iremediabil structura politică a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Raportul de forțe politice în Parlament, în primul rând.

Ion Sturza: „Categoric. Dar, până la urmă, de ce ar trebui transnistrenii să ne decidă soarta noastră, ei fiind loiali altui sistem de valori, necontribuind la bugetul statului Republica Moldova, torpilând, de fapt, toți anii aceștia proiectului statului Republica Moldova. De ce ei ar trebui să vină? Doar de aceea că au luat pe bandă rulantă pașapoartele moldovenești ca să poată să călătorească în Europa?

Eu cred că atât timp cât nu este soluționată politic această problemă cu Transnistria, ar trebui să avem o politică cel puțin tacită de limitare a drepturilor de vot a transnistrenilor pe malul drept al Nistrului.”

Europa Liberă: Pentru că și acolo sunt auzite voci care spun că de ce Chișinăul ar trebui să le decidă soarta lor mai departe.

Ion Sturza: „Exact. Dar de ce ar trebui aceste trupe încolonate de către Dodon sau de Plahotniuc și aduse cu tot felul de tertipuri pe malul drept al Nistrului să ne decidă soarta noastră? Eu am foarte multe dubii că ar trebui să procedăm anume așa. Chiar dacă poate nu-i corect din punct de vedere politic, așa cum ne învață Europa.”

Europa Liberă: Domnule Sturza, ce credeți dumneavoastră despre cazul Șevciuk și cine ar vrea capul fostului lider separatist de la Tiraspol? Și de ce acum?

Ion Sturza: „Este un pic exagerată și deplasată toată această discuție cu Șevciuk. Șevciuk nu mai contează. Dacă a avut ceva de spus, eu sper că el a spus tot ce a avut de spus organelor abilitate de la Chișinău, în schimbul posibilității de a se afla pașnic în capitala Republicii Moldova. Întotdeauna a fost o dilemă și pentru mine personal, fiind una dintre persoanele non-grata pe malul stâng al Nistrului. De ce noi nu avem dreptul să trecem nestingherit prin regiunea separatistă, iar ei vin cu atâta lejeritate și petrec timpul în barurile, restaurantele și cluburile de noapte de la Chișinău. Dar eu nu aș exagera tema Șevciuk. Poate că este și el o monedă în jocul pe care îl face astăzi Plahotniuc cu Federația Rusă.”

Europa Liberă: Și despre implementarea preconizatei reforme a Guvernului și cum vedeți dumneavoastră că vor avea loc modificările în cabinetul de miniștri după ce Parlamentul a adoptat în lectură finală o lege în acest sens? Pentru că reforma Guvernului, din câte am înțeles, va avea loc fără demisia Executivului. Nu este nevoie de demisia Guvernului în acest sens, asta au spus cei care au elaborat această lege, se face totul în limita actualului mandat al cabinetului de miniștri. Cum vedeți dumneavoastră această reformă a Guvernului?

Ion Sturza: „Mai întâi eu am o observație generală vizavi de reforme. Eu cred că reformele sunt foarte necesare și, deși sunt impuse mai mult de necesitatea de a primi fonduri din extern, sunt un lucru până la urmă bun. Și mă refer la multiplele reforme care au fost lansate în ultimul timp de către Guvern.

Un lucru ce mă îngrijorează. Eu am încercat disperat să găsesc notele de fundamentare sau de impact a reformelor. Mă refer aici la reforma Guvernului, și la reforma sistemului de sănătate. Ei, din păcate, așa și nu le-am obținut. Un lucru care denotă că lucrurile se fac în grabă, fără o analiză profundă, ceea ce este regretabil. Se mizează doar pe niște recomandări ale experților străini, care nu întotdeauna sunt de bună calitate. Doi, nu s-a purces la o discuție publică.”

Europa Liberă: Domnule Sturza, legea este deja adoptată, urmează să fie publicată în Monitorul Oficial și din acea zi intră în vigoare. Dumneavoastră ce credeți despre reducerea numărului de birocrați pentru că și asupra acestui aspect s-a insistat de multe ori, comasarea ministerelor…

Ion Sturza: „Eu revin la ceea ce am spus – nota de impact. Ceea ce am citit eu, ceea ce mi-au transmis mie deputații din Parlament ca materialele pe care le-au primit înainte de vot, din asta nu reiese că se reduce birocrația. Mai mult, ea se extinde. Se reduc câțiva vice-miniștri și asta considerăm ca reducerea birocrației? Da, ministere mai suple, mai compacte. Dar, iarăși, eu, ca un fost funcționar de rang înalt, pot să vă spun că nu întotdeauna o comasare mecanică a câtorva ministere care au funcții total diferite duce și la un lucru mai ineficient. Noi ce facem? Facem aritmetică sau facem reforme care fac instituțiile să funcționeze mai eficient.

E o problemă cu restructurarea Guvernului fără de demisii. Este o reformă destul de profundă și logica ne-ar spune că ar trebui ca Guvernul să-și dea demisia și majoritatea parlamentară care există astăzi să vină cu o nouă componență a Guvernului, chiar dacă în ea se vor regăsi și actualul prim-ministru, și actualii miniștri.”

Europa Liberă: Planează riscul că șeful statului nu va semna decretul și atunci se ajunge la alegeri parlamentare anticipate. Se pare că din aceste motive nu se insistă și pe demisia Guvernului.

Ion Sturza: „Posibil. Dar, știți, actualul șef al statului semnează orice dacă este corect convins.”

Europa Liberă: Și, în concluzie, domnule Sturza, speakerul Andrian Candu în aceste zile a declarat că și-ar dori ca Republica Moldova să depună anul viitor, ce-i drept, un an electoral, cererea de aderare la Uniunea Europeană. I-am mai auzit și pe alți fruntași democrați, inclusiv Marian Lupu, vorbind pe când era liderul partidului că Moldova trebuie să meargă cu această cerere de aderare, deși, de câteva ori, dumnealui s-a contrazis. O dată zicea că e pregătită Moldova, altădată zicea că nu e pregătită. Dumneavoastră ce credeți despre această intenție a Chișinăului?

Ion Sturza: „Este un demers cu conotație politică. Nu știu în ce măsură va fi o temă electorală Uniunea Europeană la anul viitor. Cred că, totuși, este exagerat să credem că asta va preocupa, de fapt, oamenii.

Aici este un joc, mi se pare că deja absurd, la Chișinău cu așa-numita cerere de aderare. Este foarte clar spus la nivel oficial și la nivel privat de către Comisia Europeană.”

Europa Liberă: Dar comisarul european pentru extindere a fost la Chișinău, domnul Hann și a sfătuit guvernarea mai întâi să se axeze pe aplicarea reformelor convenite înainte de a depune vreo cerere de aderare la Uniunea Europeană. Și sfatul lui a fost că Guvernul trebuie să folosească timpul rămas până la alegerile următoare pentru a se concentra doar asupra reformelor necesare.

Ion Sturza: „Exact. Este un fapt foarte diplomatic și foarte protocolar. În rest, în discuțiile care sunt în afara camerelor de luat vederi, sfatul este următorul: nu faceți acest demers pentru a nu primi un răspuns negativ și de a vă face de râs. Deci, știm foarte bine la Chișinău acest lucru. Este un demers mai mult așa, de ochii lumii.”

Lasă un răspuns