De ce Ilan Şor nu va sta la închisoare?

Ilan Sor Plahotniuc

De ce omul de afaceri Ilan Şor nu va sta la închisoare? În primul rînd problemele de la Banca de Economii au început cu aproape 20 de ani în urmă. Cel puțin așa se arată în raportul alternativ despre situația bancară, realizat de Iurie Chirinciuc, deputat PL. Potrivit raportului, anterior, Banca de Economii a fost controlată de Miron Shor, tatăl lui Ilan Shor, Președintele Consiliului de administrație al BEM.Mai mult, în raport se arată că scheme frauduloase, similare celor care au avut loc în 2014 la Banca de Economii, au avut loc și cu ani mai devreme. Miron Shor, născut în 1947, care lucrase, chipurile în diplomaţia israeliană (o fi avut misiuni ca agent, mai probabil) şi devenise om de afaceri, a hotărât să îşi ia familia şi să se mute în Chişinău, unde, având deja ceva avere, voia s-o înmulţească înmiit.
Miron Shor, seniorul, ar fi venit în Chişinău, „la invitaţia preşedintelui ţării din acea perioadă“, adică a lui Mircea Snegur, prietenul unui şi mai important israelian, Boris Birştein, care conducea practic Moldova. Miron Shor s-a apucat mai întâi să vândă moldovenilor haine produse de „designeri francezi“ (solduri importate, de fapt), motiv pentru care a organizat şi primul „show“, tematic pe timpurile acelea, o paradă de modă, vânzând direct în sală, în timp ce toată televiziunea de stat îi fusese pusă la dispoziţie de autorităţi pentru a transmite „spectacolele“, o reclamă gratuită de fapt. Având sprijinul preşedinţilor tării în toată perioada domniei de ţar ocult a lui Birştein, adică sprijinul lui Snegur, până în 1996, şi apoi al lui Petru Lucinschi, până în 2001, Miron Shor, în 1994 a pus bazele celui mai mare operator de comerţ în regim duty free (scutit de taxe) din Moldova, firma sa Dufremol.

De ce Ilan Şor nu va sta la închisoare? Deoarece familia Şor face parte din elita financiară a lumii pentru care nu există legi şi nici obligaţiuni. Ei conduc lumea, ei fac legea.

Eduard Harunjen: Ilan Şor şi-a ispăşit pedeapsa atunci când a scris un autodenunţ pe numele lui Vlad Filat

Procurorul general al Republicii Moldova, Eduard Harunjen, afirmă că primarul de Orhei, omul de afaceri Ilan Şor, ar putea să nu fie tras la răspunedere. Potrivit lui, persoana care a dat mită, însă ulterior recunoaşte acest fapt din iniţiativă proprie, este scutită de pedeapsă.

„După lege, dacă persoana recunoaşte că a dat mită, înainte ca organele de drept să afle despre acest fapt din alte surse, ea este scutită de pedeapsă. Ca să fie clar, Şor şi-a ispăşit vin prin faptul că a scris acest autodenunţ”, a declarat Eduard Harunjen. Procurorul a negat faptul că fostului premier, Vlad Filat, şi omului de afaceri Veaceslav Platon i-au fost îngrădite drepturile la un proces de judecată echitabil. În opinia sa, mass-media afiliat lui Filat s-ar face vinovată de lansarea acestor informaţii în spaţiul public.   „Noi avem probleme nu doar în organele statului, dar şi în mass-media. Avem pretenţii faţă de obiectivitatea şi integritatea unor instituţii de presă. Suspectăm că ar lucra pentru anumite cercuri politice şi economice”, a subliniat Harunjen pentru newsmaker.md. Tot în acest context, procurorul a afirmat că instituţia pe care o reprezintă a plătit un sondaj de opinie. Ca urmare, s-a constatat că oamenii se informează despre activitatea procuraturii doar din presă. „Noi putem să umplem puşcăriile cu funcţionari de stat, însă efect profilactic nu va fi, fiindcă oamenilor li se prezintă o informaţie distorsionată”, a precizat Eduard Harunjen.   Amintim că Ilan Şor a fost reţinut pe 22 iunie 2016. Acesta este învinuit de escrocherie în proporţii deosebit de mari şi spălare de bani într-un dosar ce vizează devalizarea Băncii de Economii cu peste 5 miliarde de lei. El pledează nevinovat. Shor se află în arest la domiciliu. Ex-premierul Filat a fost lipsit de imunitate parlamentară şi reţinut pe 15 octombrie 2015, în urma autodenunţului lui Ilan Şor. În ziua de luni, 27 iunie, Vlad Filat a fost condamnat de magistraţi, la nouă ani de închisoare, în timp ce, procurorii au cerut 19 ani de detenţie. Fostul premier este învinuit de trafic de influenţă şi corupere pasivă. Vlad Filat pledează nevinovat.   Veaceslav Platon a fost dat în urmărire naţională şi internaţională pe 25 iulie. Tot în această zi a şi fost reţinut de ofiţerii Serviciului de Securitate din Ucraina şi procurori.    El este învinuit în două dosare penale, spălare de bani şi delapidări de fonduri în proporţii deosebit de mari. Fapt ce a condus la prejudicierea Băncii de Economii cu peste 800.000.000 de lei. Instanţa de la Kiev a decis atunci că el va sta 40 de zile în arest, până pe 3 septembrie 2016, pentru a primi actele necesare de la Chişinău privind extrădarea acestuia.

adevarul.ro/moldova/politica/eduard-harunjen-ilan-Sor-si-a-ispasit-pedeapsa-atunci-scris-autodenunt-numele-vlad-filat-1_58b432925ab6550cb8de3669/index.html

CINE ESTE ILAN SOR, OMUL CARE CU UN DENUNŢ L-A DĂRÎMAT PE VLAD FILAT

 

Ilan Şor a devenit în Iunie primarul oraşului Orhei, candidînd din partea Mişcării pentru Egalitate (Ravnopravie). S-a înscris în cursă cu o lună înainte, cînd era în arest la domiciliu pentru implicarea în „jaful secolului” – numele dat schemei prin care din vistieriile a trei bănci moldoveneşti a „dispărut” un miliard de dolari. Toate cele trei bănci erau controlate de Şor, banii erau ai unor firme al căror acţionariat duce spre Rusia şi, după ce au fost plimbaţi prin conturile unor bănci letone s-au întors, cel mai probabil, în Rusia, spun anchetatorii.

Înainte însă de a deveni bancher, Ilan Şor a avut afaceri în domenii diverse, dintre cele mai bănoase: magazine duty-free, companii de transport aerian şi petrol. Acest ultim sector se pare că a fost cel mai costisitor: pentru a face afaceri cu produse petroliere în regim duty-free într-o zonă de graniţă din Republica Moldova, Şor a i-a dat 250 de milioane de dolari, parte mită, parte taxă de protecţie, lui Vlad Filat pe cînd acesta era premier şi conducea Partidul Liberal Democrat din Republica Moldova (PLDM). În baza acestui autodenunţ, parlamentarii moldoveni au votat Joi 15 Octombrie, pentru ridicarea imunităţii lui Vlad Filat, şi el membru al Legislativului. Cîteva ore mai tîrziu, Filat era scos cu mascaţii din sediul Parlamentului, dus la Centrul Naţional Anticorupţie şi reţinut pentru 72 de ore pentru „corupere pasivă şi trafic de influenţă”. Luni, 19 Octombrie, procurorii au dispus şi aplicarea unui sechestru pe averea lui Filat, estimată în trecut la 1,2 miliarde de dolari.

„Cred că datoria noastră, a oamenilor de afaceri, este să încercăm să fim mai aproape de problemele societăţii şi să ajutăm guvernarea să găsească soluţii adecvate. Totodată, cred că business-ul nu trebuie să se implice în politică, iar politica nu trebuie să se implice în afaceri”, Ilan Şor.

În schimbul denunţului, Şor pare că a căpătat indulgenţa procurorilor – şi nu doar în ceea ce priveşte acest caz în care a recunoscut că l-a mituit pe Filat constant, atît pentru a pune mîna pe active de stat pe care le dorea, dar şi pentru a scăpa de controalele autorităţilor. Multe voci spun că Şor l-a turnat pe Filat pentru a scăpa din dosarul „jaful secolului”, în care a fost audiat de mai multe ore şi chiar plasat în arest la domiciliu, avînd în vedere că toate anchetele îl indică drept principal vinovat.

Principalul argument invocat de adepţii acestei teorii este că Şor n-ar fi avut alt motiv să se incrimineze şi să pună pe agenda publică o serie de afaceri cu iz penal care, în ultimii ani, căzuseră în obscuritate. Mai mult, faptul că Şor nu a păţit nimic în urma autodenunţului care pe Filat l-a costat totul – funcţie, imunitate, avere – este considerat de aceleaşi voci drept o dovadă clară că omul de afaceri a încheiat o înţelegere cu procurorii. Ilan Şor este miliardar pentru că aşa l-a făcut tatăl său, Miron Şor.

Acesta a înfiinţat, în 1994 – la trei ani după ce Moldova a devenit independentă – compania Dufremol. De-a lungul anilor, Dufremol a devenit cel mai mare operator de magazine în regim duty-free din Republica Moldova. Miron Şor s-a mutat din Israel în Moldova în 1987, cînd Ilan avea trei ani. Flerul pentru afaceri poate că poate fi moştenit, însă Ilan nu s-a bazat doar pe acesta. În numeroase interviuri, el şi apropiaţi de-ai săi povestesc cum, încă din adolescenţă, Ilan Şor mergea, mai întîi alături de tatăl său, apoi singur, la tot soiul de seminare şi conferinţe de business. Aşa că nimeni nu se mai miră cînd Şor este proclamat cel mai tînăr miliardar din Republica Moldova. Miron Şor a murit în 2005, cînd Ilan avea 18 ani.

„Ce-i trebuie unui copil la 13 ani? Chupa Chups, o discotecă pe săptămînă şi bani de buzunar. Aveam toate astea şi mă interesa să exploatez businessul, de ce, cum, ce iese…”, Ilan Şor.

Averea rămîne însă învăluită în mister. În declaraţia de avere depusă atunci cînd a intrat în cursa pentru primăria Orheiului, Şor susţine că a primit în 2014 un salariu de 255.000 lei moldoveneşti (peste 11.000 de euro) de la firmele pe care le gestionează. Apoi, a scris Şor, deţine două apartamente cu o suprafaţă totală de aproape 400 de metri pătraţi, o casă de locuit de peste 200 de metri pătraţi, un teren şi o construcţie de 48,6 metri pătraţi, conform portaluluianticorupţie.md. Şor are şi patru automobile, conform aceleiaşi surse: un Bentley Continental, un Gaz 2410, o Toyota Runner şi un Crysler 300 S.

Acesta are şi trei conturi pe numele lui, în valoare totală de 384.000 de lei (aproape 17.000 euro) şi puţin peste 700 de dolari. Sume mult mai mari se află sub numele soţiei lui Shor, Sara, cunoscută cu numele de scenă Jasmin, care are în conturi peste 91.000 de euro. Şor s-a căsătorit cu cîntăreaţa rusă Jasmin în 2010 şi are, alături de aceasta, un copil. Nunta au jucat-o în sediul fostului Parlament de la Chişinău, motiv pentru care cuplul a devenit una dintre ţintele favorite pentru glumele moldovenilor.

„Cine n-ar vrea să fie în locul lui? Să stai de mic copil la masă cu feciorii şefului statului… Preşedintele, pe care ceilalţi îl văd la televizor, să te bată pe umăr şi să te întrebe cum e la şcoală? Să primeşti orice maşinuţă îţi doreşti şi, peste ani, să nu-ţi aminteşti care a fost jucăria preferată, pentru că le-ai avut pe toate, pentru că nu ai avut nici un vis imposibil…”, scria publicaţia moldovenească VIP Magazin în 2010, într-un amplu material despre Şor, ocazie cu care antreprenorul a acordat jurnalistului şi unul dintre rarele sale interviuri. În acel interviu, Şor povesteşte că s-a făcut patron la 13 ani, cînd şi-a deschis trei magazine de telefoane mobile. Apoi, la 16 ani, Şor a intrat în publishing: şi-a deschis tipografie.

De mic mi-am dorit sa fiu matur. Mă interesa procesul prin care ajungi mare. Prietenii au fost mereu mai mari decît mine. Şi cei pe care-i am acum sînt cu 10 ani mai mari. Eram curios să văd cum gîndesc, despre ce discută, să mă compar cu ei şi să-mi imaginez cum voi fi la vîrsta lor”, Ilan Şor.

n acelaşi interviu, Şor spune că prietenul său cel mai bun este Gabriel Stati, fiul lui Anatol Stati, cel mai bogat om din Republica Moldova, de numele căruia se leagă numeroase controverse.

Îmi place tot. Comunicarea, în opinia mea, e acea bucurie omenească pe care trebuie să o exploatăm maximal. Iarna iubesc gerul. Primavara – aerul proaspăt. Vara, iubesc soarele şi căldura. Iubesc Toamna pentru că e timpul meditaţiilor. Ploaia o iubesc pentru că mă predispune la muncă”, Ilan Şor.

Miliardul dispărut de la Banca de Economii

Toate informaţiile strînse pînă acum despre „jaful secolului”, inclusiv un raport realizat de o firmă americană de audit, îl indică pe miliardarul Ilan Shor drept principalul arhitect al schemei prin care au fost golite vistieriile a trei bănci – Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank. După ce companii controlate de Shor au cumpărat pachete majoritare de acţiuni în cadrul acestor trei bănci, instituţiile de creditare au acordat împrumuturi uriaşe unor companii dubioase, cu acţionariat din zona offshore.

După ce banii au fost plimbaţi, prin conturi letone, către alte societăţi off-shore, înregistrate în Marea Britanie şi Hong Kong – societăţi înfiinţate de alte companii offshore cu doar cîteva luni înainte, ei ar fi ajuns, pînă la urmă, în contul unor firme din Rusia, unde se bănuieşte că s-ar afla şi adevăraţii beneficiari ai tunului. Băncile letone folosite pentru această operaţiune sînt implicate şi într-o uriaşă schemă de spălare de bani, prin care oameni de afaceri din Rusia – printre care şi Igor Putin, vărul lui Vladimir Putin – ar fi trimis în Europa 20 de miliarde de dolari.

Toată populaţia Republicii Moldova a fost afectată de „jaful secolului”, în primul rînd prin deprecierea abruptă a leului moldovenesc în raport cu toate valutele. Schema a ieşit la iveală cu doar cîteva zile înainte de alegerile parlamentare de peste Prut, din Noiembrie 2014. Anchetele ulterioare au scos la iveală o sumedenie de legături între Plahotniuc şi „jaful secolului”, iar faptul că între Shor şi Plahotniuc există legături de business a fost deja dezvăluit în mai multe anchete.

O investigaţie publicată în Mai de Business New Europe, bazată pe raportul întocmit de compania de audit Kroll asupra devalizării celor trei bănci, dar şi pe documente furnizate de o instanţă londoneză, arată că mai multe firme-paravan înregistrate în Scoţia au fost implicate în devalizarea băncilor moldoveneşti, la sfîrşitul anului trecut. Aceleaşi societăţi din Scoţia au fost folosite în trecut de oligarhul Vladimir Plahotniuc în operaţiuni de tip „atacuri raider”.

Investigaţia arată că trei firme-paravan folosite pentru „sifonarea” cel mai probabil către Rusia a unui miliard de dolari din trei bănci moldoveneşti, în Noiembrie 2014, au fost folosite în trecut de Vladimir Plahotniuc, cel mai bogat moldovean şi fost prim-vicepreşedinte al Parlamentului de la Chişinău, în operaţiuni de preluare ilegală a unor active şi companii, cunoscute drept „atacuri raider”. Trei dintre cele opt firme scoţiene numite în raportul realizat de compania de audit Kroll privind devalizarea băncilor moldoveneşti au legături cu Plahotniuc.

Cazul a ajuns în faţa judecătorilor britanici după ce unii dintre păgubiţii lui Plahotniuc, care-l acuză că i-a deposedat prin atacuri raider, l-au acţionat în instanţă în Londra, avînd în vedere că mai multe societăţi implicate în aceste scheme sînt off-shore-uri înfiinţate în Marea Britanie. Adresele pe care sînt înregistrate aceste firme de care se leagă numele Vladimir Plahotniuc sînt implicate şi în uriaşa schemă de spălare de bani denumită „Laundromatul rusesc”. Pe lîngă „jaful secolului”, Plahotniuc şi Shor mai sînt legaţi prin compania aeriană Nobil Air, înfiinţată încă în 2003 de Plahotniuc şi controlată acum de Shor.

Nobil Air a primit, în perioada 2013-2014, mai multe credite de la Banca Socială din Republica Moldova, una dintre instituţiile din care „au dispărut” banii către Rusia. O anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice a arătat că Nobil Air a fost controlată de Vladimir Plahotniuc prin sora sa, Vera Morozan. Luna trecută însă, înainte de a fugi în Turcia, Ilan Shor a confirmat faptul că el este proprietarul Nobil Air.

Elena DUMITRU, Adevărul.ro

Ilan Shor as a child with his father, Miron

Tatăl Miron Şor şi fiul Ilan Şor