România a fost atribuită dominaţiei URSS dinainte de război. De ce americanii au făcut asta?

roosevelt_stalin

URAAAA!!! AU VENIT AMERICANII!!! Pe 4 aprilie 1944 si dupa.

În primul război mondial s-a demonstrat fără dubiu că munţii Carpaţi NU POT FI TRECUŢI de armate străine dacă poporul român se opune. A fost o reconfirmare a capacităţilor noastre, dovedite de atâtea ori în istorie.

Al doilea război mondial a fost organizat de mafia internaţională cu scopul ca la final, Lumea să fie împărţită în două zone, fiecare aflate sub tirania a câte unuia din cele două sisteme de exploatare dezvoltate până atunci de aceasta.

Metoda de desfăşurare a războiului urma să fie constituita din pregătirea şi dotarea a două armate majore: cea a Germaniei naziste şi a Rusiei Bolşevice, iar în iureşul produs de măcelărirea reciprocă, să fie antrenate populaţiile şi armatele acelei părţi a Omenirii care s-a dovedit în trecut ca fiind de cea mai bună calitate umană. La final, intre alte rezultate, trebuia ca URSS să se lărgească substanţial, atat teritorial dar şi ca dominaţie absolută spre sud şi vest.

Pentru a putea porni al doilea război mondial, trebuiau puse în contact cele două armate majore.

O primă etapă în nord s-a organizat relativ fluent, finalizată la 25 septembrie 1939 când la Brest,în Polonia, s-a ţinut parada comună a celor două armate “victorioase”, desigur cea germană şi cea rusă.

Organizatorii măcelului aveau în sud o mare problemă : ROMÂNIA !!

Ca planul lor să poată fi pus în aplicare, armata germană trebuia să treacă munţii Carpaţi. Dar cum sa se realizeze acest scop? Cu forţa, nici vorbă. Trebuia ca românii să fie cumva motivaţi să accepte ca armata germana sa vina pe teritoriul lor si sa fie asmuţita impotriva URSS de pe acesat baza.

Acest scop, au organizat o acţiune în doi paşi :

1) ciuntirea teritorială gravă a ţării, abia reîntregita cu mai puţin de 20 de ani înainte prin eroismul a sute de mii de români, prin trecerea Basarabiei, Ardealului şi a Cadrilaterul sub control străin;

2) urmată de oferta de soluţie : Dacă poporul român colaborează la o acţiune militară organizată de germani, va putea lua teritoriile înapoi.

Dar nici punctul 1) din planul de mai sus nu se putea realiza întrucât Mişcarea Legionară, având un imens suport popular de milioane de oameni, dovedit la alegerile din 1937 şi în creştere, deşi afirmase în clar că se va poziţiona de partea Germaniei pentru a proteja ţara de bolşevism, se declară total împotriva implicării ţării în orice formă de conflict între marile puteri, iar în cazul unei tentative invazii militare, avea capacitatea de a ridica întrega populaţie la orice graniţa cu consecinţa că nici o armată nu ar fi putut intra în ţara cu forţa, nici cea germană nici cea rusă.

Planificatorii măcelului mondial au purces la treabă pentru a elimina obstacolele şi a obţine de la poporul român acceptarea implicării în măcelul planificat.

În fapt aveau un singur obstacol : Mişcarea Legionară. Pentru eliminarea acesteia, trebuiau să facă în aşa fel încât să fie grav compromisă.

Compromiterea unei organizaţii a fost întotdeauna făcută prin sabotori care au acţionat sub falsă calitate sau/şi identitate.

Întrucât fondatorii şi conducerea Mişcării Legionare verificau personal cu extremă rigurozitate ca cei care solicitau primirea în organizaţie să fie oameni de cel mai înalt caracter şi corectitudine şi asigurau aplicarea strictă disciplinei privind toate activităţile mişcării, introducerea de sabotori şi trădători era aproape imposibilă sau dacă ar fi reuşit, nu ar fi putut acţiona.

Era foarte limpede ce aveau de făcut organizatorii războiului precum şi ordinea : eliminarea conducerii, introducerea de sabotori, efectuarea de acţiuni compromiţătoare, izolarea membrilor din societate.Astfel au înfăptuit următoarele :

A. la 30 noiembrie 1938 este decapitată conducerea Mişcării Legionare prin asasinarea Căpitanului, decemvirilor şi nicadorilor;

B. la 22 septembrie 1939 sunt asasinaţi 252 de legionari, practic conducătorii regionali ai Mişcării Legionare (ce coincidenţă surprinzătoare” cum s-a suprapus de bine peste finalizarea luptelor din Polonia şi paradă comună germano-rusă de la Brest – moment la care ţara este adusă în stare de teroare şi de groază, atât externă cât şi internă);

C. Se înscriu în Mişcarea Legionară foarte mulţi oameni care nu ar fi fost admişi de fondatori şi de conducătorii asasinaţi. În acest condiţii, numeroşi agenţi de sabotaj se infiltrează şi îşi iau calitate de membri ai mişcării.

D. în perioada iunie – septembrie 1940 Carol ÎI execută ordinul de predare a celor cele trei teritorii româneşti către URSS, Ungaria şi Bulgaria;

E. la 6 septembrie 1940 Mişcarea Legionară este atrasă la conducerea politică a ţării alături de Ion Antonescu, implicare ce era contrară direcţiilor stabilite de fondatorii mişcării. Încă de la înfiinţarea mişcării, fondatorii au interzis ca accesul la puterea în stat să se facă în vremuri tulburi ori prin forţă ci numai prin consensul larg şi conştient al poporului;

F. la 27 noiembrie 1940 este asasinat Nicolae Iorga de către un grup condus de un agent NKVD infiltrat în Mişcarea Legionară. Prin acest act ticălos, se realizează astfel o substanţială ciuntire a reputaţiei şi compromitere morală a Mişcării;

G. la 21-22 ianuarie 1940 este desfăşurată răzmeriţa organizată de NKVD, de Serviciul de Siguranţă din România condus la moment de Eugen Cristescu şi de Partidul Comunist din România; Operaţiunea a fost denumită propagandistic “Rebeliunea Legionară” ai a avut ca scop să constituie un pretext pentru paralizarea definitivă a Mişcării Legionare;

H. După compromitea morală şi apariţia pretextului de mai sus, agenţii străini din instituţiile de forţă ale ţării au încarcerat toţi legionarii de vază capabili de organizare şi acţiune; Mulţi au rămas în închisoare atât în regimul capitalist cât şi comunist până la eliberarea tuturor în 1964, fapt din care vedem că patrioţii au reprezentat un pericol mortal atât pentru regimul capitalist cât şi cel comunist; Nu întâmplător, epoca de după 1989 a început cu “răgete” ale noii conduceri până în prezent împotriva legionarilor, inc o dovadă că patrioţii sunt un imens pericol şi pentru actualul regim politic.

Revenim la momentul 1941: toate cele de mai sus au produs următoarele efecte concertate :

au paralizat toată opoziţia existentă faţă de intrarea României în război;

au produs motivarea românilor pentru a accepta şi susţine implicarea ţării în război alături de germani, ROMÂNII AU PERCEPUT ACEST FAPT CA O ACŢIUNE SALVATOARE PENTRU PROBLEMELE ŢĂRII LA ACEL MOMENT.

Consecinţa a fost că organizatorii războiului au realizat obiectivul urmărit : TRECEREA ARMATEI GERMANE PESTE MUNŢII CARPAŢI FĂRĂ NICI UN EFORT.

Au urmat : campania spre est, stoparea campaniei spre est, campania spre vest. Atât stoparea campaniei spre est cât şi întoarcerea frontului spre vest realizate prin ample acţiuni de trădare din interior atât a germanilor cât şi românilor, cu ajutorul esenţial al americanilor.

Le-a luat ruşilor, cu tot cu ajutor american, 14 luni din februarie 1943 până în martie 1944 să parcurgă cei 1,100 de kilometri pe teren plat şi drept de la Stalingrad la graniţa română.

În martie 1944, avansul rusesc se opreşte la graniţa cu România.

Aveau în faţă… munţii Carpaţi şi poporul Român.

Dacă puteau să treacă fără griji, de ce s-au oprit ? Vom vedea mai departe.

Aici avem nişte consideraţii :

Unii zic că trebuia obţinută cooperarea poporului român la trecerea armatei URSS peste Carpaţi.

Un acord politic de cooperare nu se putea obtine din cauza opozitiei previzibile a lui Ion Antonescu, care nu putea fi nici corupt nici indus în eroare privind capacităţile armatei române.

S-au făcut progrese mari spre un armistiţiu între Antonescu şi URSS, negocieri temporizate si grav sabotate din interior, compromiterea fiind realizată şi cu o importantă contribuţie criminală a lui Neagu Djuvara şi grupului său de la biroul de cifru al armatei.

Între timp, organizatorii războiului pregăteau o trădare dar opinia publică trebuia să o perceapă drept salvatoare.

Din aprilie până în 19 august 1944, bombardamentele americane au terorizat populaţia civilă.

Între timp, s-au pregătit arestarea lui Antonescu şi sabotajul frontului, sabotaj ce a primit numele de “deschiderea de la Iaşi” când în 20 august 1944, un număr de generali trădători au ordonat, fără ştiinţa lui Antonescu, mutarea diviziilor din dreptul Iaşului către nord şi sud sincronizat cu mişcarea de trupe ruseşti prin care Stalin a masat în dreptul Iasilor forţe aduse din nord şi sud. Când rusii au atacat, Iaşul era complet descoperit.

Ce “coincidenţă surprinzătoare” că nici mai devreme dar nici mai târziu de respectiva perioadă, s-a efectuat debarcarea din Normandia la 6 iunie 1944, ceea ce ce a cauzat mutarea de forţe germane din est către vest,oarecum slăbind apararea pe frontul din est.

Actul de la 23 august 1944 a inclus mai multe acţiuni dependente una de alta cu finalitatea distrugerii forţelor din est: a fost arestat capul armatei, a fost minţită populaţia şi cel mai grav, a fost minţită armata folosindu-se de faptul că a rămas fără conducere centrală, prin comunicatul de la ora 23:00 ţinut de MIhai I la radio a informat întreaga ţara că a fost semnat un armistiţiu cu URSS, în realitate, un armistiţiu nu fusese nici măcar negociat, darămite semnat. Aarmistiţiul ce conţinea condiţii catastrofale a fost semnat abia la 12 septembrie 1944. Prin această minciună, s-a obţinut predarea a 180,000 de soldaţi şi ofiţeri ce au fost dezarmaţi şi duşi în Siberia, o minciună gigantică, un act de mare trădare, nemaiîntâlnit în istorie: în mijlocul războiuluisi pline ostilitati, capul unui stat a predat armata cu conducător cu tot către duşman.

Metoda utilizată pentru motivarea poporului român de a accepta prezenţa URSS pe teritoriul naţional a fost BOMBARDAMENTELE AMERICANILOR ASUPRA CIVILILOR ÎN BUCUREŞTI.

REZULTATUL obţinut de organizatorii măcelului mondial a fost că, prin neinformarea publicului, prin minciuna lui MIHAI I, prin efectul psihologic al bombardamentelor şi atacul fără opoziţie al ruşilor la Iaşi, populaţia a perceput actul de la 23 August 1944 ca o salvare, ROMÂNII AU PERCEPUT ACEST FAPT CA O ACŢIUNE SALVATOARE PENTRU PROBLEMELE ŢĂRII LA ACEL MOMENT. Ce coincidenţă surprinzătoare cu situaţia petrecută cu 3 ani înainte cand a fost obţinut acordul poporului pentru implicarea in razboi.

În fapt, prin acest ansamblu de actiuni tradatoare, armata URSS a fost trecută fără efort peste munţii Carpaţi şi a parcurs 600 de km în 2 luni.

CONCLUZIE GENERALĂ :

În exact acelaşi mod : în 1941, în 1944 dar şi în 1989, printr-un complex de minciuni, trădări, asasinarea patrioţilor care se opuneau dirijării ţării către interese antiromâneşti şi acţiuni concertate ale forţelor străine, poporul a fost condiţionat să susţină şi să participe entuziast uneori la acţiuni împotriva propriului interes. Totul seamănă perfect şi cu ce s-a întâmplat la 1989 şi nu întâmplător deoarece au acţionat aceleaşi forţe şi aceiaşi oameni acţionează la fel şi azi cu scopul ca poporul să susţină o politică antiromânească, având în acelaşi timp convingerea că este cel mai bun lucru pentru naţiune.

ROMÂNIA A FOST ATRIBUITĂ DOMINAŢIEI URSS DINAINTE DE RĂZBOI.

Rolul bombardamentelor americane a fost să ajute armata URSS să ocupe România, dovedindu-se că americanii nu au avut niciodată intenţia de a limita avansul URSS spre vest, dimpotrivă l-au susţinut. Se vede şi prin faptul că nu întâmplător s-au oprit la Elba până aproape de momentul când ruşii au ajungeau la Berlin.

România a fost atribuită URSS înainte de începerea războiului, fapt dovedit prin coordonarea acţiunilor de război, întârzierea invaziei din vest la până la 06 iunie 1944, bombardamentele americane asupra Bucureştiului. Este înca o minciună că România a fost atribuită URSS de Churchill pe un şerveţel la Yalta întrucât Conferinţa de la Yalta a a fost în februarie 1945, mult după ce România fusese forţată într-o relaţie de subordonare militară faţă de ruşi de către chiar pretinşii eliberatori americani.
ADEVĂRUL CARE SE ASCUNDE CU MARE PERSEVERENŢĂ

Cel mai mare adevăr ce se ascunde este că întreg războiul a fost în fapt meticulos planificat pentru a avea un început şi un sfârşit anume iar şi cine a încurcat planurile a fost eliminat fizic cu meticulozitate.

Printe multi altii, in capul listei celor care au prezentat cele mai mari obstacole în îndeplinirea planurilor criminale asupra Omeniriise afla Mişcarea Legionară, Ion Antonescu şi George Patton.

George Patton a propus ca imediat după capitularea Germaniei să pornească atacul asupra URSS să elimine bolşevismul. Cât era de dezinformat ! Nu avea nici cel mai mic gând că s-ar putea ca la conducerea tuturor statelor implicate este aceeaşi grupare a criminalităţii internaţionale organizate iar din punctul de vedere al acestei grupări, războiul a ieşti exact conform planului. Văzând că şefii lui nu reacţionează la propunerile sale, a declarat că va candida la alegerile preşedinţiale din 1948 cu suportul lui Charles Lindbergh şi a lui Henry Ford – o combinaţie imbatabilă în reputaţie în toate planurile. Dacă Patton ajungea să candideze, Truman şi Eisenhower nu ar mai fi avut nici o şansă în 1948 şi 1952, indiferent de maşinaţiunile mafiei internaţionale. Consecinţa anunţului a fost că a suferit un banal accident în decembrie 1945 şi a murit în spitalul militar după o săptămână, iar noi constatam încă o “coincidenţă surprinzătoare”.

Continua diabolizare a Miscarii Legionare pana in prezent are ca scop si impiedicarea deconspirarii acestui adevar catre public.

ANSAMBLUL DE ACŢIUNI CONCERTATE NU AR FI FOST NECESAR ÎN CAZUL ÎN CARE RAPORTUL DE FORŢE ÎNTRE ARMATA URSS ŞI ARMATA ROMANĂ ŞI GERMANĂ AR FI FOST NET DEFAVORABIL ROMÂNILOR ŞI GERMANILOR. Dimpotrivă, se demonstrează opusul.

Propaganda duşmănoasă ne prezintă de 70 de ani că raportul de forţe era copleşitor în favoarea URSS şi prin asta se justifică actul de la 23 august 1944 drept o soluţie benefică ţării noastre la marile probleme la acel moment. Oricine se poate întreba : dacă forţa URSS era copleşitoare, ce utilitate a avut oprirea ofensivei în martie 1944, sacrificul american în bombardamente, compromiterea lui MIhai I cu minciuni, arestarea lui Antonescu, păcălirea armatei române să se lase dezarmată ? Dacă erau aşa puternici, ar fi putut trece peste armata noastră cu dispreţ şi luau ţara indiferent ce ar fi vrut poporul român. Concluzia de fond este că fără toate aceste manevre, există un “ceva” ce nu ar fi putut face iar acel “ceva” era cotropirea ţării cu înrobirea poporului român si nici în vis trecerea munţilor Carpaţi, iar războiul ar fi avut o soartă complet diferită, cu certitudine mult favorabilă poporului român. Aici nu este loc de vreo discuţie cu dacă şi cu parcă. Mafioţii nu fac ceva decât dacă nu au încotro şi în cazul României NU AU AVUT ÎNCOTRO – dacă nu acţionau cu minciuni, teroare şi trădare, finalitatea ar fi fost cu grave consecinţe pentru organizatori şi în asta nu rămâne nici un dubiu. Ca alternativă la trădare, rămâneau negocierile cu Antonescu care ar fi fost net în favoarea poporului român cu efecte benefice până în ziua de azi.
CONCLUZIE FINALĂ

Duşmanul creează o problemă unde nu există pentru a oferi o soluţie atractivă bazată pe mijloacele sale, care produce pentru noi o aparenţă reducere a ameninţării dar în final duşmanul obţine un mare progres al sistemului său de exploatare cruntă, în fapt, un dezastru catastrofal pentru ţară şi neam.

Primul pas este eliminarea patrioţilor, a doilea este crearea unei false probleme, al treilea condiţiile de acceptare a unei soluţii venită de la duşman sub aparenţa de salvator, a patra prezentarea ofertei, a cincea implementarea soluţiei, a şasea învinuirea victimei pentru consecinţele catastrofale ale soluţiei.
CE ÎNVĂŢĂM PEnTRU UTILIZARE VIITOARE ?

Când avem o problemă, să nu ne grăbim să o rezolvăm, să ne uităm la sursă, să studiem meticulos cauza, să nu primim să aplicăm soluţiile propuse de unii şi alţii întrucât probabilitatea este foarte mare, chiar totală, că să nu fi fost nici o problemă real şi PROBLEMA REALĂ URMEAZĂ A FI CREATĂ PRIN IMPLEMENTAREA SOLUŢIILOR OFERITE.

Soluţia în astfel de situaţii vine din analiza problemei găsirea sursei, atacarea sursei AŞA CUM NE DUCE PE NOI CAPUL. Cu nici un preţ să nu facem un anume lucru : să nu acceptăm soluţionarea pe calea oferită de duşmanul conspirat prin slugile lui.

La nivel internaţional se joacă acelaşi joc ca şi la nivel individual : jocul “om bun/om rău” cu consecinţa că victima pierde tot întrucât nu ştie că ambii actori sunt coordonaţi de aceeaşi mână. În cazul nostru vedem că în primă etapă, URSS a fost omul rău şi GERMANIA omul bun care ne-a sărit în ajutor împotriva URSS, în a doua etapă GERMANII au fost oamenii răi, din cauza cărora nişte oamenii buni, AMERICANII, au fost nevoiţi să ne omoare membri neamului în timp ce URSS a devenit omul bun care ne-a sărit în ajutor să ne scape de noul om rău GERMANII;

PARE COMPLICAT ? Păi cum să nu fie complicat să se ia o ţară fără ştirea de la neamul care a apărat-o şi a îngrijit-o milenii ? Asta se face prin mijloace foarte complicate.

Să nu uităm că pentru duşman nu există colaboratori egali, EI NU AU EGALI, EI AU NUMAI SLUGI, VITE DE POVARĂ, există doar instrumente de limitată, dacă nu chiar unică, folosită. Pentru ei, instrumentele cu memorie sunt extrem de periculoase din acest motiv când ştiu prea multe, şi ajung să ştie prea multe când sunt folosiţi în chestiuni conspirate şi importante. Forţa lor constă în puritatea forţelor lor de atac care implică riguroasă sterilizare a organizaţiei de orice elemente nesigure, cu precădere slugile venite să se gudure pe lângă ei din rândurile băştinaşilor atacaţi, oricâte jurăminte ar semna.

Bunătatea şi bună credinţă imensă a neamului nostru precum şi încrederea şi credulitatea care constituie calităţi supreme a omului pornit departe pe calea Divinităţii, caracteristici dominante în neamul nostru, au fost crunt exploatate de duşman pentru a porni şi a termina al doilea război mondial aşa cum au plănuit de la bun început, în dauna neamului nostru şi a întregii Lumi.

Azi lucrurile se petrec exact după acelaşi principiu, dar în alte forme. Schimbă formă pentru ca să nu ne dăm seama de ceea ce ne fac dacă ar repeta atacurile în aceeaşi formă.

Azi, sărăcirea nu se mai face cu bombe ci cu impozite, soluţiile nu se mai oferă cu alianţe militare ci cu înglobarea în organizaţii suprastatale la UE, NATO, NAFTA, CSI etc., “salvarea” nu vine de la armate străine ci de la programe de asistenţă financiară, credite şi investiţii străine etc.. Se vede că forma e alta, dar mecanismul de principiu este acelaşi ca şi rezultatul dezastruos pentru neamul nostru.

ADRIAN GRIGORIU

 

Lasă un răspuns